Misterul asasinatului pre┼čedintelui  J F Kennedy   Crim─â  sau conspira┼úie a serviciilor secrete? jpeg

Misterul asasinatului pre┼čedintelui J.F.Kennedy. Crim─â sau conspira┼úie a serviciilor secrete?

Conform unui sondaj realizat de Gallup, la 50 de ani dup─â asasinarea lui pre╚Öedintelui Kennedy, 61% dintre americani credeau c─â ┼či al┼úii ├«n afara lui Lee Harvey Oswald sunt implica┼úi acest incident. Principala suspect─â ├«n acest─â teorie a conspira┼úiei r─âm├óne agen┼úia de spionaj CIA, care a reu┼čit s─â ascund─â p├ón─â acum adev─ârul legat de implicarea sa. 

Pre┼čedintelui, Kennedy  i-a pl─âcut s─â fac─â de multe ori referire la Abraham Lincoln ├«n special ├«n timpul discursurilor importante ale pre┼čedin┼úiei sale. At├ót pre┼čedintele Kennedy c├ót ┼či Abraham Lincoln au luptat pentru drepturi civile. Faptul c─â au avut ┼či acela┼či sf├ór┼čit tragic ca ┼či pre┼čedintele Abraham Lincoln, pre┼čedintele Kennedy devine al─âturi de predecesorul s─âu un model arhetipal pentru societatea american─â.

Situa┼úia social─â ┼či politic─â ├«n SUA la ├«nceputul anilorÔÇś60

Pentru SUA, aniiÔÇÖ60 au marcat tulbur─âri at├ót ├«n plan intern c├ót ┼či pe plan extern.  Segregarea rasial─â a fost cea mai grav─â problem─â, pe care SUA o avea la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60 . Discriminarea rasial─â  a determinat apari┼úia unor mari tensiuni ├«n r├óndul societa┼úii americane. La toate se adaug─â discrimanarea pe baz─â de sex ┼či lipsa  programelor de combatere a s─âr─âciei.  Deasemenea tot mai mul┼úi studen┼úi ┼či activi┼čti pentru drepturi civile au ├«nceput s─â acuze Administra┼úia american─â de faptul c─â ├«ngr─âde┼čte exercitarea libert─â┼úilor garantate de Constitu┼úia american─â(libertatea cuv├óntului ┼či libertatea de ├«ntrunire).Criza prin care  trecea societatea american─â a anilorÔÇÖ60 a determinat apari┼úia unei revolu┼úii culturale care a purtat ┼či numele de contracultur─â. Aceast─â contracultur─â a fost alimentat─â ┼či de o puternic─â mi┼čcarea pacifist─â care condamna interven┼úia militar─â american─â din Vietnam. Industrializarea rapid─â ne├«nso┼úit─â de m─âsuri precise care s─â combat─â poluarea mediului a reprezentat o alt─â surs─â de numul┼úumire social─â care va determina apari┼úia mi┼čc─ârilor ecologiste.

Politica extern─â american─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60   a fost marcat─â deasemenea de multe tensiuni .  Confruntarea ideologic─â dintre SUA ┼či URSS, ca factor determinant a R─âzboiului Rece, a dus uneori la luarea unor decizii de politic─â extern─â neinspirate.  E┼čecul Invaziei din Golful Porcilor(1961) ├«n care s-a ├«ncercat ├«nl─âturarea regimului Castro, precum ┼či decizia de a interveni militar ├«n Vietnam(din timpul administra┼úiei Eisenhower au fost principalele gre┼čeli ale Administra┼úiei americane. Proasta comunicare dintre  SUA ┼či URSS a fost la un pas de a arunca lumea ├«ntr-un r─âzboi nuclear, a┼ča cum a fost cazul   Crizei rachetelor din Cuba . Pre┼čedintele Kennedy a fost nevoit s─â se confrunte cu puternicele dezacorduri politice interne ├«nc─â de la ├«nceputul mandatului s─âu ┼či nu to┼úi au ├«n┼úeles ├«ntr-un mod poztiv ├«ncerc─ârile sale de reformare a mecanismului politic american.

