┬źMisterul┬╗ posibilului ajutor militar sovietic din decembrie 1989 jpeg

┬źMisterul┬╗ posibilului ajutor militar sovietic din decembrie 1989

­čôü Revolu╚Ťia din 1989
Autor: Constantin Corneanu

├Än cursul zilei de 23 decembrie 1989, ora 10.30, crainicul George Marinescu va transmite: , , Suntem informa┼úi c─â s-a luat leg─âtura cu Ambasada sovietic─â, care ne-a promis ajutor militar imediat, ├«ntruc├ót agen┼úii str─âine ┼či-au permis s─â trimit─â elicoptere cu oameni ├«narma┼úi, cu scopul de a distruge ceea ce poporul rom├ón a cuceritÔÇŁ. La scurt timp, la Radio, Gabriela Neagu va declara: , , Suntem informa┼úi c─â, prin intermediul Ambasadei Uniunii Sovietice, s-a cerut ajutor armatei sovietice, ├«ntruc├ót terori┼čtii au apelat la elicoptere prin interven┼úioni┼čtii str─âiniÔÇŁ.

Crainicii nu au ┼čtiu de unde a venit aceast─â informa┼úie care avea s─â produc─â o vie emo┼úie ├«n r├óndul poporului rom├ón. Nu s-a specificat nici cine a cerut ┼či un astfel de gest se putea interpreta ├«n orice fel, ├«n contextul evolu┼úiei evenimentelor ├«ncep├ónd cu ora 18.30 din seara de 22 decembrie 1989. Colonelul Mircea Dumitru, ┼čeful Biroului Special din Direc┼úia Opera┼úii a Marelui Stat Major rom├ón, va m─ârturisi faptul c─â ├«n cursul zilei de 22 decembrie 1989, ora 16.00, ministrul Ap─âr─ârii Na┼úionale al Ungariei, generalul-colonel Ferenc Karpaty, a avut o convorbire telefonic─â cu ┼čeful Direc┼úiei Opera┼úii, generalul-locotenent Nicolae Eftimescu, ├«n urma c─âreia partea maghiar─â a fost pus─â la curent cu evolu┼úia evenimentelor din Rom├ónia ┼či din conducerea MApN.

La propunerea de ajutor, de orice natur─â, din partea armatei maghiare, generalul-locotenent Nicolae Eftimescu a mul┼úumit ┼či a respins ajutorul, ├«ns─â a cerut ministrului Karpaty s─â apeleze la popula┼úia maghiar─â pentru a-i cere s─â se ab┼úin─â de la orice manifest─âri du┼čm─ânoase. La ora 17.40, ministrul ungar al ap─âr─ârii va reveni cu un nou telefon pentru a asigura conducerea MApN c─â armata ungar─â nu a concentrat trupe la frontiera rom├óno-ungar─â. ├Än cursul serii se vor mai desf─â┼čura c├óteva convorbiri telefonice cu partea maghiar─â, av├ónd ├«n vedere un convoi umanitar cu alimente ce urma s─â fie primit din partea Ungariei, ├«n cursul zilei de 23 decembrie 1989.

Suntem informa┼úi c─â s-a luat leg─âtura cu Ambasada sovietic─â, care ne-a promis ajutor militar imediat, ├«ntruc├ót agen┼úii str─âine ┼či-au permis s─â trimit─â elicoptere cu oameni ├«narma┼úi, cu scopul de a distruge ceea ce poporul rom├ón a cuceritÔÇŁ (George Marinescu ÔÇô Comunicat TVR, 23 decembrie 1989).

