ÔÇ×Minunea de pe VistulaÔÇŁ  1920, anul ├«n care polonezii au ├«nvins Armata Ro╚Öie jpeg

ÔÇ×Minunea de pe VistulaÔÇŁ. 1920, anul ├«n care polonezii au ├«nvins Armata Ro╚Öie

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Piotr Abryszeński, Traducere din limba polonă: Adriana Panaite

Primul R─âzboi Mondial a produs schimb─âri sociale ╚Öi politice ireversibile ├«n ├«ntreaga lume. Pentru polonezi, precum ╚Öi pentru alte c├óteva na╚Ťiuni din Europa Central─â ╚Öi de Est, finalizarea acestuia a ├«nsemnat restabilirea statalit─â╚Ťii ╚Öi ├«nceputul unui lung proces de reconstruire a structurilor de stat ╚Öi a vie╚Ťii sociale.

├Än noiembrie 1918, Polonia ├«ncepea s─â revin─â pe harta Europei. Cu toate acestea, polonezii au fost nevoi╚Ťi s─â lupte pentru ╚Ťara lor ÔÇô cu arma ├«n m├ón─â, ├«n revolte locale, prin vot plebiscitar sau prin canale diplomatice. Europa nu stinsese ├«nc─â focul Marelui R─âzboi atunci c├ónd unul nou s-a aprins ├«n est ÔÇô Revolu╚Ťia bol╚Öevic─â. La vremea respectiv─â, nimeni nu a prezis ├«ns─â c├ót de mare va deveni cur├ónd amenin╚Ťarea ideologiei comuniste pentru Polonia ren─âscut─â, dar ╚Öi pentru ├«ntreaga Europ─â.

Primul foc de arm─â

├Än urma unui acord secret cu trupele germane, bol╚Öevicii au preluat a╚Öa-numitul teritoriul Ober-Ost (prescurtare a denumirii germane Oberbefehlshabers der gesamten deutschen Streitkr├Ąfte im Osten ÔÇôn.tr.), reprezent├ónd fosta parti╚Ťie ruseasc─â, ocupat─â din 1915 de Imperiul German. Acesta forma un fel de tampon de securitate, dar retragerea trupelor germane avea s─â conduc─â la o confruntare. Deja la 16 noiembrie 1918, bol╚Öevicii formaser─â Armata de Vest, iar dou─â zile mai t├órziu, Lev Tro╚Ťki cerea un mar╚Ö spre vest pentru a se al─âtura revolu╚Ťiei din Germania ╚Öi Ungaria. Guvernul revolu╚Ťionar din Rusia, care nu considera c─â trebuie s─â recunoasc─â acordurile interna╚Ťionale, a preluat ├«n mod sistematic zonele p─âr─âsite de armata german─â ├«n retragere. La 4 ianuarie 1919, for╚Ťele bol╚Öevice atacau ora╚Öul Vilnius, ap─ârat de unit─â╚Ťile defensive poloneze. Slab ├«narmate, de╚Öi f─âceau deja parte din armata polonez─â ren─âscut─â, acestea au fost nevoite s─â capituleze.


1 alegoria PNG png

Majoritatea istoricilor consider─â confrunt─ârile din apropierea ora╚Öului Mosty (azi Masty, ora╚Ö ├«n regiunea Grodno, Belarus ÔÇô n.tr.) situat la 50 km de Grodno (ora╚Ö ├«n Belarus, aflat pe r├óul Niemen, ├«n apropierea frontierei cu Polonia ╚Öi Lituania ÔÇô n.tr.) ca reprezent├ónd ├«nceputul r─âzboiului. Acolo, la 14 februarie 1919, trupele poloneze au oprit mar╚Öul Frontului de Vest care ├«nainta ├«n teritoriile p─âr─âsite de germani. Neprev─âzutul r─âzboi polono-bol╚Öevic ├«ncepuse.