Momentul asasinatului  ┼či concluziile anchetei oficiale

Asasinatul pre┼čedintelui  J.F.Kennedy  a  fost una dintre cele mai mari drame prin care a trecut societatea american─â, dup─â asasinatul pre┼čedintelui Abraham Lincoln de la sf├ór┼čitul R─âzboiului Civil din 1865, dac─â discut─âm strict de liderii politici americani.

orig 4 jpg jpeg

Pe 22 noiembrie 1963, pre┼čedintele J.F. Keneddy se afla ├«ntr-o vizit─â electoral─â ├«n Dallas (Texas) ├Än respectiva zi, J.F.Kennedy ├«mpreun─â cu so┼úia sa Jacqueline Kennedy  ┼či guverntorul John Connaly se aflau ├«ntr-o limuzin─â decapotabil─â  care traversa ora┼čul Dallas  . Pre┼čedintele avea ├«n program, un pr├ónz de lucru la Centrul comercial din Dallas(Trade Mart), unde trebuia s─â se ├«nt├ólneasc─â cu un grup de oficialit─â┼úi al ora┼čului. Atunci c├ónd limuzina pre┼čedintelui a ajuns ├«n pia┼úa Dealey, la ora 12:32(ora local─â), un lunetist a tras mai multe focuri ├«n direc┼úia acesteia.  Pre┼čedintele a fost ├«mpu┼čcat mortal ├«n zona capului, iar guvernatorul Texasului, John Connaly  a fost r─ânit grav ├«n urma atacului.

A┼ča cum au concluzionat anchetatorii din Comisia Warren(care a preluat oficial ancheta asasinatului), ├«mpu┼čc─âturile asupra limuzinei oficiale au fost trase de la etajul ┼čase  al  cl─âdirii Texas  School Book Depository.   Pre┼čedintele Kennedy este oficial declarat mort la ora 13:00 ├«n camera de urgen┼ú─â a spitalului Parkland din Dallas.

Conform concluziilor finale ale Comisiei Warren, singurul responsabill pentru asasinarea pre┼čedintelui a fost Lee Harvey Oswald . Comisia nu a luat niciodat─â ├«n considerare faptul c─â ar putea exista mai mul┼úi autori.

Expertiza balistic─â  a dou─â fragmente de gloan┼úe g─âsite ├«n limuzina preziden┼úial─â  precum ┼či a  glon┼úului ├«ntreg  g─âsit la  guvernatorul  Connaly, a concluzionat c─â arma folosit─â a fost o carabin─â Mannlicher  Carcano de calibru 6, 5mm, model 91/38. Tuburile goale ┼či arma au fost g─âsite la etajul al ┼časelea al cl─âdirii Texas School Book .

Autopsia inclus─â ├«n investiga┼úia Comisiei Warren concluzioneaz─â c─â pre┼čedintele Kennedy a fost ├«mpu┼čcat din spate de la ├«n─âl┼úime cu dou─â gloan┼úe . Un glon┼ú i-a str─âpuns g├ótul lovindu-l ulterior ┼či pe guvernatorul Connaly, iar cel─âlalt a distrus partea dreapt─â a creierului cauz├ónd  decesul.

Investiga┼úia suplimentar─â a Comisiei Warren a inclus ┼či analiza traiectoriei gloan┼úelor care s-a f─âcut pe baza expertizei filmelor ┼či fotografiilor f─âcute de martorii oculari(Abraham Zapruder, Orville  Nix, Mary Muchmore)care erau aproape de limuzina preziden┼úial─â. S-a concluzionat c─â tooate gloan┼úele au fost trase din spatele limuzinei.

├Än cazul dovezilor care atest─â vinov─â┼úia lui Lee Harvey Oswald, Comisia Warren men┼úioneaz─â prezen┼úa amprentelor lui Lee Harvey Oswald  pe arma g─âsit─â, precum ┼či o fotografie  ├«n care el este surprins cu carabina Mannlicher Carcano de calibru 6, 5 mm, model 91/38.  Lee Harvey Oswald, nu a ajuns s─â fie judecat deoarece  a fost ucis de Jack Ruby.