La ora 18.40, ├«n seara de 22 decembrie 1989, generalul-maior Boceaev va comunica ┼čefului Direc┼úiei Opera┼úii a Marelui Stat Major, prin intermediul colonelului Mircea Dumitru, c─â ┼čeful Marelui Stat Major sovietic, generalul de armat─â Moiseev, ┼či generalul-colonel Veliovschi Rahalschi, prim-loc┼úiitor al ┼čefului Statului-Major al Comandamentului For┼úelor Armate Unite (CFAU) ale Tratatului de la Var┼čovia, , , ├«ncredin┼úeaz─â conducerea armatei rom├óne c─â la grani┼úa rom├óno-sovietic─â nu se fac concentr─âri de trupe ┼či nu se inten┼úioneaz─â desf─â┼čurarea vreunei activit─â┼úi militare ├«n apropierea frontiereiÔÇŁ ┼či c─â , , sunt gata s─â acorde sprijin ├«n orice domeniuÔÇŁ.

Acest telefon venea ca urmare a discu┼úiilor purtate cu sovieticii ├«n cursul zilei de 22 decembrie 1989, la sediul MApN, de c─âtre generalul-locotenent dr. Ilie Ceau┼čescu ├«n jurul orei 12.00. Peste o or─â, la 19.55, generalul-maior Boceaev a revenit cu un nou telefon ┼či a comunicat c─â , , nu se face niciun fel de preg─âtire militar─â din partea sovietic─â la frontiera cu Rom├ónia, ├«n zona Ia┼či, ┼či dac─â sunt ├«ndoieli ├«n aceast─â privin┼ú─â se poate cere din partea armatei noastre (rom├óne ÔÇô n. n.) ┼či o confirmare scris─â din partea armatei sovieticeÔÇŁ.

1 627x0 jpg jpeg

Fraternizarea Armatei cu popula┼úia Bucure┼čtiului - 22 decembrie 1989

├Än diminea┼úa de 23 decembrie 1989, ora 08.15, conducerea Marelui Stat Major de la Moscova a reiterat, prin intermediul colonelului Culicov, ┼čeful de cabinet al generalului Moiseev, c─â la frontiera rom├óno-sovietic─â nu se desf─â┼čoar─â niciun fel de ac┼úiuni militare ale Armatei Ro┼čii. Pe 23 decembrie 1989, ├«n jurul orei pr├ónzului, colonelul Mircea Dumitru va fi chemat ├«n cabinetul ministrului Ap─âr─ârii Na┼úionale unde se aflau, printre al┼úii, ┼či Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan, generalul-colonel (r) Nicolae Militaru ┼č.a.

Din dispozi┼úia generalului-locotenent Nicolae Eftimescu, colonelul Mircea Dumitru va suna la Moscova, pe telefonul special, cer├ónd leg─âtura cu generalul Moiseev, ┼čeful Marelui Stat Major sovietic. , , Dup─â ce am f─âcut aceast─â leg─âtur─â, gen. Eftimescu mi-a spus s─â-l ├«ntreb, deci, eu vorbeam la ordinul lui Eftimescu, ┬źdac─â s-ar putea conta pe un eventual ajutor militar sovietic ├«mpotriva terori┼čtilor┬╗; exact a┼ča am notat. Generalul sovietic a r─âspuns foarte scurt: ┬źo asemenea problem─â poate fi discutat─â numai la nivelul guvernelor┬╗. (...)

├Än ce m─âsur─â cei de acolo ┼či-au ├«nsu┼čit sau nu, a cui a fost ini┼úiativa nu ┼čtiu ┼či nu a┼č putea dec├ót s─â fac supozi┼úii, dar alte probleme la aceast─â convorbire cu gen. Moiseev nu au fostÔÇŁ, va declara colonelul Mircea Dumitru ├«n fa┼úa Comisiei Senatoriale. Aceast─â convorbire telefonic─â pare s─â fi fost generat─â ca urmare a situa┼úiei militare deosebit de grav─â ┼či de ne├«n┼úeles, mai ales pentru membrii CFSN, ├«n condi┼úiile ├«n care unit─â┼úile Ministerului de Interne ┼či ale DSS-ului se subordonaser─â MApN pe care se baza noua structur─â de putere politic─â din Rom├ónia.