Armata Alb─â ╚Öi polonezii. ÔÇ× (...) v─â tr─âda╚Ťi civiliza╚Ťia, propria ╚Ťar─â ╚Öi unul pe cel─âlaltÔÇŁ

Dorind s─â consolideze ordinea stabilit─â ├«n Europa prin tratatul de pace de la Versailles, Pi┼ésudski se g├óndea la construirea unei federa╚Ťii de state ├«n interiorul grani╚Ťelor Poloniei de dinainte de ├«mp─âr╚Ťire, p─âstr├ónd totodat─â dreptul na╚Ťiunilor la autodeterminare. Pe de o parte, el lua ├«n considerare tendin╚Ťele na╚Ťionaliste nefavorabile polonezilor, dar pe de alt─â parte, era de p─ârere c─â apari╚Ťia de state independente dincolo de frontiera de est a ╚Ť─ârii va separa Polonia de Rusia ╚Öi va for╚Ťa cooperarea politic─â ├«n Europa Central─â ╚Öi de Est. Primul pas c─âtre atingerea acestui obiectiv era o ofensiv─â de succes ├«mpotriva for╚Ťelor bol╚Öevice, destul de haotice ╚Öi nedisciplinate.

├Än aprilie 1919, polonezii au ob╚Ťinut o serie de succese impresionante ocup├ónd Lida, Nowogr├│dek, Baranowicze (ora╚Öe aflate azi ├«n Belarus ÔÇô n.tr.) ╚Öi Vilnius. Avantajul ob╚Ťinut ├«n confruntarea cu bol╚Öevicii a deschis oportunitatea negocierii cu liderii Rusiei. ├Än vara anului 1919, partea polonez─â a trimis o misiune la sediul generalului Anton Denikin, unul dintre liderii armatei ÔÇ×albeÔÇŁ ruse╚Öti anticomuniste. Reprezentan╚Ťii s─âi doreau s─â cunoasc─â opinia ru╚Öilor cu privire la independen╚Ťa Poloniei ╚Öi s─â stabileasc─â termenii unei eventuale cooper─âri militare.

Puncte de tragere poloneze în timpul bătăliei de la Radzymin, 14 august 1920

2 radzymin jpg jpeg

Discu╚Ťiile s-au ├«ncheiat cu un fiasco, ÔÇ×albiiÔÇŁ fiind de acord doar cu Polonia independent─â ├«n grani╚Ťele fostului Regat al Congresului (Polonia Congresului este denumirea neoficial─â a Regatului Poloniei (1815-1831) aflat sub suzeranitate rus─â, entitate politic─â creat─â dup─â dezmembrarea Ducatului Var╚Öoviei hot─âr├ót─â la Congresul de la Viena din 1815, atunci c├ónd marile puteri au reorganizat Europa dup─â r─âzboaiele napoleoniene ÔÇô n.tr.) ╚Öi s-au opus cu t─ârie eforturilor de l─ârgire a grani╚Ťelor dincolo de r├óul Bug, cer├ónd restituirea terenurilor ocupate anterior ├«n est. Decizia lui Denikin ÔÇô ├«ncrez─âtor ├«n sine ÔÇô le-a fost fatal─â.

Cur├ónd, armata ÔÇ×alb─âÔÇŁ a ├«nceput s─â sufere ├«nfr├óngeri, iar Denikin a dat vina pe Pi┼ésudski tot restul vie╚Ťii pentru c─â Polonia nu i-a acordat sprijinul necesar. Acest lucru nu s-a datorat numai reticen╚Ťei pe care liderul polonez o avea fa╚Ť─â de ofi╚Ťerii ╚Ťari╚Öti, ci ╚Öi deficien╚Ťei enorme de echipament ╚Öi armament. ╚śeful statului nu putea fi de acord cu condi╚Ťiile lor, motiv pentru care a decis s─â a╚Ötepte ├«ncheierea r─âzboiului civil din Rusia. A f─âcut o gre╚Öeal─â?

