Neagu Djuvara: misterul telegramei de la Stockholm jpeg

Neagu Djuvara: misterul telegramei de la Stockholm

De zeci de ani se v├óntur─â informa┼úia c─â ar fi existat o telegram─â sosit─â ├«n diminea┼úa lui 23 august 1944 care ar fi acceptat condi┼úiile mare┼čalului Antonescu ┼či l-ar fi ├«ncuviin┼úat s─â semneze armisti┼úiul cu Uniunea ┬şSovietic─â. Informa┼úia e cu totul eronat─â. Acceptarea celor dou─â condi┼úii de ameliorare cerute de mare┼čal fusese transmis─â la Bucure┼čti din 30 mai 1944. Deci cu aproape trei luni ├«nainte de 23 august. 

Neagu Djuvara a ┼úinut s─â l─âmureasc─â, special prin intermediul ziarului ÔÇ×Adev─ârulÔÇť, un moment decisiv din istoria recent─â:23 august 1944. Neagu Djuvara a scris acest articol dup─â ce ├«ntr-un cotidian central (al c─ârui nume profesorul l-a trecut, cu delicate┼úe, sub t─âcere) au ap─ârut articole ├«n care se prezenta ÔÇ×telegrama de la Stockholm" ├«ntr-o lumin─â fals─â. Concret: prin respectiva misiv─â, Moscova ar fi anun┼úat ├«n diminea┼úa lui 23 august 1944 c─â e gata s─â ├«ncheie armisti┼úiul cu mare┼čalul Antonescu, dar Bucure┼čtiul a nesocotit telegrama ┼či mare┼čalul a fost arestat. Neagu Djuvara e ultimul martor ocular ├«n via┼ú─â al pove┼čtii ÔÇ×telegrama de la Stockholm". El a fost mesagerul trimis ├«n Suedia pentru reluarea negocierilor de armisti┼úiu ┼či arat─â c─â inten┼úia mare┼čalului Antonescu de a semna armisti┼úiul cu sovieticii era profund neserioas─â. Intertitlurile ┼či structurarea acestui material apar┼úin redac┼úiei.

1.Telegrama sosit─â de la Stockholm ├«n diminea┼úa lui 23 august nu anun┼úa, ┬şnicicum, un acord cu mare┼čalul Antonescu, dup─â cum voi dovedi mai jos.2.A scrie c─â sovieticii au intrat pe teritoriul Rom├óniei fiindc─â Antonescu a fost arestat este ori o ignoran┼ú─â cras─â a cursului evenimentelor, ori un neadev─âr debitat con┼čtient cu inten┼úia de a induce cititorii ├«n eroare:├«nainte de 23 august 1944, sovieticii p─âtrunseser─â de mai multe s─âpt─âm─âni pe o bun─â bucat─â de teritoriu rom├ónesc, astfel ├«nc├ót marea lor ofensiv─â din 19-20 august s-a f─âcut de pe o linie ├«ntre Chi┼čin─âu ┼či pu┼úin la nord de Ia┼či. Iar rezisten┼úa unit─â┼úilor rom├óne s-a ar─âtat atunci pentru prima oar─â extrem de slab─â, pref─âc├óndu-se ├«ntr-o adev─ârat─â derut─â. (Voi ar─âta mai jos propriile cuvinte pe care mi le-a spus mie Mihai Antonescu, chiar ├«n noaptea de 22 c─âtre 23 august, c├ónd m-a trimis la Stockholm cu instruc┼úiuni pentru ministrul nostru Fred Nanu, ca s─â se reia negocierile cu doamna ┬şKolontay, ambasadoarea sovietic─â.)

3. Din cele dou─â amelior─âri cerute de Antonescu la ÔÇ×capitularea necondi┼úionat─â",   zona neocupat─â de armata sovietic─â ├«n cazul ocup─ârii ├«ntregului teritoriu na┼úional ar fi fost un jude┼ú din extremul vest al ┼ú─ârii unde  s─â se men┼úin─â guvernul ┼ú─ârii ┼či nu ÔÇ×o zon─â neutr─â pe frontul din Moldova"!La Direc┼úia Cifrului ┼či CabinetuluiCititorii ziarului dumneavoastr─â trebuie s─â afle din capul locului c─â informa┼úiile pe care ┼úin s─â le dau ├«n prezenta scrisoare se ├«ntemeiaz─â pe faptul c─â, intrat la Ministerul de Externe prin concurs, ├«n prim─âvara lui 1943 (dup─â ce fusesem mobilizat aproape trei ani pe front din prima zi a r─âzboiului ┼či p├ón─â la c─âderea Odessei), fusesem repartizat la Direc┼úia Cifrului ┼či Cabinetului.