, , Generalul sovietic a r─âspuns foarte scurt: ┬źo asemenea problem─â poate fi discutat─â numai la nivelul guvernelor┬╗. (...) ├Än ce m─âsur─â cei de acolo ┼či-au ├«nsu┼čit sau nu, a cui a fost ini┼úiativa nu ┼čtiu ┼či nu a┼č putea dec├ót s─â fac supozi┼úii, dar alte probleme la aceast─â convorbire cu gen. Moiseev nu au fostÔÇŁ -  Colonel (r) Mircea Dumitru. 


1 627x0 (1) jpg jpeg

Tancurile Armatei ├«n pozi┼úie de ap─ârare ├«n fa┼úa fostului Palat Regal din Bucure┼čti, 23 decembrie 1989

Ion Iliescu nu era de acord cu op┼úiunea generalului-maior ┼×tefan Gu┼č─â privind retragerea popula┼úiei de pe str─âzi deoarece , , pe de o parte - va declara Ion Iliescu -, lumea ar fi putut crede c─â armata preia puterea, ceea ce risca s─â provoace reac┼úii deosebit de violente, pe de alta, mul┼úimea care umplea str─âzile era, ├«n acela┼či timp, legitimitatea noastr─â ┼či principalul nostru sprijin ├«n cazul unui r─âzboi civil, ipotez─â care, la ora aceea, nu era cu totul exclus─âÔÇŁ.

├Än opinia lui Ion Iliescu, ┼čeful Marelui Stat Major , , p─ârea el ├«nsu┼či dep─â┼čit de evenimenteÔÇŁ. Dintr-o astfel de perspectiv─â, am putea ├«n┼úelege necesitatea acelui telefon dat conducerii Marelui Stat Major sovietic. Acest telefon va suscita numeroase specula┼úii ┼či discu┼úii privind un posibil complot al membrilor CFSN de-a aduce trupele sovietice ├«n Rom├ónia.

Nu ├«mp─ârt─â┼česc aceast─â opinie ├«n condi┼úiile ├«n care, totu┼či, structurile de for┼ú─â ale Rom├óniei se subordonaser─â ├«ntru-totul noii puteri ├«n stat, CFSN, de┼či nostalgicii regimului Ceau┼čescu, dac─â nu chiar fanaticii, p─âreau s─â nu cedeze.

Ion Iliescu va men┼úiona ├«n mod clar: , , Trebuie s─â precizez, de altfel, c─â singurele leg─âturi ┼či convorbiri telefonice, ├«n acele zile ┼či nop┼úi, cu exteriorul ┼či, ├«n particular, cu Moscova, au fost stabilite de la grupul de comand─â al Marelui Stat Major ┼či, ├«n particular, de generalul Gu┼č─â, care m-a ┼či informat despre o asemenea discu┼úie, precum ┼či despre neacceptarea ideii de a solicita vreun ajutor, de orice fel. Eu pot s─â confirm doar un lucru: c─â, ├«n ceea ce prive┼čte nucleul politic de conducere a Consiliului Frontului salv─ârii Na┼úionale, nimeni nu a ridicat problema solicit─ârii vreunui ajutor militar din afar─â, pozi┼úia noastr─â de principiu resping├ónd net o asemenea ideeÔÇŁ.


1 627x0 (2) jpg jpeg

Ion Iliescu în balconul fostului sediu CC al PCR în seara de 22 decembrie 1989

├Än cursul aceleia┼či zile, generalul-maior ┼×tefan Gu┼č─â va solicita o convorbire cu omologul s─âu de la Moscova c─âruia ├«i va transmite c─â nu cere, din postura de ┼čef al Marelui Stat Major al Armatei Rom├óne, niciun fel de ajutor militar sovietic. La ora 16.05, colonelul Mircea Dumitru ├«i va transmite generalului-maior Dumitru P─ânescu, la Moscova, informa┼úia potrivit c─âreia noul ministru al Ap─âr─ârii Na┼úionale este generalul-colonel (r) Nicolae Militaru care prelua, ├«n mod informal, comanda av├ónd ├«n vedere c─â era ├«nc─â trecut ├«n rezerv─â.