Józef Piłsudski, șeful statului în timpul bătăliei de la Varșovia din august 1920

4 pilsudski jpg jpeg

Pi┼ésudski ├«nsu╚Öi nu credea ├«n durabilitatea revolu╚Ťiei ruse ╚Öi credea c─â, ├«n cazul victoriei sale, Polonia va fi capabil─â s─â ob╚Ťin─â sprijin de la Antanta, pe care nu putea conta ├«n cazul unei victorii a for╚Ťelor fidele vechii ordini. Era convins, de asemenea, c─â Europa Occidental─â, dorind s─â restabileasc─â vechea ordine, ├«n cazul unei dispute ├«ntre Polonia ╚Öi Rusia ÔÇ×alb─âÔÇŁ, va lua partea acesteia din urm─â.

ÔÇ×Exist─â un singur lucru de spus at├ót bol╚Öevicilor, c├ót ╚Öi lui Denikin ÔÇô suntem o putere ╚Öi sunte╚Ťi mor╚Ťi. Cu alte cuvinte, ├«n limba soldatului: str├ónge╚Ťi-v─â de g├ót, bate╚Ťi-v─â, nu-mi pas─â dec├ót dac─â interesele Poloniei sunt atinse. ╚śi dac─â se va ├«nt├ómpla a╚Öa, atunci eu m─â voi bateÔÇŁ, a scris Pi┼ésudski ├«n instruc╚Ťiunile adresate trimi╚Öilor s─âi pentru negocieri cu bol╚Öevicii. ÔÇ×Nu pot exista rela╚Ťii diplomatice, deoarece la baza lor sunt credin╚Ťa ╚Öi discre╚Ťia iar voi nu le merita╚Ťi. Nu-l cunoa╚Öte╚Ťi pe cel─âlalt, v─â tr─âda╚Ťi civiliza╚Ťia, propria ╚Ťar─â ╚Öi unul pe cel─âlaltÔÇŁ.

Luptele polono-bol╚Öevice au durat p├ón─â ├«n octombrie, c├ónd au ├«nceput negocierile de pace. Acestea au e╚Öuat rapid. De╚Öi sovieticii au f─âcut o serie de promisiuni, polonezii nu aveau mare ├«ncredere ├«n ele. Generoasa serie de promisiuni se baza pe presupunerea c─â toate angajamentele vor fi temporare ╚Öi c─â toat─â Europa va deveni ├«n cur├ónd comunist─â. Armisti╚Ťiul de c├óteva luni le-a permis bol╚Öevicilor s─â ├«╚Öi concentreze for╚Ťele ├«mpotriva ÔÇ×albilorÔÇŁ ╚Öi s─â le dea lovitura decisiv─â. Pi┼ésudski era sigur c─â, dup─â victoria asupra ÔÇ×albilorÔÇŁ, bol╚Öevicii ├«╚Öi vor ├«ndrepta toate for╚Ťele ├«mpotriva Poloniei. Ceea ce s-a ╚Öi ├«nt├ómplat.

Criptologii ÔÇô eroii t─âcu╚Ťi

Construirea unei armate eficiente nu se putea face f─âr─â organizarea unui serviciu modern de informa╚Ťii. Aceast─â sarcin─â i-a fost ├«ncredin╚Ťat─â unui criptanalist talentat, sublocotenentul Jan Kowalewski, ├«n v├órst─â de aproape 28 de ani care, imediat dup─â ├«ntoarcerea ├«n Polonia, ├«n mai 1919, a ├«nceput s─â lucreze intens ├«n acest scop, asigur├óndu-╚Öi colaborarea unor matematicienii polonezi de seam─â, profesori de la universit─â╚Ťile din Var╚Öovia ╚Öi Liov, printre care Stanis┼éaw Le┼Ťniewski, Wac┼éaw Sierpi┼äski ╚Öi ╚śtefan Mazurkiewicz. Deja la sf├ór╚Öitul lui august ╚Öi ├«nceputul lui septembrie 1919, Kowalewski a reu╚Öit s─â sparg─â primele chei de cifrare ale armatei bol╚Öevice ╚Öi ale ÔÇ×armatei albeÔÇŁ care lupta ├«mpotriva comuni╚Ötilor. Datorit─â acestui fapt, partea polonez─â a putut urm─âri situa╚Ťia la zi din Siberia p├ón─â la Marea Neagr─â.