Dup─â 23 august 1944, Partidul Comunist Rom├ón a devenit tot mai vizibil   Foto:afp

Datorit─â ├«ncrederii pe care am inspirat-o superiorilor mei-├«i citez ├«n ordine ierarhic─â cresc├ónd─â:Camil Demetrescu, Victor R─âdulescu-Pogoreanu, Grigore Niculescu-Buze┼čti-am fost cur├ónd admis ├«n foarte str├ómtul grup care a fost pus la curent cu telegramele cifrate care erau schimbate cu c├óteva posturi diplomatice neutre, ├«n numele Opozi┼úiei, ├«n ne┼čtirea secretarului general al ministerului ┼či al ministrului Mihai Antonescu.├Äntr-adev─âr capii celor trei partide politice istorice, ├«n ├«n┼úelegere cu Regele, convin┼či de felul dictatorial cu care Antonescu guverna ┼úara ├«n r─âzboi, refuz├ónd toate sfaturile pe care ei i le sugeraser─â ┼či ┼úin├ónd pe t├ón─ârul rege ├«n total─â ignoran┼ú─â fa┼ú─â de dezbaterile din guvern ┼či de hot─âr├órile luate (Regele ┬şMihai, ┼čeful constitu┼úional al Statului, a aflat de intrarea noastr─â ├«n r─âzboi ├«npotriva URSS, prin radio BBC! (lucru mai scandalos nici c─â se poate ├«nchipui), luaser─â ini┼úiativa ca, prin ├«nal┼úi func┼úionari ai Ministerului de Externe care ├«mp─ârt─â┼čeau p─ârerea lor c─â trebuie c─âutat─â neap─ârat o grabnic─â ie┼čire din r─âzboi, s─â ├«nceap─â taton─âri cu reprezentan┼úi ai Alia┼úilor ├«n mai multe capitale neutre ca Ankara, Berna, Lisabona, Stockholm. Aceasta a ├«nceput dup─â intrarea ├«n r─âzboi a Statelor Unite ┼či, mai cu seam─â, dup─â catastrofa de la Stalingrad, c├ónd pentru orice minte politic─â luminat─â, victoria final─â a Germaniei ap─ârea mai mult dec├ót improbabil─â.La Lisabona, ├«n aceast─â conjunctur─â, a activat consilierul de Lega┼úie Brutus Coste;la Berna, consilierul George Anastasiu;la Stockholm, consilierul George Duca (fiul lui I.G. Duca);la Ankara, ├«n sf├ór┼čit, ministrul Alexandru Cretzianu, de cur├ónd numit ├«n post. ├Än aprilie 1944, Barbu ┼×tirbei, unchiul matern al lui Cretzianu, sub pretext de vizit─â de familie ├«n Anglia, a plecat la Cairo, ca s─â ├«nceap─â, ├«n numele Opozi┼úiei, negocieri de armisti┼úiu cu reprezentan┼úi ai Marii Britanii, SUA ┼či ┬şURSS.  A plecat cu ┼čtiin┼úa mare┼čalului Antonescu, care a ┼úinut s─â-l vad─â ├«nainte, ca s─â-i comunice  condi┼úiile ├«n care el, Conduc─âtorul Statului, ar fi acceptat acordul la care ar fi ajuns reprezentantul Opozi┼úiei cu puterile Aliate.C─âl─âtoria lui Vi┼čoianuLa pu┼úine s─âpt─âm├óni dup─â plecarea lui ┼×tirbei, Maniu, principala personalitate din Opozi┼úie, a impus s─â plece la Cairo al─âturi de ┼×tirbei ┼či diplomatul de carier─â Constantin Vi┼čoianu, om de ├«ncredere al Partidului Na┼úional ┼ó─âr─ânesc. (C─âl─âtoria lui Vi┼čoianu a