Dincolo de ancheta oficial─â, r─âm├ón multe enigme nedeslu┼čite. ├Än primul r├ónd nu ┼čtim cine sunt  cei care s-au folosit de Lee Harvey Oswald pentru a comite asasinatul, ┼či cine a avut interesul s─â-l elimine ulterior . E greu de crezut c─â Ruby, asasinul lui Lee Harvey Oswald, a comis crima ├«ntr-un act spontan.

 CIA  ┼či presupusa sa implicarea  ├«n eliminare lui Kennedy

├Änainte de a merge ├«n vizit─â ├«n Dallas, Ambasadorul Adlai Stevenson ┼či  senatorul William Fulbright l-au sf─âtuit pe John F. Kennedy  s─â nu mearg─â ├«n Dallas. Se pare c─â  at├ót Stevenson ┼či Fulbrighht ┼či-au dat seama c─â pre┼čedintele Kennnedy se expune  unui pericol.  Acela┼či sfat la primit ┼či din partea secretarei Lincoln.

CIA este suspectat─â de  o implicare direct─â ├«n asasinarea pre┼čedintelui Kennedy, av├ónd ├«n vedere c─â serviciile secrete americane au fost ├«ntr-o rela┼úie proast─â cu pre┼čedintele SUA.

Planul pre┼čedintelui Kennedy era s─â reformeze complet CIA  dup─â e┼čecul  invaziei e┼čuate de la Golful Porcilor(Cuba, 1961).  Dealtfel pre┼čedintele american a fost de la ├«nceput sceptic de reu┼čita opera┼úiunii de la Golful Porcilor . Kennedy  a inten┼úionat s─â renun┼úe complet la opera┼úiunile sub acoperire a CIA ├«ndreptate ├«mpotriva lui Castro, a┼ča cum a fost cazul Opera┼úiunii Mongoose, mai ales dup─â Criza Rachetelor din Cuba.  Agen┼úia CIA s-a sim┼úit tr─âdat─â de Kennedy, atunci  c├ónd nu li s-a mai permis s─â intervin─â ├«n Cuba . Un alt factor de iritare era ┼či pozi┼úia lui Kennedy, de a retrage trupele americane sta┼úionate ├«n Vietnam.

Se pare c─â  asasinul Lee Harvey Oswald, a avut ┼či leg─âturi  ├«n interiorul CIA, dar toate documentele agen┼úiei, care atest─â conexiunea, au fost distruse. Cel care s-a ocupat de distrugerea acestor dovezi care ar fi incriminat agen┼úia de spionaj, a fost agentul de contraspionaj, James Angleton. O parte din documente atestau prezen┼úa ofi┼úerului CIA, Howard Hunt(faimos pentru scandalul Watergate), ├«n Dallas pe 22 noiembrie 1963, atunci c├ónd a fost asasinat pre┼čedintele Kennedy.

Angleton o cuno┼čtea deasemenea ┼či pe Mary Mayer, so┼úia a oficialului CIA, Cord  Meyer. Datorit─â faptului c─â  so┼úul s─âu era ├«n rela┼úii foarte apropiate cu Kennedy, doamna Meyer a vizitat de foarte multe ori Casa Alb─â.  Mary Meyer  se crede c─â ar fi avut un jurnal cu informa┼úii confiden┼úiale de la ├«nt├ólnirile sale neoficiale cu Kennedy. Confidenta lui Kennedy  fost ucis─â ├«ntr-un mod misterios ├«n 1964. Despre ea se afirm─â c─â a fost una dintre persoanele care l-au convins pe Kennedy s─â renun┼úe la ac┼úiunile de spionaj din Cuba ┼či s─â ac┼úioneze ├«n scopul dezarm─ârii nucleare. Ziaristul Philip Graham a afirmat despre Mary Meyer  c─â a fost una dintre amantele lui Kennedy . Asasinatul ei are loc dup─â divor┼úul de ofi┼úerul CIA Cord Meyer.  Angleton a avut grij─â ca dup─â moartea ei s─â distrug─â toate documentele compromi┼ú─âtoare

John Paisley, un alt ofi┼úer CIA care se speculeaz─â c─â ar fi avut informa┼úii despre asasinatul lui Kennedy, ar fi fost ┼či el eliminat  la ordinul lui Angleton.