6 tuchaczewski jpg jpeg

Ofi╚Ťerii de informa╚Ťii aveau date precise cu privire la mi╚Öc─ârile inamicului, dispozi╚Ťii opera╚Ťionale, ordine de lupt─â ╚Öi chiar despre conflictele dintre comandantul cavaleriei Semion Budion├«i ╚Öi Mihail Tuhacevski (foto sus), aflat ├«n fruntea Frontului de Vest. Numai p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 1920, mai multe mii de texte criptate au fost interceptate. Toate mesajele radiotelegrafice interceptate erau trimise imediat personalului militar ╚Öi, mai important, Pi┼ésudski ├«nsu╚Öi le citea. Unul dintre cele mai importante documente a fost depe╚Öa radio a comandantului bol╚Öevic al armatei a 16-a din 13 august, ├«n care se vorbea despre planurile de capturare a Var╚Öoviei.

Serviciul de informa╚Ťii condus de Jan Kowalewski a jucat un rol decisiv ├«n cursul ostilit─â╚Ťilor din anii 1919-1920. Activitatea unit─â╚Ťii pe care a creat-o, extins─â ├«n anii urm─âtori, a contribuit la ruperea codului celebrei Enigme germane. Dup─â r─âzboiul polono-bol╚Öevic, Kowalewski a fost, printre altele, ╚Öeful serviciului de informa╚Ťii din timpul celei de-a treia revolte din Silezia (confrunt─âri militare desf─â╚Öurate ├«n perioada 2/3 mai - 5 iulie 1921, av├ónd ca scop unirea Sileziei Superioare cu Polonia ÔÇô n.tr.). Apoi a instruit criptologi japonezi, fiind onorat cu cea mai ├«nalt─â decora╚Ťie militar─â japonez─â. ├Än anii 1933ÔÇô1937 a ocupat func╚Ťia de ata╚Öat militar la Ambasada Poloniei din Bucure╚Öti.

Atacul preventiv și contraofensiva sovietică

Datele ob╚Ťinute de serviciul de informa╚Ťii la ├«nceputul anului 1919 nu l─âsau loc de ├«ndoial─â: sovieticii tocmai ├«╚Öi concentrau trupele ├«n estul Belarusului ╚Öi de aici urma s─â vin─â atacul principal asupra pozi╚Ťiilor poloneze. Cunosc├ónd superioritatea numeric─â a adversarului, Pi┼ésudski a preluat ini╚Ťiativa ╚Öi a lansat un atac preventiv ├«nainte ca bol╚Öevicii s─â-╚Öi ating─â capacitatea deplin─â de lupt─â.

Pi┼ésudski a sus╚Ťinut construc╚Ťia unui stat ucrainean independent ╚Öi inten╚Ťiona s─â utilizeze alian╚Ťa cu Republica Popular─â Ucrainean─â condus─â de Semion Petliura (1879-1926, scriitor, jurnalist, politician ╚Öi om de stat ucrainean, lider al luptei pentru independen╚Ťa Ucrainei ├«n perioada de dup─â izbucnirea Revolu╚Ťiei din 1917 ÔÇô n.tr.) ├«mpotriva inamicului comun. Polonezii s-au ocupat de preg─âtirea ╚Öi echiparea trupelor ucrainene, ├«ns─â, ├«n stadiul ini╚Ťial, acestea constituiau doar 6% din totalul for╚Ťelor aliate. Pe de alt─â parte, propunerea de cooperare a fost primit─â cu r─âceal─â de c─âtre ucraineni. De asemenea, Petliura nu a c├ó╚Ötigat num─ârul estimat de sus╚Ťin─âtori printre compatrio╚Ťii s─âi.