fost mai dramatic─â, deoarece a str─âb─âtut Bulgaria ┼či Turcia cu pa┼čaport pe un alt nume.)La propunerile p─âr┼úii rom├óne, care cerea unele u┼čur─âri la teribila condi┼úie de ÔÇ×Capitulare necondi┼úionat─â" (impus─â, trebuie reamintit, de SUA), Marea Britanie ┼či Statele Unite au dat un r─âspuns ├«n termen de vreo opt zile. URSS n-a r─âspuns niciodat─â la Cairo.Samsarul bulgar├Än schimb, chiar din decembrie 1943, pe c─âi l─âturalnice, adic─â prin intermediul unui samsar bulgar, a propus reprezentantului Rom├óniei, ministrul plenipoten┼úiar Frederic Nanu, ca ┼úara noastr─â s─â ├«nceap─â imediat negocieri  directe cu URSS, prin ambasadoarea Uniunii Sovietice la Stockholm, Alexandra Kolontay.Nanu a transmis ├«ndat─â propunerea la Bucure┼čti, prin telegram─â cifrat─â. Guvernul Antonescu, r─âspunz├ónd favorabil, ├«nt├ólnirile Nanu-Kolontay au ├«nceput. Din prima ┼čedin┼ú─â, ┬şURSS a pus o condi┼úie preliminar─â, anume ca aceste contacte s─â nu fie cunoscute de Alia┼úi, adic─â de Marea Britanie ┼či de SUA.Cu toat─â aceast─â surprinz─âtoare condi┼úie, care tindea s─â ne lipseasc─â de sprijinul eventual al ÔÇ×inamicilor" no┼čtri probabil cei mai indulgen┼úi, guvernul Antonescu l-a autorizat pe Nanu s─â ├«nceap─â tratativele cu ambasada sovietic─â."├Än aprilie 1944, Barbu ┼×tirbei, unchiul matern al lui Cretzianu, sub pretext de vizit─â de familie ├«n Anglia, a plecat la Cairo, ca s─â ├«nceap─â, ├«n numele Opozi┼úiei, negocieri de armisti┼úiu cu reprezentan┼úi ai Marii Britanii, SUA ┼či URSS.''"A scrie c─â sovieticii au intrat pe teritoriul Rom├óniei fiindc─â Antonescu a fost arestat este ori o ignoran┼ú─â cras─â a cursului evenimentelor, ori un neadev─âr debitat con┼čtient cu inten┼úia de a induce cititorii ├«n eroare.''"Din prima ┼čedin┼ú─â, URSS a pus o condi┼úie preliminar─â, anume ca aceste contacte s─â nu fie cunoscute de Alia┼úi, adic─â de Marea Britanie ┼či de SUA.''Cine e DjuvaraNeagu Djuvara s-a n─âscut ├«n august 1916 la Bucure┼čti, ├«ntr-o familie de aristocra┼úi. ┼×i-a f─âcut studiile la Paris, fiind licen┼úiat ├«n Litere ┼či ├«n Drept. ├Än Al Doilea R─âzboi Mondial a luat parte la campania din Basarabia ┼či Transnistria ┼či a fost r─ânit, ├«n apropiere de Odessa. A intrat prin concurs la Ministerul de Externe ├«n mai 1943 ┼či este trimis curier diplomatic la Stockholm ├«n diminea┼úa zilei de 23 august 1944 ├«n leg─âtur─â cu negocierile de pace cu URSS, reprezentat─â de ambasadoarea Alexandra Kolontay.A fost numit secretar de lega┼úie la Stockholm de guvernul S─ân─âtescu ┼či a r─âmas ├«n Suedia p├ón─â ├«n septembrie 1947. Dup─â preluarea total─â a puterii de c─âtre comuni┼čti a