Un ultim incident legat de CIA ┼či asasinatul lui Kennedy este legat de un fost anagajat CIA  . Winston  Scott, ┼čeful filierei CIA  din Mexic. Printre documentele lui Scott a fost g─âsit─â o fotografie de a lui Lee Harvey Oswald atunci c├ónd se afla ├«n Mexic. Dup─â moartea lui Winston Scott, Angleton s-a ocupat cu distrugerea tuturor documentelor sale care ar fi putut fi compromi┼ú─âtoare.

Chemaţi la audierile Comisiei Warren, oficialii CIA au negat existenţa unei astfel de fotografii .

Un alt incident face referire la ofi┼úerul de leg─âtur─â CIA, Blahut Regis, de pe l├óng─â Comisia aleas─â de Camera Reprezentan┼úilor pentru investigarea asasinatelor. Ofi┼úerul CIA a ├«ncercat s─â fure fotografii din dosarul autopsiei lui Kennedy  efectuate la Centrul medical naval de la  Bethesda.

Un  alt aspect important este c─â la vremea asasinatului lui Kennedy, primar ├«n Dallas era  Earle Cabel(prezent ├«n limuzin─â cu Kennedy), fratele ofi┼úerului CIA, Charles Cabel, demis de Kennedy dup─â ac┼úiunile e┼čuate de asasinare a lui Castro  ce s-au terminat cu dezastrul de la Golful Porcilor(1961). Totu┼či nu exist─â vreo dovad─â clar─â cu ce ar fi putut fi implicat fratele ofi┼úerului  CIA care era primar la vremea respectiv─â ├«n Dallas.

 ├Än presupusul complot al CIA, se avanseaz─â ┼či implicarea FBI, pe seama leg─âturii pe care o aveau agen┼úii FBI cu Lee Harvey Oswald. Un exemplu este cazul agentului FBI din New Orleans, Warren de  Brueys, care a negat c─â ar fi avut contacte cu asasinul lui Kennedy. Probele au demonstrat ├«ns─â contrariul.

Tot din New Orleans era ┼či omul de afaceri, Clay Shaw, singurul acuzat oficial de conspira┼úie ├«n asasinarea pre┼čedintelui Kennedy. Despre Clay Shaw se spune c─â ar fi colaborat cu elemente din CIA pentru a pune ├«n aplicare planul de asasinare a lui Kennedy . ├Än final el ajunge s─â fie achitat de toate acuza┼úiile. ├«nvinuirile au fost formulate de procurorul din New Orleans,   Jim Garrison ├«n timpul investiga┼úiei sale asupra asasinatului lui Kennedy.

Garrison ├«l acuza de complicitate ┼či pe pilotul  David Ferrie.  Directorul CIA, Richard Helms, a recunoscut la mijlocul anilor ÔÇÖ70 faptul c─â CIA era ├«n contact cu David Ferrie, dar ├«n acela┼či timp a avut grij─â s─â ├«nl─âture orice documente CIA legate de Ferrie din anchetele comisiilor care au avut ca scop investigarea asasinatului lui J.F. Kennedy . Atunci c├ónd a fost asasinat Kennedy, Lee Harvey Oswald avea la el permisul de bibliotec─â al lui David Ferrie.