Cavaleria poloneză în apropiere de râul Niemen, septembrie 1920

3 niemen jpg jpeg

Independent de aceste dificult─â╚Ťi, ofensiva a ├«nceput pe 25 aprilie 1920 ╚Öi ├«n c├óteva zile ╚Öi-a atins obiectivele teritoriale. La ├«nceputul lunii mai, armata polonez─â a intrat ├«n Kiev surprinz├óndu-╚Öi complet adversarul ╚Öi determin├ónd retragerea acestuia. Din p─âcate, principalul obiectiv strategic nu a fost atins atunci - for╚Ťarea inamicului s─â lupte ├«ntr-o b─ât─âlie decisiv─â care s─â determine soarta ├«ntregului r─âzboi. De fapt, Armata Ro╚Öie nu a fost ├«nvins─â ci s-a retras f─âr─â pierderi majore, dincolo de r├óul Nipru.

Pierderea Kievului i-a zguduit pe liderii Rusiei bol╚Öevice. Spre deosebire de Polonia, Rusia avea resurse umane uria╚Öe ╚Öi ├«ntr-un timp scurt a reu╚Öit s─â-╚Öi refac─â for╚Ťele. Polonezii ├«╚Öi epuizaser─â deja rezervele, iar contraatacul inamicului a dus la o retragere, apoi la fuga solda╚Ťilor polonezi de pe c├ómpul de b─ât─âlie. Situa╚Ťia era catastrofal─â. ├Än luna mai a ├«nceput marea ofensiv─â a Armatei Ro╚Öii. ├Än iunie 1920 Armata I de Cavalerie condus─â de Budion├«i a rupt frontul polonez ├«n Ucraina, iar cur├ónd dup─â aceea trupele lui Mihail Tuhacevski au f─âcut acela╚Öi lucru ├«n Belarus.

Varșovia se pregătește de apărare

Apropierea inamicului de capitala polonez─â a dus la o criz─â politic─â, ├«n urma c─âreia guvernul lui Leopold Skulski s-a pr─âbu╚Öit ├«n iunie. Un alt guvern sub conducerea lui W┼éadys┼éaw Grabski a c─âutat cu disperare ajutor din partea ╚Ť─ârilor Antantei, dar nu a primit sprijinul a╚Öteptat. ├Än timpul conferin╚Ťei din ora╚Öul belgian Spa, din vara anului 1920, premierul Grabski a solicitat ajutor ├«n negocierile de pace.

Reticent fa╚Ť─â de cauza polonez─â, premierul britanic David Lloyd George l-a obligat pe Grabski s─â-╚Öi retrag─â trupele ├«n spatele liniei Curzon (a fost o linie de demarca╚Ťie, ce poart─â numele Ministrului Britanic de Externe, Lordul George Curzon, propus─â la sf├ór╚Öitul Primului R─âzboi Mondial de c─âtre Consiliul Suprem Aliat ├«ntre A doua Republic─â Polonez─â ╚Öi Rusia Bol╚Öevic─â ÔÇô n.tr.), propun├óndu-i ├«n acela╚Öi timp ╚Öi o serie de alte solu╚Ťii teritoriale, ceea ce ├«nsemna practic renun╚Ťarea la zonele estice ╚Öi transformarea Republicii Polone ├«ntr-un ÔÇ×st─âtule╚ŤÔÇŁ (un stat incomplet).

Britanicii credeau c─â victoria bol╚Öevic─â era doar o problem─â de timp ╚Öi vedeau ├«n ea ╚Öansa stabilirii unei cooper─âri economice cu Rusia. Situa╚Ťia era ├«nr─âut─â╚Ťit─â de Cehoslovacia, care bloca transportul feroviar cu arme franceze pentru Polonia. Un efect indirect al conferin╚Ťei a fost sosirea Misiunii Interaliate la Var╚Öovia ÔÇô un grup de consilieri condu╚Öi de diplomatul britanic Edgar Vincent D'Abernon. Misiunea l-a numit pe generalul Maxime Weygand ├«n calitate de consilier al generalului Tadeusz Jordan Rozwadowski, ╚Öeful Statului Major General. Neoficial, reprezentan╚Ťii misiunii urmau s─â ac╚Ťioneze pentru ├«ncheierea unui armisti╚Ťiu.