hot─âr├ót s─â r─âm├ón─â ├«n exil, milit├ónd p├ón─â ├«n 1961 ├«n diverse organiza┼úii ale exilului rom├ónesc. ├Än 1961 a plecat ├«n Republica Niger, unde a stat 23 de ani ├«n calitate de consilier diplomatic ┼či juridic al Ministerului Afacerilor Str─âine. A fost, de asemenea, profesor de drept interna┼úional ┼či istorie economic─â. ┼×i-a reluat ┼či studiile la Sorbona ┼či ├«n 1972 a ob┼úinut doctoratul de stat la Sorbona cu o tez─â de filosofie a istoriei, sub coordonarea lui Raymond Aron. Dup─â decembrie 1989 s-a ├«ntors ├«n Rom├ónia, unde a fost profesor-asociat al Universit─â┼úii din Bucure┼čti ┼či a publicat mai multe c─âr┼úi bine primite de public. ├Än anul 2010, la Editura Adev─ârul a ap─ârut volumul-interviu ÔÇ×Un secol cu Neagu Djuvara", semnat de jurnalistul George R─âdulescu.Ordinul t├ón─ârului rege constitu┼úionalPartea cu adev─ârat extraordinar─â a situa┼úiei este c─â, la pu┼úine s─âpt─âm├óni dup─â ├«nceperea acestor contacte ÔÇ×oficiale", consilierul de Lega┼úie  George Duca, printr-o telegram─â cifrat─â, cu un semn ini┼úial deosebit, era ├«ns─ârcinat de Opozi┼úie (s─â-i zicem grupul de la Buftea, deoarece acolo se ├«ntruneau izolat, ├«n conacul ┼×tirbei, ┼čefii partidelor ÔÇ×istorice" cu cei doi sau trei tineri diploma┼úi de la Direc┼úiunea Cifrului ┼či Cabinetului care erau ├«n m─âsur─â s─â trimit─â ┼či s─â primeasc─â telegrame supracifrate cu un sistem extrem de simplu, dar eficace, care n-a fost niciodat─â descifrat nici de serviciile speciale ale lui Antonescu, nici de germani) s─â ia ┼či d├ónsul ├«n tain─â contact cu sovieticii.Aceasta deoarece ┼čefii Opozi┼úiei intuiau c─â Antonescu, obstinat ├«n credin┼úa lui c─â trebuie a┼čteptat un moment mai prielnic din punct de vedere militar, pentru eventuala semnare a unui armisti┼úiu, dup─â toate discu┼úiile cu partea sovietic─â, ├«n cele din urm─â nu va face pasul necesar c─âtre ie┼čirea din alian┼ú─â cu Germania;deci era indispensabil s─â se prevad─â ┼či o alternativ─â, adic─â ├«nl─âturarea ÔÇ×Conduc─âtorului" ┼či semnarea mai grabnic─â a unui armisti┼úiu de c─âtre un nou guvern numit de Rege, ┼čeful Statului. Se b─ânuia ├«ns─â c─â sovieticii preferau semnarea unui tratat cu un dictator, totodat─â  ┼čef al Armatei, dec├ót cu un guvern democratic.├Än plus, ├«┼či ├«nchipuiau - prost cunosc─âtori ai tradi┼úiilor rom├óne┼čti - c─â armata nu va asculta dec├ót de ordinul generalului dictator ┼či nu de ordinul t├ón─ârului rege constitu┼úional. Se va vedea c─â la 23 august, dup─â destituirea mare┼čalului, nicio unitate a armatei rom├óne  nu a fost neascult─âtoare a ordinului dat de Regele ┼ú─ârii.Condi┼úiile cerute de Ion Antonescu

image

Mare┼čalul Ion Antonescu

image

Trebuie precizat acum care erau condi┼úiile de u┼čurare a ÔÇ×Capitul─ârii necondi┼úonate" pe care le dorea Antonescu, cu toate c─â putuse constata din precedentul capitul─ârii Italiei (8 septembrie 1943) c─â nici acea mare putere nu ob┼úinuse nicio derogare de la capitularea necondi┼úionat─â (vom vedea ulterior c─â nici cele mai mari puteri ale Axei, Germania ┼či Japonia, nu vor primi derog─âri de la draconica condi┼úie).Antonescu ├«ns─â credea mor┼úi┼č c─â Rom├ónia, putere relativ mic─â, putea ├«nc─â discuta despre condi┼úii mai u┼čoare. ┼×i iat─â ce a cerut el la Stockholm prin Fred Nanu. ┼óin s─â subliniez, ├«nc─â o dat─â, c─â informa┼úiile pe care le dau aici le am direct de la cei doi negociatori rom├óni, Nanu ┼či Duca, cu care am fost ├«n contact timp de trei ani (1944-1947):1. Cerea s─â i se lase 15 zile ca s─â-i conving─â pe germani s─â p─âr─âseasc─â tot teritoriul rom├ónesc ├«nainte de semnarea unui armisti┼úiu ┼či de ocuparea ┼ú─ârii de c─âtre armata sovietic─â.2. Cerea, de asemenea, ca dup─â ocuparea ┼ú─ârii de c─âtre sovietici ├«n ├«naintarea lor, un jude┼ú din vestul ┼ú─ârii s─â r─âm├ón─â f─âr─â prezen┼ú─â militar─â sovietic─â pentru ca acolo s─â func┼úioneze nestingherite guvernul ┼či toate organele administrative centrale ale ┼ú─ârii.Cine nu vede ast─âzi c─â ambele cerin┼úe erau cu totul iluzorii?A. Dac─â guvernul rom├ón ├«n┼čtiin┼úa partea german─â c─â inten┼úiona s─â semneze un armisti┼úiu, germanii cu for┼úele lor din ┼úar─â (de pild─â, for┼úele antiaeriene de la Ploie┼čti) ┬şi-ar fi arestat pe Antonescu ┼či pe to┼úi membrii guvernului ┼či i-ar fi ├«nlocuit ├«ndat─â cu Horia Sima ┼či cu legionarii ÔÇ×┼úinu┼úi ├«n rezerv─â". Este exact scenariul ce se va desf─â┼čura peste c├óteva luni la Budapesta.B. A-┼či ├«nchipui c─â p─âstrarea unei zone (limitate) f─âr─â prezen┼ú─â de trupe sovietice, ├«n jurul sediilor guvernului rom├ón, prezenta vreun interes, c├ónd jum─âtate din Europa ar fi fost ocupat─â de for┼úele sovietice, era o naivitate care ilustreaz─â dramatic nenorocirea pentru ┼úar─â, ca un ofi┼úer, valoros pe plan militar, s─â se prefac─â ├«n om politic nepriceput, dar atotputernic ┼či st─âp├ónit de un orgoliu nem─âsurat.Armisti┼úiul ├«n numele unui nou guvernDau aici, pe baza surselor celor mai autentice, ├«ntreaga l─âmurire privitor la pretinsa ÔÇ×tain─â". A sosit ├«ntr-adev─âr, la Direc┼úiunea Cifrului ┼či Cabinetului, ├«n diminea┼úa de 23 august 1944, a┼čadar ├«nainte de dramatica ├«nt├ólnire de la Palatul Regal la mijlocul zilei, o telegram─â de la Stockholm. Cel care a expediat-o a fost Consilierul de Lega┼úie George Duca. Cum am spus mai sus, el e cel care, de luni de zile, ducea cu ambasada sovietic─â negocieri ├«n numele Opozi┼úiei, paralel cu ale ministrului  Nanu ┼či f─âr─â ┼čtirea lui.Or, ├«n diminea┼úa de 23 august, sovieticii, constat├ónd c─â ├«n ciuda derutei armatei rom├óne ├«n fa┼úa puternicului atac din 19-20 august, mare┼čalul Antonescu ├«nc─â nu se hot─âra, dup─â trei zile,   s─â cear─â armisti┼úiu, s-au resemnat s─â accepte ipoteza care, cum am spus, li se p─ârea mai riscant─â, de a semna armisti┼úiul cu un nou guvern, format de Opozi┼úie. ├Än acest scop, ambasada sovietic─â l-a convocat urgent pe Duca, cer├óndu-i s─â comunice Opozi┼úiei c─â accept─â ideea trimiterii peste liniile sovietice a unui reprezentant al Opozi┼úiei, ├«n persoana generalului Aldea, ├«mputernicit s─â negocieze termenii armisti┼úiului ├«n numele unui guvern numit de Rege, dup─â demiterea lui Antonescu.

Regele Mihai (primul din dreapta) l-a ├«nso┼úit pe Ion Antonescu (├«n centru) pe front, ├«n 1941  Foto:corbis

Telegrama f─âr─â obiectAcesta a fost con┼úinutul telegramei expediate de ┬şDuca la sf├ór┼čitul dimine┼úii lui 23 august, prin sistemul supracifrat de care am vorbit mai sus. Telegrama va fi fost a┼čadar descifrat─â la minister la Direc┼úiunea Cifrului ┼či Cabinetului, de vreunul dintre tinerii care erau admi┼či ├«n ÔÇ×complot" ┼či comunicat numai lui Grigore ┬şNiculescu-Buze┼čti. ├Äntruc├ót acesta s-a aflat al─âturi de Regele Mihai, ├«mpreun─â cu al┼úi doi-trei consilieri ai regelui, ca de pild─â diplomatul Ioan Mocsony-St├órcea, la dramatica ├«nt├ólnire cu mare┼čalul ├«n dup─â amiaza aceleia┼či zile, e de presupus c─â a p─âstrat cu el acea telegram─â devenit─â f─âr─â obiect dup─â arestarea mare┼čalului ┼či formarea noului guvern ├«n care el devenea ministru de Externe.Exemplarul raportului, la StanfordDup─â elucidarea ÔÇ×tainei", mai am datoria s─â raportez aici, pe scurt, ┼či scopul trimiterii mele la Stockholm de c─âtre guvernul Antonescu, ├«n diminea┼úa lui 23 august 1944, ┼či cuprinsul instruc┼úiunilor pe care mi le-a dat Mihai Antonescu, vice-prim ministru ┼či ministru de Externe, ├«n noaptea de 22 c─âtre 23 august 1944.S-ar putea ca rezumatul prezent s─â nu mai fie at├ót de am─ânun┼úit ca raportul pe care l-am redactat la Stockholm la sosirea mea la 24 august 1944, din care am dat o copie ministrului Fred Nanu (rechemat ├«n diminea┼úa lui 24 august) ┼či alta lui George Duca, numit de noul guvern, tot atunci, ├«ns─ârcinat cu afaceri. ├Än aceea┼či telegram─â, eu eram numit secretar de lega┼úie la Stockholm, deoarece ├«ntoarcerea mea ├«n ┼úar─â devenise deocamdat─â imposibil─â, din pricina ÔÇ×r─âsturn─ârii alian┼úelor". Exemplarul raportului meu ├«ncredin┼úat lui Duca a fost depus de acesta c├ónd, dup─â rechemarea lui de c─âtre guvernul comunist, s-a refugiat ├«n SUA, la un fond rom├ón la Universitatea Stanford, unde acum poate fi oric├ónd consultat, pentru confirmarea declara┼úiilor mele actuale - dup─â 67 de ani.T├ón─ârul curierTrimiterea unui mesaj la Stockholm se datora hot─âr├órii mare┼čalului, la 22 august (st─âtuse o zi ┼či jum─âtate ├«n Bucure┼čti), de a r─âspunde ├«n sf├ór┼čit, dup─â o ┼čov─âire de trei luni, propunerii sovietice din 30 mai. Faptul ├«ns─â c─â, ├«n loc de a trimite ├«ndat─â o telegram─â cifrat─â ministrului Nanu cu instruc┼úiunea de a relua leg─âtura cu doamna Kolontay, opera┼úie care ar fi cerut - la minister ┼či apoi la lega┼úia din Stockholm - cel mult o or─â, se lua riscul de a trimite mesajul printr-un t├ón─âr curier care pleca, regulamentar, a doua zi, cu valizele de curier diplomatic, consider c─â e de o gravitate excep┼úional─â.Acea c─âl─âtorie lung─â se f─âcea ├«n condi┼úii extrem de riscante de bombardamente aliate ┼či de nesosire a curierului la Stockholm. V─âdit, mare┼čalul se obstina s─â trag─â de timp ┼či, ├«n cazul prezent, s─â am─âgeasc─â Opozi┼úia c─â el e gata s─â semneze armisti┼úiul. Am─ânuntele tragicomice ale c─âl─âtoriei mele de 36 de ceasuri, de la Bucure┼čti la Stockholm, vor dovedi din plin c─â riscul de nesosire era real.Minciuna din ÔÇ×Oglinda"├Än filmul ÔÇ×Oglinda" al lui Sergiu Nicolaescu exist─â o minciun─â: se spune c─â a existat o telegram─â cu un r─âspuns favorabil de la Soviete! Asta e o legend─â care s-a r─âsp├óndit foarte repede."Se b─ânuia c─â sovieticii preferau semnarea unui tratat cu un dictator, totodat─â ┼čef al Armatei, dec├ót cu un guvern democratic.''"Trimiterea unui mesaj la Stockholm se datora hot─âr├órii mare┼čalului, la 22 august, de a r─âspunde ├«n sf├ór┼čit propunerii sovietice din 30 mai.''"V─âdit, mare┼čalul se obstina s─â trag─â de timp ┼či, ├«n cazul prezent, s─â am─âgeasc─â Opozi┼úia c─â el e gata s─â semneze armisti┼úiul.''Instruc┼úiunile primite de Neagu Djuvara ├«n noaptea de 22 spre 23 august 1944Raportez, de asemenea, pe scurt, instruc┼úiunile pe care mi le-a dat ├«n noaptea de 22 c─âtre 23 august 1944 Mihai Antonescu, vice-prim ministru ┼či ministru de Externe. Era aproape miezul nop┼úii ┼či trebuia, ├«nainte de a lua avionul, s─â m─â ├«ntorc la Snagov, unde direc┼úiunea noastr─â era evacuat─â de la ├«nceputul lui mai, dup─â primele mari bombardamente americane ┼či britanice asupra Bucure┼čtilor, ca s─â preiau valizele de curier.

image

Alexandra Kolontay, ambasadoarea URSS la Stockholm

image

Calitatea mea era doar de ata┼čat de lega┼úie (primul rang ├«n ierarhia diplomatic─â;voi avea 28 de ani o lun─â mai t├órziu). Eram desemnat de Piki Pogoneanu, ├«n ├«mprejur─âri pe care nu mai e cazul s─â le povestesc aici, ca s─â fiu, eu, a doua zi, ÔÇ×curierul diplomatic" c─âtre Stockholm.

