Nebuna viziune asupra lumii a Kremlinului jpeg

Nebuna viziune asupra lumii a Kremlinului

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än februarie 1946, George Kennan, ┼čef-adjunct al misiunii diplomatice americane la Msocova, a trimis la Washington un raport detaliat cu privire la politica Uniunii Sovietice. Textul, ce avea s─â r─âm├ón─â ├«n istorie ca Telegrama cea lung─â, reprezint─â una dintre cele mai bune analize ale politicii URSS ┼či a viziunii sale asupra lumii.

Ideile formulate de Kennan ├«n aceast─â telegram─â, ulterior reluate ┼či ├«ntr-un raport intitulat The sources of soviet conduct, aveau s─â stea la baza politicii americane vis-a-vis de Uniunea Sovietic─â, anume politica de containment.

Foto:George Kennan

220px Kennan 0 jpeg jpeg

Telegrama a fost redactat─â ├«n urma unei cereri adresate de Trezoreria American─â Departamentului de Stat privind explicarea recentului comportament al sovieticilor, anume reticen┼úa lor ├«n a sprijini FMI-ul ┼či Banca Mondial─â. Kennan r─âspunde pe 22 februarie cu telegrama cea lung─â, explic├ónd c─â problemele sunt prea delicate, prea ciudate ┼či grele de ├«n┼úeles, astfel ├«nc├ót e nevoie de o prezentare mai detaliat─â pentru clarificarea situa┼úiei.

Textul are cinci părţi:

1. Principalele tr─âs─âturi ale perspectivei postbelice sovietice.

2. Bazele acestei perspective

3. Cum se reflectă această perspectivă în politică la nivel oficial.

4. Reflecţia ei la nivel neoficial.

5. Deducţii practice din perspectiva politcii americane.

Redăm aici primele două părţi ale textului.

Principalele tr─âs─âturi ale concep┼úiei postbelice sovietice, a┼ča cum sunt ele promovate de propaganda oficial─â

-Uniunea Sovietic─â ├«nc─â tr─âie┼čte ├«n ÔÇ×├«ncercuirea capitalist─âÔÇŁ cu care, pe termen lung, nu poate coexista ├«n pace. Dup─â cum spunea Stalin ├«n 1927 ├«n fa┼úa unei delega┼úii de muncitori americani, ÔÇ×├«n cursul dezvolt─ârii viitoare a revolu┼úiei industriale, vor ap─ârea dou─â centre de importan┼ú─â mondial─â:un centru socialist, ce va atrage ├«n jurul s─âu ┼ú─âri care tind c─âtre socialism, ┼či un centru capitalist, ce va atrage ┼ú─âri care tind c─âtre capitalism. B─ât─âlia dintre cele dou─â centre pentru comanda economiei mondiale va decide soarta capitalismului ┼či a comunismului ├«n ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

-Lumea capitalist─â este asaltat─â de conflicte interne, inerente naturii societ─â┼úii capitaliste. Aceste conflicte nu pot fi solu┼úionate prin compromisuri pa┼čnice. Cel mai mare [dintre aceste conflicte] este cel dintre Anglia ┼či Statele Unite.

-Conflictele interne ale capitalismului genereaz─â, ├«n mod inevitabil, r─âzboaie. Aceste r─âzboaie pot fi de dou─â feluri:r─âzboaie intra-capitaliste, ├«ntre dou─â state capitaliste, ┼či r─âzboaie de interven┼úie ├«mpotriva lumii socialiste. Capitali┼čtii de┼čtep┼úi, ce caut─â ├«n zadar s─â evite conflictele interne ale capitalismului, tind c─âtre cele din urm─â.

-Interven┼úia ├«mpotriva lumii sovietice, ├«n timp ce ar fi dezastruoas─â pentru cei care ┼či-ar asuma-o, va cauza ┼či noi ├«nt├órzieri ├«n progresul socialismului sovietic ┼či, de aceea, trebuie ├«mpiedicat─â cu orice pre┼ú.

-Conflictele dintre statele capitaliste, de┼či reprezint─â un pericol ┼či pentru Uniunea Sovietic─â, prezint─â ┼či mari posibilit─â┼úi pentru avansul cauzei socialiste, mai ales dac─â URSS r─âm├óne puternic─â din punct de vedere militar, unitar─â din punct de vedere ideologic ┼či fidel─â prezentei sale conduceri geniale.