Comandamentul armatei a 5-a în timpul bătăliei de la Varșovia. Generalul Władysław Sikorski în prim-plan, în stânga

5 sikorski jpg jpeg

Rezultatele convorbirilor la Spa au fost primite cu indignare ├«n Polonia, iar guvernul lui Grabski ╚Öi-a dat demisia. ├Än fa╚Ťa amenin╚Ť─ârii cresc├ónde, la 24 iulie a fost ├«nfiin╚Ťat un cabinet de coali╚Ťie, condus de Wincenty Witos, membru activ al mi╚Öc─ârii ╚Ť─âr─âniste. Scopul s─âu era s─â organizeze ap─ârarea eficient─â a ╚Ť─ârii, s─â pun─â cap─ât r─âzboiului ╚Öi s─â ├«ncheie un armisti╚Ťiu permanent cu bol╚Öevicii. Ace╚Ötia din urm─â se preg─âteau deja s─â preia Polonia. La 1 august 1920, la Bialystok se puseser─â bazele unui guvernul comunist, condus de Julian Marchlewski, dar ├«n realitate controlat de infamul Felix Dzerjinski.

La 2 iulie 1920, Mihail Tuhacevski a emis ordinul de atac asupra Poloniei de la Smolensk cu urm─âtoarele cuvinte:

Solda╚Ťi eroici ai Armatei Ro╚Öii!
A sosit momentul r─âfuielii.
Armata Drapelului Ro╚Öu ╚Öi armata Vulturului Alb pr─âd─âtor se vor confrunta ├«ntr-o lupt─â pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte.
Drumul c─âtre conflagra╚Ťia mondial─â trece peste cadavrul Poloniei Albe.
Aducem fericire și pace maselor muncitoare cu baionetele noastre.
Spre vest!

Marele plan de lupt─â

La 1 iulie, Seimul legislativ a numit Consiliul de Ap─ârare a Statului. Chiar de la prima ├«nt├ólnire, s-a decis recrutarea de voluntari. Au fost create comitete de ap─ârare civil─â a statului, ├«n care s-au ├«nscris reprezentan╚Ťi ai tuturor straturilor sociale, indiferent de originea lor. Inspector general al armatei de voluntari a fost numit generalul J├│zef Haller, un comandant extrem de respectat, legenda vie a ÔÇ×Armatei AlbastreÔÇŁ, forma╚Ťiune militar─â polonez─â format─â ├«n Fran╚Ťa la jum─âtatea anului 1917.

Atitudinea popula╚Ťiei civile a fost extraordinar─â: peste 100.000 de oameni s-au oferit voluntari, jum─âtate dintre ei ├«n r├óndul infanteriei. Printre ei erau mul╚Ťi studen╚Ťi ╚Öi cerceta╚Öi, iar ├«n unele forma╚Ťiuni, mai mult de jum─âtate dintre solda╚Ťi aveau o diplom─â de studii. Comandamentul polonez era dominat de ofi╚Ťeri profesioni╚Öti, bine preg─âti╚Ťi ╚Öi cu experien╚Ť─â, care au fost capabili s─â-i motiveze pe solda╚Ťii obi╚Önui╚Ťi, s─â le ├«nt─âreasc─â patriotismul ╚Öi credin╚Ťa ├«n victorie. ├Äntreaga armat─â era un amestec de solda╚Ťi experimenta╚Ťi ╚Öi tineri voluntari care abia urmau s─â cunoasc─â r─âzboiul.

├Än ciuda declara╚Ťiilor anterioare ale lui Edvard Bene┼í, Cehoslovacia nu a permis nici un transport de arme c─âtre Polonia ╚Öi a a╚Öteptat ├«nfr├óngerea acesteia. Ajutorul a fost oferit de maghiari care, de╚Öi ei ├«n╚Öi╚Öi suferiser─â recent o lovitur─â prin Tratatul de la Trianon, au perceput invazia sovietic─â ca pe o amenin╚Ťare asupra civiliza╚Ťiei. ├Äntruc├ót nu exista o frontier─â comun─â polono-ungar─â, ajutorul ÔÇô gratuit ╚Öi pl─âtit ÔÇô trimis de guvernul premierului P├íl Teleki trebuia s─â treac─â prin Rom├ónia, care a acceptat ├«n cele din urm─â ca teritoriul ei s─â fie tranzitat de o cantitate imens─â de muni╚Ťie, pu╚Öti ╚Öi piese de schimb. Maghiarii au transportat nepre╚Ťuitul echipament cu propriul material rulant. Abia pe 12 august, cu doar o zi ├«nainte de marea lupt─â, 20 de milioane de gloan╚Ťe au ajuns ├«n Polonia, ├«n total au fost aproape 100 de milioane, zeci de mii de pu╚Öti, milioane de piese de schimb ╚Öi materiale de r─âzboi.