Nici pre┼čedintele Lyndon Johnson(vicepre┼čedintele lui Kennedy) nu a fost scutit de suspiciuni . Cu o sear─â ├«naintea asasinatului (pe 21noiembrie 1963), Lyndon  Johnson s-a contrazis cu pre┼čedintele Kennedy pe tema alegerii ├«nso┼úitorilor din fiecare limuzin─â a coloanei oficiale. Johnson a vrut ca prietenul s─âu, guvernatorul John Connaly, s─â stea ├«n limuzina sa, iar senatorul  Ralph Yarborough(rivalul s─âu politic) s─â stea  ├«n limuzina lui Kennedy.  Pre┼čedintele Kennedy a refuzat acest aranjament. Johnson a ├«ncercat s─â nege  aceast─â ├«nt├ómplare, dar ea a fost relatat─â ├«n scris de Jerry Bruno, ├«nso┼úitor al lui Kennedy care se ocupa de programarea ├«nt├ólnirilor pre┼čedintelui american.  De ce s-a gr─âbit Johnson s─â nege discu┼úia sa cu Kennedy. Daca ├«ntr-adev─âr nu era implicat  ├«n conspira┼úia de asasinare a  pre┼čedintelui, de ce a ├«ncercat s─â  mint─â pe o ├«nt├ómplare at├ót de simpl─â? Pe vremea c├ónd era vicepre┼čedinte, Johnson a fost  implicat ├«n ni┼čte scandaluri cum ar fi Billy  Sol Estates ┼či Bobby Baker. A sc─âpat de toate anchetele atunci c├ónd a ajuns pre┼čedinte.

Posibilitatea ca CIA s─â fie implicat─â ├«n conspira┼úia de asasianare a lui Kennedy, denot─â  ├«nc─â o dat─â autonomia prea mare ┼či controlul insuficient asupra activit─â┼úilor agen┼úiei de spionaj americane . CIA a perceput ca pe o amenin┼úare, faptul c─â pre┼čedintele Kennedy a ├«ncercat s─â reformeze din temelii serviciile secrete americane dup─â e┼čecul din Cuba .

Cu ce a schimbat politica american─â pre┼čedintele Kennedy

Pre┼čedintele John Fitzgerald Kennedy a l─âsat ca mo┼čtenire Statelor Unite un nou tip de liberalism ┼či i-a ├«ncurajat pe americani s─â-┼či urm─âreasc─â propriile idealuri ┼či vise.  Efortul s─âu de eliminare a discrimin─ârii rasiale  nu s-a finalizat cu un succes politic  sau legislativ, dar idealurile fixate de el au ajutat la schimbarea unei ├«ntregi genera┼úii de americani.

Visul lui Kennedy e cel mai bine expus─â de urm─âtoarea sa declara┼úie:ÔÇťDatoria noastr─â este s─â redirec┼úion─âm viziunea american─â c─âtre o societate ├«n care nici un om s─â nu sufere de discriminare bazat─â pe ras─â ├«n realitatea tr─âit─â zi de zi din ┼úara noastr─â. ├Än urm─âtoarea s─âpt─âm├ón─â  am s─â solicit  Congresului SUA s─â ac┼úioneze, s─â fac─â un anganjament, pe care nu l-a f─âcut pe deplin ├«n acest secol, la declara┼úia precum c─â rasa nu are ce s─â caute ├«n via┼úa sau legea american─â. Drepturile fiec─ârui om sunt diminuate, atunci c├ónd drepturile unui om sunt amenin┼úateÔÇŁ.

Din p─âcate ├«n materie de politic─â extern─â succesorul lui Kennedy, pre┼čedintele Lyndon Johnson, nu a respectat inten┼úia exprimat─â de Kennedy de a retrage trupele din  Vietnam  ┼či a ajuns s─â provoace cea mai mare pierdere de vie┼úi omene┼čti pentru SUA din timpul R─âzboiului Rece. R─âzboiul din Vietnam escaladat de deciziile lui Johnson, pe l├óng─â faptul c─â a provocat imense pierderi umane, a reu┼čit s─â dezbine ├«ntreaga societate american─â.

Bibliografie

Jerome A. Kroth, Conspiracy in Camelot:The Complete History of the Assassination of John Fitzgerald Kennedy Ed. Algora Publishing, New York, 2003, p.69  ;pp.120-139.

Howard Roffman, Presumed Guilty:Lee Harvey Oswald in the Assassination of President Kennedy, Ed.Fairleigh Dickinson University Press,   Madison,   1975, pp.28-34.

http://www.gallup.com/poll/165893/majority-believe-jfk-killed-conspiracy.aspx