Direc┼úiunea Cifrului ┼či Cabinetului avea monopolul acestor trimi┼či, ├«n general lunar, cu coresponden┼úa ministerului c─âtre ambasade, lega┼úiuni ┼či consulate. Faptul c─â, ├«n acel caz, curierul era, pe deasupra, ├«ns─ârcinat cu misiunea neobi┼čnuit─â ┼či grav─â de a transmite noi instruc┼úiuni pentru reluarea negocierilor de armisti┼úiu, era cu totul excep┼úional.Mihai Antonescu, nervos ┼či obositDe aceea, cu doar c├óteva ceasuri ├«nainte, Mihai Antonescu ordonase s─â nu mai plece ├«n diversele direc┼úii curierii dinainte ├«nt├ómpl─âtor or├óndui┼úi. F─âcuse ├«ns─â dou─â excep┼úii, fiindc─â tinerii desemna┼úi ├«i inspirau ├«ncredere: Emil Ciurea pentru Ankara ┼či eu pentru Stockholm. M─â prime┼čte a┼čadar ├«n toiul nop┼úii. L-am g─âsit - era firesc - foarte nervos ┼či obosit. Mi-a spus c─â, din pricina situa┼úiei dezastruoase de pe front, domnul mare┼čal se hot─âr├óse s─â reia negocierile de armisti┼úiu duse de c├óteva luni cu ambasadoarea sovietic─â la Stockholm.Reamintind insisten┼úele pe care de s─âpt─âm├óni de zile le f─âcea, ├«n telegramele sale, ministrul Nanu, ca guvernul nostru s─â dea, ├«n fine, un r─âspuns sovieticilor care, de trei luni de zile, cum am spus mai sus, acceptaser─â acele condi┼úii puse de mare┼čal, a vrut s─â-mi explice mai ├«nt├ói, spre a le comunica domnului Nanu, motivele pentru care s-a ezitat p├ón─â atunci. Discursul mi s-a p─ârut confuz. Re┼úin doar dou─â dintre motive: 1. speran┼úa p─âstrat─â ├«ncontinuu de mare┼čal, s─â se iveasc─â pe frontul germano-sovietic un moment mai prielnic pentru ├«ncheierea unui armisti┼úiu; 2. un zvon care fusese raportat, c─â ar fi existat contacte secrete germano-sovietice.├Än cazul ├«n care ar fi dus la un armisti┼úiu germano-sovietic, noi ne-am fi aflat ├«n postur─â fals─â. M─ârturisesc c─â, pe moment, n-am ├«n┼úeles prea bine cum de puteam s─â fim re┼úinu┼úi, vreme de trei luni, de un simplu zvon - lansat, f─âr─â ├«ndoial─â, inten┼úionat, de unul sau de cel─âlalt dintre cei doi mari adversari. A ad─âugat ├«ns─â c─â situa┼úia creat─â de spargerea frontului germano-rom├ón ├«n zilele de 19-20 august l-au convins pe mare┼čal de necesitatea relu─ârii negocierilor de la Stockholm. ├Än acest scop, domnul Nanu trebuia s-o ├«ntrebe pe doamna Kolontay: 1. dac─â partea sovietic─â accepta s─â reia dialogul; 2. dac─â, ├«n caz afirmativ, condi┼úiile acordate la 30 mai erau ├«nc─â valabile.Solda┼úii nu s-au mai b─âtut bineMi-a spus apoi un lucru at├ót de extraordinar, ├«nc├ót m─â tem s─â nu fiu crezut pe cuv├ónt: domnul Nanu trebuia s─â dea p─âr┼úii sovietice ca nou argument c─â Rom├ónia dore┼čte sincer pacea faptul c─â solda┼úii rom├óni, ├«n fa┼úa ultimei ofensive sovietice, nu s-au mai b─âtut bine.Argumentul mi s-a p─ârut, pe loc, at├ót de insolit ├«nc├ót, cu toat─â v├órsta mea ┼či scurta mea experien┼ú─â diplomatic─â, am ├«ndr─âznit s─â-l ├«ntrerup pe ministru, chiar pe un ton vehement, rug├óndu-l s─â m─â ierte c─â m─â ├«ncumet s─â-l contrazic, zic├óndu-i c─â un asemenea argument nu trebuia ├«n niciun caz ├«naintat la deschiderea unor negocieri finale, c─âci implicau renun┼úarea dinainte a continu─ârii rezisten┼úei, ├«n cazul ├«n care am fi constatat, la urma urmei, imposibilitatea de a ├«ncheia armisti┼úiul ├«n condi┼úiile impuse.Mihai Antonescu a acceptat ├«nt├ómpinarea mea ┼či mi-a zis: ÔÇ×Ai dreptate! Mai bine s─â nu spun─â asta!". Am plecat de la acea memorabil─â audien┼ú─â cu dramatica impresie c─â ÔÇ×num─âru' doi" al regimului era, ├«n acel moment tragic, cu totul descump─ânit ┼či cu un singur g├ónd, s─â scape cel pu┼úin el. Am dedus-o pe loc c├ónd, ├«nainte de desp─âr┼úire, mi-a spus c─â inten┼úiona s─â plece a doua zi la Ankara, ca s─â vad─â el, acolo, ce-am mai putea a┼čtepta de la Turcia ┼či de la anglo-americani..."Direc┼úiunea Cifrului ┼či Cabinetului avea monopolul acestor trimi┼či, ├«n general lunar, cu coresponden┼úa ministerului c─âtre ambasade, lega┼úiuni ┼či consulate.''"Domnul Nanu trebuia s-o ├«ntrebe pe doamna Kolontay: 1. dac─â partea sovietic─â accepta s─â reia dialogul; 2. dac─â, ├«n caz afirmativ, condi┼úiile acordate la 30 mai erau ├«nc─â valabile.''Inten┼úia mare┼čalului Antonescu, neserioas─âPeripe┼úiile drumului de la B─âneasa la Stockholm via Viena-Berlin (cu o noapte la Berlin) le-am povestit ├«n cartea mea ÔÇ×Amintiri din pribegie" (Albatros, 2002; Humanitas, 2005, 2006, 2010). Voi spune aici doar foarte pe scurt: 1. a fost c├ót pe-aci s─â nu fiu acceptat la Viena, la schimbarea de avion, din cauza excesului meu de valize; 2. la Berlin nu m-a a┼čteptat nimeni din partea ambasadei rom├óne, evacuate la 70 de kilometri de Berlin; 3. marele hotel Adlon la care am ajuns, dup─â ce ├«ndr─âznisem s─â cer telefonic la Ausw├Ąrtiges-Amt (Ministerul de Externe), o ma┼čin─â special─â ÔÇ×pentru a duce curierul rom├ón la Stockholm, de la aeroport la hotel", nici pomeneal─â s─â aib─â loc ├«n acea noapte pentru mine;dup─â ore de a┼čteptare ├«nfrigurat─â la poarta hotelului am ├«nt├ólnit, ├«n fine, ca prin minune, trei tineri rom├óni de o incon┼čtien┼ú─â incredibil─â, care mi-au g─âsit loc ├«n alt hotel ┼či m-au luat la cin─â ├«mpreun─â cu o t├ón─âr─â aristocrat─â nem┼úoaic─â cu care doreau s─â m─â ia ├«n acea sear─â la un club s─â dans─âm!Tragi-comediaUnii cititori vor crede c─â spun bra┼čoave, ca s─â-mi bat joc de ei. E, din p─âcate, adev─ârul greu de ├«nchipuit, privitor la drumul pe care l-a f─âcut mesagerul mare┼čalului Antonescu la Stockholm pentru reluarea negocierilor de armisti┼úiu. S─â mai ad─âug─âm c─â aceast─â tragi-comedie suprarealist─â avea loc c├óteva ceasuri dup─â ce mare┼čalul Antonescu fusese demis ┼či arestat. Tinerii rom├óni m-au dus totu┼či la noul hotel. N-a fost bombardament ├«n acea noapte.La cinci diminea┼úa, tinerii, dup─â o noapte de chef, au venit la vreme s─â m─â duc─â la aeroport. Am r─âmas ├«n pan─â de benzin─â pe drum... dar, alerg├ónd tuspatru cu geamantanele ├«n ┬şm├óini, am sosit la vreme s─â g─âsesc un ultim loc liber ├«n micul avion de Stockholm ┼či s─â sosesc, evident degeaba, la lega┼úiunea rom├ón─â, unde iar─â┼či nu eram a┼čteptat. E totu┼či bine s─â se ┼čtie barem azi, de la un martor ocular, ce neserioas─â a fost inten┼úia mare┼čalului Antonescu de a negocia la vreme condi┼úii acceptabile cu sovieticii.┼×i s─â se termine odat─â cu ÔÇ×povestea telegramei de la Stockholm de la 23 august, prin care URSS accept─â condi┼úiile de armisti┼úiu ale mare┼čalului Antonescu"! E scandalos c─â unele organe de pres─â ┼či chiar unii ÔÇ×istorici de meserie" refuz─â ├«n continuare m─ârturia a, pesemne, ultimului martor ocular al evenimentului de acum 67 de ani.

28de ani avea Neagu Djuvara în august 1944, când a fost trimis la Stockholm.