J├│zef Pi┼ésudski pl─ânuia s─â dea o b─ât─âlie decisiv─â ├«ntre Vistula ╚Öi Bug ╚Öi s─â ├«mpiedice inamicul s─â ajung─â ├«n capital─â. Consilierii francezi erau sceptici cu privire la aceast─â idee. Ei credeau c─â armata polonez─â, obosit─â dup─â o retragere de 600 km, nu va fi ├«n stare de o contraofensiv─â eficient─â ╚Öi au propus o tactic─â local─â de contraatac, ca apoi s─â-i for╚Ťeze pe bol╚Öevici s─â negocieze. La ├«nr─âut─â╚Ťirea situa╚Ťiei contribuia ╚Öi atmosfera din ce ├«n ce mai nervoas─â de pe r├óul Vistula. Succesele din aprilie au fost uitate rapid, iar adversarii lui Pi┼ésudski ├«l ├«nvinov─â╚Ťeau pentru situa╚Ťia ├«n care ajunsese ╚Ťara.

Fronturile b─ât─âliei

Pe 6 august, ├«n cadrul unei ├«nt├ólniri ├«n Palatul Belvedere, Pi┼ésudski, ├«n cooperare cu generalul Rozwadowski, a elaborat un plan al ├«ntregii opera╚Ťiuni. Unit─â╚Ťile poloneze au fost reorganizate ╚Öi linia defensiv─â, m─âsur├ónd aproximativ 800 km, a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n trei segmente opera╚Ťionale. Frontul de Nord a fost ├«ncredin╚Ťat generalului J├│zef Haller, cel Central generalului Edward Rydz-┼Ümig┼éy, iar Frontul de Sud generalului Wac┼éaw Iwaszkiewicz-Rudosza┼äski. Pe m─âsur─â ce avansa, Armata Ro╚Öie a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ╚Öi ea ├«n dou─â fronturi - Vestul, condus de Tuhacevski ╚Öi Sud-Vestul, sub comanda lui Alexandr Egorov.

Sarcina principal─â a Frontului de Nord era s─â protejeze liniile de ap─ârare din jurul Var╚Öoviei ╚Öi de-a lungul Vistulei centrale, precum ╚Öi s─â lupte cu ├«ntregul front vestic sovietic, s─â-l sl─âbeasc─â ╚Öi s─â provoace pierderi for╚Ťelor inamice cu orice pre╚Ť. Ofi╚Ťerii statului major polonez au presupus ├«n mod eronat c─â obiectivul lui Tuhacevski va fi capturarea capitalei, ╚Öi nu ocolirea acesteia pe la vest.

La r├óndul lor, unit─â╚Ťile generalului Rudosza┼äski urmau s─â intre ├«n lupt─â ├«mpotriva frontului lui Egorov, pentru a-l ├«mpiedica s─â sprijine atacul decisiv ├«mpotriva Var╚Öoviei ╚Öi s─â apere Liovul ╚Öi c├ómpurile petroliere de la Drohobycz. Ideea de baz─â a planului polonez ÔÇô ├«n afar─â de ap─ârarea capitalei - consta ├«n lovirea aripii st├óngi a armatei comandate de Mihail Tuhacevski, folosind cele mai bune unit─â╚Ťi comandate de generalul Edward Rydz-┼Ümig┼éy (armata a 2-a ╚Öi o parte a armatei 3-a) ╚Öi t─âierea c─âilor pe care bol╚Öevicii s-ar fi putut retrage. Descoperirea unei bre╚Öe ├«n aripa sovietic─â st├óng─â a fost meritul agen╚Ťilor de informa╚Ťii men╚Ťiona╚Ťi mai sus.