Reprezentantul nostru la CFAU urma s─â informeze Ministerul Ap─âr─ârii al URSS, CFAU ┼či Marele Stat Major sovietic despre noua situa┼úie de la MApN din Bucure┼čti. Pe 24 decembrie 1989, generalul A. C. Gaponenco, reprezentantul comandantului-┼čef al CFAU la Bucure┼čti, s-a ├«napoiat de la Chi┼čin─âu ┼či a cerut s─â fie primit de c─âtre ministrul Ap─âr─ârii Na┼úionale, ├«ns─â generalul-colonel Nicolae Militaru l-a primit abia pe 27 decembrie 1989, dup─â mari interven┼úii, precum ┼či, mai apoi, noul ┼čef al Marelui Stat Major rom├ón, generalul-colonel Vasile Ionel.


1 627x0 (3) jpg jpeg

Generalul ┼×tefan Gu┼č─â, ┼čeful Statului Major general rom├ón, la TVR ├«n dup─â-amiaza de 22 decembrie 1989

├Än ceea ce prive┼čte posibilitatea unei interven┼úii militare sovietice ├«n Rom├ónia, ca urmare a unei , , permisiuniÔÇŁ a SUA, fostul ambasador al SUA la Moscova, Jack Matlock (1987 ÔÇô 1991) ├«i va declara corespondentului Radio Rom├ónia Actualit─â┼úi de la Moscova, Alexandr Beleavski, ├«ntr-un interviu din 4 aprilie 2013, c─â a avut o convorbire cu Ivan P. Aboimov, adjunctul ministrului de Externe al URSS, pe 24 decembrie 1989, ├«ns─â Statele Unite nu au cerut o interven┼úie militar─â sovietic─â ├«n Rom├ónia.

Diplomatul american men┼úiona faptul c─â Statele Unite au informat Kremlinul c─â erau dispuse s─â accepte, ca nefiind un amestec ├«n treburile interne rom├óne┼čti, trimiterea unor avioane care s─â-i evacueze pe cet─â┼úenii sovietici surprin┼či de evenimente ├«n Rom├ónia ┼či afla┼úi ├«n dificultate. Colonelul Mircea Dumitru va infirma ├«n fa┼úa Comisiei Senatoriale afirma┼úiile f─âcute ├«n mass-media ├«n leg─âtur─â cu implicarea sa ├«n evacuarea cet─â┼úenilor sovietici afla┼úi ├«n Rom├ónia, pe 22 decembrie 1989, ├«n blocul din Pia┼úa Aviatorilor, dup─â care s-a dezl─ân┼úuit focul ÔÇ×terori┼čtilorÔÇŁ.

├Än fapt, pe 24 decembrie 1989, la ora 11.00, generalul Gaponenco va suna la MApN ┼či va informa partea rom├ón─â despre faptul c─â reprezentan┼úa comercial─â sovietic─â din Pia┼úa Victoriei este mitraliat─â, distrus─â, jefuit─â ┼či solicit─â s─â fie luat─â sub paz─â militar─â, ┼či, totodat─â, s─â fie trimise 2 TAB-uri care s─â ├«nso┼úeasc─â un autobuz cu personal diplomatic, so┼úii ┼či copii de la Ambasada URSS, care urmau s─â plece spre Gara de Nord. Sovieticii doreau protec┼úia Armatei rom├óne ├«n drumul spre trenul cu care urmau a fi evacuate familiile diploma┼úilor sovietici ├«n patrie.

Opera┼úiunea a fost coordonat─â de c─âtre colonelul Mircea Dumitru ┼či executat─â de c─âtre doi ofi┼úeri din Biroul Special al Direc┼úiei Opera┼úii, sprijini┼úi de un TAB. ├Än contextul unor dezv─âluiri, mai mult sau mai pu┼úin incendiare, din mass-media post-decembrist─â, privind o serie de cadre militare, cu func┼úii de r─âspundere, care au interzis intrarea trupelor sovietice ├«n Rom├ónia, colonelul Mircea Dumitru va declara ├«n fa┼úa Comisiei Senatoriale: , , Dac─â era un general care vroia s─â intre ├«n Rom├ónia, el nu putea fi oprit dec├ót cu foc, nu c─â i-a spus un colonel de gr─âniceri c─â nu au ce c─âuta ├«n Rom├óniaÔÇŁ.

├Än timpul lucr─ârilor celui de-al II-lea Congres al Deputa┼úilor Poporului al URSS, Mihail S. Gorbaciov ├«i va informa pe deputa┼úi despre ultimele evenimente din Rom├ónia, men┼úion├ónd c─â ├«n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 situa┼úia s-a ├«nr─âut─â┼úit mult, c─â reprezentan┼úii CFSN au declarat c─â doresc dezvoltarea colabor─ârii cu URSS ┼či c─â Rom├ónia va respecta obliga┼úiile referitoare la Tratatul de la Var┼čovia.

Vadim Perfiliev, purt─âtorul de cuv├ónt al MAE sovietic, va declara: , , Uniunea Sovietic─â este gata s─â ofere nemijlocit ┼či efectiv poporului rom├ón ┼či noii conduceri ajutor umanitar pentru a contribui la ├«nl─âturarea urm─ârilor tragicelor evenimente care au avut loc ├«n ultimele zile. (ÔÇŽ) Oamenii sovietici sunt solidari cu poporul rom├ón ├«n ├«ndeplinirea idealurilor de libertate, democra┼úie ┼či suveranitateÔÇŁ.

├Än conformitate cu o ┼čtire Agerpres din 24 decembrie 1989, Mihail S. Gorbaciov a declarat: , , Frontul Salv─ârii Na┼úionale a apreciat c─â ├«n leg─âtur─â cu lipsa de muni┼úie este necesar ajutor de peste hotare. Cu toate acestea, ┼čeful Marelui Stat Major al armatei rom├óne a precizat ulterior c─â armata controleaz─â situa┼úia din ┼úar─â ┼či nu are nevoie de nici un ajutorÔÇŁ.


1 627x0 (4) jpg jpeg

Militari români într-un moment de repaos - 23 decembrie 1989

Ambasada SUA la Moscova avea s─â fie informat─â, pe 24 decembrie 1989, c─â partea rom├ón─â ┼čtia c─â la frontiera sovieto-rom├ón─â fuseser─â instalate spitale militare pentru primirea r─âni┼úilor din Rom├ónia, iar o garnitur─â de 11 vagoane (cu m─ârfuri ├«n valoare de 0, 5 milioane ruble) era ├«n a┼čteptarea semnalului de plecare. Societatea de Cruce Ro┼čie ┼či Semilun─â Ro┼čie din URSS erau ┼či ele preg─âtite s─â ofere ajutor Rom├óniei, respectiv instrumentar operatoriu, fe┼če, truse medicale etc. RSS Moldoveneasc─â preg─âtise ajutoare de prim─â necesitate: medicamente, alimente, ├«mbr─âc─âminte etc.

Pe 5 ianuarie 1990, ministrul de Externe al URSS, Eduard A. ┼×evardnadze, declara, ├«ntr-un interviu acordat ziarului Komsomolsakaia Pravda, c─â Ambasada URSS din Rom├ónia a organizat primirea ┼či livrarea ajutoarelor trimise din Uniunea Sovietic─â, din care numai medicamentele reprezentau circa 700.000 de ruble. Pe 25 decembrie 1989, la Centrul de Pres─â al MAE al URSS, Ivan P. Aboimov va sublinia, ├«n fa┼úa mass-media intern─â ┼či interna┼úional─â, c─â ÔÇ×├«n cadrul Tratatului de la Var┼čovia nu a fost examinat─â problema vreunei forme de ac┼úiuni militare sau amestec ├«n evenimentele petrecute ├«n Rom├óniaÔÇŁ.