-Trebuie p─âstrat ├«n minte faptul c─â lumea capitalist─â nu este toat─â rea. Pe l├óng─â elementele reac┼úionare ┼či burgheze, ea include 1) anumite elemente luminate ┼či pozitive unite ├«n partide comuniste acceptabile ┼či 2) anumite alte elemente (acum descrise din motive tactice ca progresiste sau democratice) ale c─âror reac┼úii, aspira┼úii ┼či activit─â┼úi sunt favorabile intereselor URSS. Acestea din urm─â trebuie ├«ncurajate ┼či folosite pentru ┼úelurile sovietice.

-Dintre elementele negative ale societ─â┼úii capitalist-burgheze, cele mai periculoase sunt acelea pe care Lenin le numea fal┼čii prieteni ai poporului, anume sociali┼čtii modera┼úi sau liderii social-democra┼úi (├«n alte cuvinte, st├ónga non-comunist─â). Ei sunt ┼či mai periculo┼či dec├ót reac┼úionarii, deoarece ace┼čtia din urm─â m─âcar ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea sub propriul steag, ├«n timp liderii modera┼úi de st├ónga ├«i ├«ncurc─â pe oameni folosind instrumentele socialismului pentru a servi interesele capitalului reac┼úionar.

Conform lui Kennan, aceste caracteristici influenţează politica sovietică astfel încât scopurile sale sunt următoarele:

-Trebuie f─âcut orice pentru a ├«nt├óri puterea relativ─â a URSS ca factor ├«n societatea interna┼úional─â. ├Än schimb, nu trebuie ratat─â nicio oportunitate pentru a reduce puterea ┼či influen┼úa, at├ót colectiv─â, c├ót ┼či individual─â, a puterilor capitaliste.

-Eforturile sovietice, ┼či cele ale prietenilor Rusiei din lume, trebuie direc┼úionate c─âtre ad├óncirea ┼či exploatarea diferen┼úelor ┼či conflictelor dintre puterile capitaliste. Dac─â acestea duc ├«n cele din urm─â la un r─âzboi ÔÇ×imperialistÔÇŁ, acest r─âzboi trebuie transformat ├«n fr─âm├ónt─âri revolu┼úionare ├«n s├ónul ┼ú─ârilor capitaliste.

-Elementele ÔÇ×democrat-progresisteÔÇŁ trebuie utilizate la maxim pentru a crea presiune asupra guvernelor capitaliste astfel ├«nc├ót s─â serveasc─â interesele sovietice.

-Trebuie purtat─â o b─ât─âlie continu─â ├«mpotriva liderilor sociali┼čti ┼či social-democra┼úi din alte ┼ú─âri.

Bazele acestei concepţii despre lume

├Än primul r├ónd, ea nu reprezint─â viziunea natural─â a poporului rus. Acesta este, ├«n general, prietenos fa┼ú─â de lumea exterioar─â, dornic s-o cunoasc─â, s─â-┼či m─âsoare ├«mpotriva ei talentele pe care ┼čtie c─â le are, dorinc, ├«nainte de toate, de a tr─âi ├«n pace ┼či a de se bucura de roadele propriilor eforturi. Linia de partid reprezint─â doar teza pe care ma┼čin─âria propagandei oficiale o promoveaz─â persistent ┼či cu ├«ndem├ónare ├«n fa┼úa unui public adesea remarcabil de rezistent ├«n interiorul celor mai intime ale g├ónduri ale sale. ├Äns─â linia de partid e obligatorie pentru perspectiva general─â ┼či comportamentul celor care fac parte din aparatul de partid, poli┼úia secret─â ┼či Guvern, iar noi avem de-a face exclusiv cu ace┼čti oameni.

├Än al doilea r├ónd, trebuie ┼úinut minte c─â premizele pe care aceast─â linie de partid se bazeaz─â sunt, ├«n mare parte, neadev─ârate. Experien┼úa a ar─âtat c─â o coexisten┼ú─â ├«ntre statele capitaliste ┼či cele socialiste, pa┼čnic─â ┼či profitabil─â pentru ambele tabere, este posibil─â. Conflictele interne de baz─â din ┼ú─ârile avansate nu mai sunt cele ce se nasc din proprietatea capitalist─â asupra mijloacelor de produc┼úie, ci acelea ce decurg din evolu┼úia avansat─â a  urbanismului ┼či industraliz─ârii, [fenomene] pe care Rusia nu le-a cunoscut nu din cauza socialismului, ci din cauza ├«napoierii sale. Rivalit─â┼úile interne ale capitalismului nu genereaz─â ├«ntotdeauna r─âzboaie;┼či nu toate r─âzboiale pot fi atribuite acestei cauze.

A vorbi ast─âzi de posibilitatea unei interven┼úii ├«mpotriva Uniunii Sovietice, dup─â eliminarea Germaniei ┼či Japoniei ┼či dup─â exemplul r─âzboiului recent, este pur ┼či simplu o nebunie. Dac─â nu e provocat─â de for┼úele intoleran┼úei ┼či submin─ârii, lumea ÔÇ×capitalist─âÔÇŁ de azi e capabil─â de a tr─âi ├«n pace at├ót cu sine, c├ót ┼či cu Rusia.  ├Än cele din urm─â, nicio persoan─â zdrav─ân─â nu are motiv s─â se ├«ndoiasc─â de sinceritatea liderilor sociali┼čti modera┼úi din ┼ú─ârile occidentale. Nici nu este corect s─â negi succesul eforturilor lor pentru ├«mbun─ât─â┼úirea condi┼úiilor popula┼úiei muncitoare acolo unde, precum ├«n Scandinavia, li s-a dat ┼čansa s─â arate ce pot s─â fac─â.

Falsitatea acestor premize, toate dat├ónd dinaintea recentului r─âzboi, a fost demonstrat─â prin faptul c─â divergen┼úele anglo-americane nu s-au dovedit a fi divergen┼úe majore ├«n lumea occidental─â. ┼ó─ârile capitalste, altele dec├ót cele din Ax─â, nu au ar─âtat nicio dorin┼ú─â pentru rezolvarea diferendelor prin  unirea ├«ntr-o cruciad─â ├«mpotriva URSS.  R─âzboiul imperialist nu s-a transformat ├«n r─âzboaie civile ┼či revolu┼úii, ci Uninea Sovietic─â s-a trezit obligat─â s─â lupte al─âturi de puterile capitaliste pentru acela┼či scop.

├Äns─â aceste teze, oric├ót ar fi de ne├«ntemeiate ┼či de contrazise, sunt promovate energic ├«n prezent. Ce ne indic─â acest lucru? Ne indic─â faptul c─â linia partidului nu se bazeaz─â pe o analiz─â obiectiv─â a situa┼úiei din afara grani┼úelor Rusiei, c─â are prea pu┼úin de-a face cu ce se ├«nt├ómpl─â ├«n afara Rusiei, c─â ea se na┼čte ├«n mare parte din necesit─â┼úile interne de baz─â ale Rusiei, care existau ┼či ├«naintea r─âzboiului recent ┼či care persist─â ┼či azi.

Nebuna viziune asupra lumii a Kremlinului. Sentimentul de insecuritate.

La baza nevroticei concep┼úii despre lume a Kremlinului st─â sentimentul rusesc, tradi┼úional ┼či instinctiv, de insecuritate. La origini, aceasta era insecuritatea unui popor pa┼čnic de agricultori care ├«ncerca s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o vast─â c├ómpie expus─â aflat─â ├«n vecin─âtatea unor popoare nomadice feroce. Odat─â ce Rusia a intrat ├«n contact cu Occidentul mai avansat din punct de vedere economic, acestei insecurit─â┼úi i s-a ad─âugat frica fa┼ú─â de societ─â┼úile mai competente, mai puternice ┼či mai bine organizate. Dar acest tip de insecuritate i-a afectat mai degrab─â pe conduc─âtorii ru┼či dec├ót pe oameni, c─âci liderii ru┼či au sim┼úit c─â puterea lor e relativ arhaic─â ├«n form─â, fragil─â ┼či artificial─â ├«n baza sa psihologic─â ┼či c─â nu poate face fa┼ú─â compara┼úiei sau contactului cu sistemele politice din ┼ú─ârile occidentale.

Din acest motiv, ei s-au temut ├«ntotdeauna de penetr─ârile str─âine, s-au temut de contactul direct dintre lumea occidental─â ┼či cea proprie, s-au temut de ceea ce s-ar ├«nt├ómpla dac─â ru┼čii ar afla adev─ârul despre lumea din exterior sau dac─â str─âini ar afla adev─ârul despre lumea din interior. ┼×i au ├«nv─â┼úat s─â caute securitatea doar ├«n lupta r─âbd─âtoare, dar fatal─â, pentru distrugerea total─â a puterilor rivale, cu care nu au f─âcut niciodat─â vreun compromis.