Împrejurimile sângeroase ale Varșoviei

Am├ónate c├óteva s─âpt─âm├óni, tratativele de pace au ├«nceput la Minsk, la mijlocul lunii august. Delega╚Ťia polonez─â a pornit ├«ntr-acolo c├ónd Armata Ro╚Öie se apropia de Var╚Öovia. Bol╚Öevicii au stabilit condi╚Ťii dificile: acceptarea frontierei de pe linia Curzon, lichidarea armatei, predarea tuturor uzinelor de armament ╚Öi suportarea costurilor pentru reconstruirea canalelor de comunicare de la est de Bug, distruse ├«n cursul ostilit─â╚Ťilor. Bol╚Öevicii garantau teoretic suveranitatea Poloniei, practic ├«ns─â ├«nsemna supunerea ╚Ť─ârii ╚Öi, pe termen lung, probabil desfiin╚Ťarea acesteia. Totul depindea de rezultatul b─ât─âliei.

B─ât─âlia decisiv─â a avut loc pe 13 august ├«n suburbiile Var╚Öoviei, c├ónd trupele sovietice au atacat din nord-est. Au fost, de fapt, mai multe b─ât─âlii. Una dintre cele mai s├óngeroase confrunt─âri a avut loc l├óng─â Radzymin, la 20 km de Var╚Öovia. Dup─â lupte grele, bol╚Öevicii au luat ora╚Öul ╚Öi au rupt liniile defensive ale trupelor poloneze. ├Än aceea╚Öi zi, diviziile poloneze ╚Öi sovietice s-au ciocnit l├óng─â Oss├│w ╚Öi au reu╚Öit s─â-i ├«mping─â pe ap─âr─âtori ├«n afara ora╚Öului. ├Än fa╚Ťa for╚Ťelor bol╚Öevice care se apropiau, reprezentan╚Ťii oficiali ai aproape tuturor statelor au p─âr─âsit Var╚Öovia. Nun╚Ťiul apostolic, arhiepiscopul Achille Ratti (mai t├órziu Papa Pius al XI-lea), care ulterior se numea pe sine ÔÇ×un polonez printre poloneziÔÇŁ, a r─âmas ├«n capitala polonez─â.

Ordinul generalului Rozwadowski din 14 august 1920, prin care le cerea solda╚Ťilor s─â lupte p├ón─â la sacrificiul suprem ├«mpotriva bol╚Öevicilor

8 rozkaz png png

Cu toate acestea, luptele au continuat ╚Öi polonezii au ├«ncercat f─âr─â succes s─â contraatace. A doua zi diminea╚Ť─â, a avut loc regruparea, iar focul de artilerie a surprins regimentele sovietice, provoc├ónd ini╚Ťial panic─â ╚Öi apoi retragerea lor. B─ât─âlia de la Oss├│w a adus prima ├«nfr├óngere a Armatei Ro╚Öii ├«n lupta de la Var╚Öovia. Tot pe 14 august, armata a 5-a comandat─â de generalul W┼éadys┼éaw Sikorski a efectuat, la ordinul generalului Haller, o manevr─â ofensiv─â pe r├óul Wkra pentru a sl─âbi aripa dreapt─â a inamicului. Trupele sale, formate pe jum─âtate din unit─â╚Ťi slab echipate de voluntari, au trebuit s─â fac─â fa╚Ť─â unor confrunt─âri extrem de s├óngeroase. ├Än timpul luptei, Sikorski a spus c─â cei 26.000 de oameni ai s─âi s-au luptat cu for╚Ťe de aproape trei ori mai mari.

Pe 15 august, Regimentul 203 de Ulani a capturat o sta╚Ťie de radio care servea la men╚Ťine contactului cu centrul de la Minsk, ├«mpreun─â cu ordinele emise de ofi╚Ťerii statului major bol╚Öevic. Polonezii au venit cu ideea de a regla frecven╚Ťa pe frecven╚Ťa inamicului ