Misterul cadavrului din mlaștină de acum 5.000 de ani - oamenii preistorici stiau de posibilitatea de a rămâne între lumile viilor si ale mortilor
Oasele unei persoane care ar fi fost victima unui sacrificiu uman în antichitate au fost găsite într-o mlaștină din Danemarca. Alături au mai fost găsite resturile unui topor și oase de animale. Oamenii de știință au indicii că persoana ar fi fot sacrificată în urmă cu mai bine de 5.000 de ani.
Până acum nu s-au putut afla multe informații despre presupusa victimă, nici despre sexul acesteia, nici despre vârstă. Însă, potrivit cercetătorilor, cadavrul a fost plasat în mod deliberat în mlaștină în timpul neoliticului sau epocii noi a pietrei, scrie Live Scince.
Coordonatorul echipei de cercetare, Emil Struve, arheolog și curator la muzeele ROMU din Roskilde a declarat că tradiția sacrificiilor umane datează din acea perioadă și că sunt și alte descoperiri în acest sens.
Oasele unei persoane care ar fi fost victima unui sacrificiu uman în antichitate au fost găsite într-o mlaștină din Danemarca.
Zeci de cadavre au fost găsite în mlaștină în nord-vestul Europei - în special în Danemarca, Germania, Țările de Jos și Marea Britanie, unde sacrificiile umane în mlaștini par să fi persistat de câteva mii de ani.
Cea mai recentă descoperire în acest sens a fost făcută în octombrie, când echipa arheologică a ROMU a găsit mai multe oase într-un loc unde urma să se construiască un ansamblu imobiliar.
Situl, care acum a fost drenat, fusese o mlaștină lângă orașul Stenløse, la nord-vest de capitala daneză Copenhaga. Legislația daneză impune arheologilor să examineze toate terenurile pe care urmează să construiască, iar primele oase au fost găsite în timpul unei săpături în care se testa amplasamentul, a spus Struve.
Oasele unei persoane care ar fi fost victima unui sacrificiu uman în antichitate au fost găsite într-o mlaștină din Danemarca.
Arheologii vor excava acum complet situl în primăvară, când pământul se va dezgheța. Săpăturile inițiale au scos la iveală oase ale picioarelor, pelvisul, o parte din maxilarul inferior cu dinți încă atașați.
Celelalte părți ale corpului se aflau în afara unui strat protector de turbă din mlaștină și nu au fost conservate, a remarcat Struve. El speră că se vor putea stabili sexul și vârsta persoanei. În plus, dinții ar putea dezvălui și mai multe despre identitatea persoanei, a spus el.
Potrivit lui Struve, toporul găsit lângă cadavru nu fusese lustruit după ce a fost fabricat și că este posibil să nu fi fost folosit niciodată. Și acesta ar putea fi un indiciu că toporul ar fi fost adus drept ofrandă în ritual, spun cercetătorii. Cel mai vechi corp de mlaștină din lume a fost găsit în Danemarca în anii 1940 și ar putea data de acum 10.000 de ani, în timp ce altele datează din Epoca Fierului.
Unele dintre cadavrele din mlaștină par să fi fost victime ale accidentelor – oamenii s-au înecat după ce au căzut în apă -, dar arheologii cred că majoritatea au fost ucise în ritualurile de sacrificii umane în perioade de foamete sau alte dezastre.
Miranda Aldhouse-Verde, profesor de istorie, arheologie și religie la Universitatea Cardiff din Marea Britanie susține că în antichitate, oamenii știau probabil că mlaștinile ar putea conserva corpurile. „Dacă ai pune un cadavru în mlaștină, acesta nu s-ar descompune – ar rămâne între lumile viilor și a morților”, a spus ea pentru NBC News.