, , Pe fondul surprinderii ┼či superiorit─â┼úii ├«n spectrul electromagnetic, consider c─â unele din momentele de derut─â ┼či confuzie ar fi putut s─â fie evitate dac─â problemele de cooperare ├«ntre categoriile de for┼úe ale armatei c├ót ┼či ├«n interiorul lor ar fi fost mai bine organizateÔÇŁ, Colonel (r) Ion Panait. 

├Än ceea ce prive┼čte r─âzboiul radio-electronic ┼či uria┼ča diversiune ├«n care a fost angrenat─â Armata Rom├ón─â ├«n decembrie 1989, comandorul (r) ing. Ioan Stoleru, fost comandant al Centrului Radioelectronic ┼či Observare din cadrul Comandamentului Marinei Militare ├«n decembrie 1989, parte a sistemului de cercetare ┼či goniometrare al DIA, m─ârturise┼čte: , , Dup─â 22 decembrie 1989 ne-am confruntat cu o diversiune ┼či o dezinformare intens─â, de toate genurile, ├«ndeosebi ├«n re┼úelele telefonice, ┼či care s-au manifestat, de regul─â, dup─â c─âderea ├«ntunericului ┼či durau p├ón─â la miezul nop┼úii, zilnic. (...) Am fost intoxica┼úi cu informa┼úii care mai de care mai n─âstru┼čnice, greu de stabilit veridicitatea lor, pe care dup─â o analiz─â atent─â le transmiteam forurilor noastre superioare. Au existat for┼úe ┼či mijloace bine organizate ┼či conduse care cuno┼čteau toate numerele de telefon ale unit─â┼úilor, numele comandan┼úilor, nu numai cele din trunchiul de central─â ci ┼či telefoanele directe, pe care nici eu nu le ┼čtiam, fiind obligat s─â consult agendaÔÇŁ.

Referindu-se la acele momente, Colonelul Ion Panait, comandant al Batalionului de Bruiaj Electronic ├«n decembrie 1989, cu gradul de c─âpitan, va consemna: , , Victoria a apar┼úinut celor care au de┼úinut superioritatea ├«n domeniul mijloacelor de conducere ┼či informatizare ┼či au beneficiat de avans tehnologic ├«n domeniul mijloacelor de cercetare ┼či contraac┼úiune electronic─â. Din analiza datelor ┼či informa┼úiilor ob┼úinute din diferite surse au reultat o serie de aspecte, dup─â cum urmeaz─â:

  • dezinformarea ┼či ├«n┼čelarea eletronic─â au fost unele din cele mai uzitate procedee. Impactul ┼či eficien┼úa lor dovedesc c─â acestea au fost foarte bine preg─âtite ┼či dirijate ├«n timp;
  • unit─â┼úile militare au fost foarte bine studiate din punct de vedere al sistemelor de conducere ┼či comunica┼úii ┼či au fost permanenet blocate sau intoxicate cu informa┼úii ├«n func┼úie de specific, poten┼úial ┼či vitez─â de reac┼úie ├«n raport cu ┬źscenariul de derulare al evenimentelor┬╗;
  • ┬źadversarul┬╗ a beneficiat de o puternic─â baz─â de date, de un aparat complex de analiz─â, prelucrare ┼či manipulare a informa┼úiilor. ├Än acela┼či timp se reliefeaz─â fragilitatea sistemului militar la scurgerea de informa┼úii ┼či limitele sistemului de protec┼úie ┼či reac┼úie flexibil─â;
  • s-a ├«nregistrat o intensificare a traficului radio ├«n fonie, ├«n limbile englez─â, rus─â ┼či arab─â ┼či s-a constatat apari┼úia unor noi direc┼úii ┼či re┼úele ale ┬źradioamatorilor┬╗ÔÇŁ. ├Än pofida celor afirmate mai sus ┼či care sugereaz─â interven┼úia unui stat str─âin ├«n treburile interne ale Rom├óniei, ├«n decembrie 1989, colonelul Ion Panait subliniaz─â: , , Pe fondul surprinderii ┼či superiorit─â┼úii ├«n spectrul electromagnetic, consider c─â unele din momentele de derut─â ┼či confuzie ar fi putut s─â fie evitate dac─â problemele de cooperare ├«ntre categoriile de for┼úe ale armatei c├ót ┼či ├«n interiorul lor ar fi fost mai bine organizateÔÇŁ.


627x0 (5) jpg jpeg

Militari români în poziţie de tragere în apărarea Revoluţiei - 24 decembrie 1989

Diplomatul rom├ón Savian Bulacu, aflat ├«n misiune diplomatic─â la Moscova ├«n perioada 1990 ÔÇô 1993, introduce ├«n circuitul istoriografic o serie de informa┼úii extrem de interesante despre pozi┼úia URSS ├«n ceea ce prive┼čte evolu┼úia evenimentelor din Rom├ónia.

Ghennadi Ianaev, vicepre┼čedinte al URSS, va afirma ├«n vara anului 1990, ├«ntr-o convorbire cu Savian Bulacu, c─â sovieticii ┼či americanii erau convin┼či de faptul c─â ÔÇ×rom├ónii vor complica lucrurile ├«n procesul ├«nl─âtur─ârii dictatorului, mai ales ├«n zonele unde maghiarii sunt majoritariÔÇŁ, astfel ├«nc├ót ÔÇ×av├ónd ├«n vedere c─â evenimentele se precipitau s-a convenit cu administra┼úia american─â s─â monitoriz─âm ├«mpreun─â cursul evenimentelor ┼či, ├«n caz de for┼ú─â major─â, SUA urmau s─â exercite presiuni asupra Ungariei ┼či Iugoslaviei, iar noi s─â ┼úinem sub control ├«ntreaga situa┼úieÔÇŁ. Dintr-o astfel de perspectiv─â, putem ├«n┼úelege cele afirmate de c─âtre fostul comandant al CAAT ├«n decembrie 1989, generalul (r) Mircea Mocanu ├«ntr-un interviu ap─ârut ├«n publica┼úia Caietele Revolu┼úiei (nr. 5/37, 2011).