Nu e o coinciden┼ú─â faptul c─â marxismul, care a mocnit ineficient timp de jum─âtate de secol ├«n Europa Occidental─â, a prins ┼či a ├«nflorit pentru prima dat─â ├«n Rusia. Doar ├«n aceast─â lume care nu a cunoscut niciodat─â un vecin prietenos sau un echilibru tolerabil al puterilor separate, fie pe plan intern sau interna┼úional, putea prospera o doctrin─â care vede conflictele economice ale societ─â┼úii ca fiind imposibil de solu┼úionat pe cale pa┼čnic─â. Dup─â instaurarea regimului bol┼čevist, dogma marxist─â, devenit─â chiar ┼či mai agresiv─â ┼či intolerant─â gra┼úie interpret─ârii lui Lenin, a devenit vehicolul perfect pentru un sim┼ú al insecurit─â┼úii de care Bol┼čevicii, ├«nc─â ┼či mai mai mult dec├ót fo┼čtii lideri ru┼či, erau afecta┼úi.

├Än aceast─â dogm─â, cu scopurile sale de baz─â altruiste, ei au g─âsit justificarea pentru frica lor instinctiv─â fa┼ú─â de lumea exterioar─â, pentru dictatura f─âr─â de care nu ┼čtiau s─â conduc─â, pentru cruzimile pe care nu ├«ndr├ózneau s─â nu le produc─â, pentru sacrificiile pe care se sim┼úeau obliga┼úi s─â le cear─â. ├Än numele marxismului, ei au sacrificat toate valorile etice ├«n numele metodelor ┼či tacticilor lor. Ast─âzi, ei nu se pot desp─âr┼úi de el. [...] F─âr─â el, ar sta ├«n fa┼úa istoriei cel mult ca ultimii dintr-o lung─â succesiune de lideri ru┼či cruzi ┼či risipitori care au for┼úat ┼úara, ├«n mod necru┼ú─âtor, spre noi culmi ale puterii militare pentru a garanta securitatea extern─â a regimurilor lor slabe pe plan intern.

De aceea, scopurile sovietice trebuie s─â fie ├«ntotdeauna solemn ├«mbr─âcate ├«n capcanele marxismului ┼či nimeni nu trebuie s─â subestimeze importan┼úa dogmei ├«n afacerile sovietice. Astfel, liderii sovietici sunt condu┼či de necesit─â┼úile propriului trecut ┼či de pozi┼úiile pe care le au s─â prezinte lumea exterioar─â ca fiind rea, ostil─â ┼či amenin┼ú─âtoare, dar ca purt├ónd ├«n interior germenii unei boli fatale, fiind destinat─â distrugerii din cauza conflictelor interne cresc├ónde p├ón─â c├ónd va primi lovitura de gra┼úie final─â din partea puterilor socialiste. Aceast─â tez─â justific─â cre┼čterea puterii militare ┼či poli┼úiene┼čti ├«n statul rus, pentru izolarea poporului rus fa┼ú─â de lumea exterioar─â ┼či pentru constanta presiune de a extinde limitele puterii poli┼úiei ruse┼čti, acestea fiind impulsurile naturale ┼či instinctive ale liderilor ru┼či. [...]

Nu trebuie s─â credem c─â linia de partid este necinstit─â ┼či nesincer─â din cauza celor care o promoveaz─â. Mul┼úi dintre ei sunt prea ignoran┼úi fa┼ú─â de lumea exterioar─â ┼či prea dependen┼úi pe plan mental pentru a pune la ├«ndoial─â auto-hipnoza la care se supun, ┼či nu au nicio problem─â ├«n a se convinge s─â cread─â ceea ce g─âsesc ei a fi reconfortant ┼či convenabill a crede.

├Än cele din urm─â, avem misterul ├«nc─â nerezolvat privind urm─âtoarea chestiune:prime┼čte cineva, ├«n aceast─â vast─â lume, informa┼úii corecte ┼či impar┼úiale cu privire la lumea exterioar─â? ├Än atmosfera, de tip oriental, plin─â de secrete ┼či de conspira┼úii ├«n care func┼úioneaz─â acest guvern, posibilit─â┼úile pentru distorsionarea sau otr─âvirea surselor de informa┼úii sunt infinite. ├Äns─â┼či lipsa de respect a ru┼čilor fa┼ú─â de adev─âr ÔÇô de fapt, lipsa de credin┼ú─â ├«n existen┼úa acestuia ÔÇô ├«i face s─â vad─â ├«n fapte doar instrumente ce servesc un scop sau altul. Avem motive ├«ntemeiate s─â credem c─â acest guvern e de fapt o conspira┼úie ├«n interiorul unei conspira┼úii;eu, personal, sunt reticent ├«n a crede c─â ├«nsu┼či Stalin prime┼čte vreo imagine obiectiv─â asupra lumii exterioare. [...]

Textul integral al telegramei poate fi accesat pe pagina http://www.gwu.edu/~nsarchiv/coldwar/documents/episode-1/kennan.htm.

The sources of soviet conduct:http://www.historyguide.org/europe/kennan.html