, , ├Än seara de 22 decembrie s-au umplut plan┼četele din punctul de comand─â cu date transmise de sta┼úiile de radioloca┼úie din toat─â ┼úara, cu ac┼úiuni aeriene. Ciudate, pe alocuri; plauzibile, pe alte p─âr┼úi. Fel de fel de concluzii... Am trimis oameni: ┬źDu-te, m─âi, la operator, vezi ce naiba transmite!┬╗. Veneau ┼či raportau: ┬źApar ┼úinte pe ecranul sta┼úiei de radioloca┼úie!┬╗. Cine putea s─â fac─â aceast─â imitare? Sovieticii nu erau ├«n stare. Eu ┼čtiam ce tehnic─â aveau ei, ce puteau s─â fac─â ┼či ce nu. ┼×tiam am─ânun┼úit ce au f─âcut ei ├«n Coreea, ├«n Vietnam, ├«n Afganistan; ┼čtiam la am─ânunt ce au f─âcut ei c├ónd i-au bumb─âcit americanii pe libieni. N-au f─âcut nimic! Atunci c├ónd americanii au atacat Libia cu avioane de pe portavioanele din Mediteran─â, consilierii sovietici au privit din balcoanele vilelor unde erau caza┼úi. ┼×i to┼úi au fost trimi┼či acas─â. Numai americanii, cu acele Boeing-uri care au sistemul AWACS, puteau s─â creeze o situa┼úie ca aceea cu care ne-am confruntat ├«n decembrie 1989. De la o sut─â de kilometri de dincolo de grani┼ú─â, aveau ├«n raza de ac┼úiune toat─â Rom├ónia. Pentru mine lucrurile sunt clare. Am auzit fel de fel de explica┼úii...c─â au fost baloane meteo s├órbe┼čti sau maghiare. S-au g─âsit pe teritoriul ┼ú─ârii asemenea baloane, dar ele zboar─â, invariabil, de la vest la est, cum sunt curen┼úii de aer. Ori, pe plan┼čet─â, noi aveam forma┼úii, care zburau ├«n toate p─âr┼úile. La un moment dat, cum am spus, foarte multe ap─âreau de pe autostrada Bucure┼čti-Pite┼čti. (...) ├Än martie 1990, la Consiliul Militar al Pactului de la Var┼čovia ÔÇô ┼čedin┼úa era la Moscova ÔÇô ce-mi spune omologul bulgar, generalul Blagoiev? Zice: ┬źM─âi, ┼čtiu prin ce a┼úi trecut, a ap─ârut ┼či la noi. Situa┼úia de la voi, din noaptea de 22 spre 23 decembrie ┼či din nop┼úile urm─âtoare, a ap─ârut ┼či pe ecranele noastre. Au v─âzut ┼úinte venind de la voi, trec├ónd Dun─ârea; am ridicat v├ón─âtoarea, dar nu a g─âsit nimic ├«n zon─â. A┼úi ├«ncasat o mare plas─â!┬╗. (...) Pe 23 decembrie 1989, diminea┼úa, m─â sun─â ┼čeful de tur─â de la Balote┼čti. Un colonel care avea un nume italian...Era ofi┼úer de avia┼úie. La Balote┼čti era telefon direct cu Moscova, ├«n Comandament nu aveam a┼ča ceva. Colonelul mi-a spus a┼ča: ┬źMi s-a comunicat de la Punctul Central de Comand─â - Moscova c─â for┼úele lor aeriene sunt preg─âtite s─â intervin─â. Dar nu declan┼čeaz─â ac┼úiunea, dec├ót la cererea noilor organe de conducere de la Bucure┼čti, f─âcut─â prin mass-media┬╗. Ei erau conecta┼úi la datele noastre, conform normelor Tratatului de la Var┼čoviaÔÇŁ. ├Än fa┼úa Comisiei Senatoriale, generalul (r) Nicolae Militaru va declara c─â ├«n cursul zilei de 24 decembrie 1989, ├«n dorin┼úa de a avea unele informa┼úii ├«n leg─âtur─â cu situa┼úia aerian─â creat─â ├«n Rom├ónia, l-a sunat pe generalul P. G. Lu┼čev, comandantul-┼čef al FAU ale Tratatului de la Var┼čovia, pentru a ob┼úine datele necesare. , , La aceast─â ├«ntrebare ÔÇô va declara generalul (r) Nicolae Militaru ÔÇô n-am primit niciun r─âspuns. De┼či Rom├ónia f─âcea parte din Tratatul de la Var┼čovia ┼či din sistemul unic existent pe linie de ap─ârare antiaerian─â, iar informarea reciproc─â era obligatorieÔÇŁ.


627x0 (7) jpg jpeg

Militari români citind presa liberă - 24 decembrie 1989

La un sfert de veac de la izbucnirea ┼či desf─â┼čurarea Revolu┼úiei Rom├óne din Decembrie 1989, posibila interven┼úie a trupelor sovietice continu─â s─â agite spiritele ┼či s─â fac─â apel la na┼úionalismul rom├ónesc ┼či la sentimentele anti-sovietice/ruse ale rom├ónilor, omi┼ú├óndu-se, ├«n mod voit sau nu, cronologia unor clipe istorice care ar putea l─âmuri , , misterulÔÇŁ posibilului ajutor militar sovietic.

R─âm├óne de l─âmurit un aspect extrem de important: informarea diploma┼úilor polonezi, de la ora 15.00 din ziua de 23 decembrie 1989, se refer─â la un telefon dat direct de c─âtre liderii CFSN la Ambasada URSS din Bucure┼čti sau la cele petrecute ├«n sediul MApN? O clarificare a acestui am─ânunt extrem de important ├«n ecua┼úia ├«n┼úelegerii acelor clipe, precum ┼či a stabilirii responsabilit─â┼úilor morale ┼či politice, se va dovedi esen┼úial─â.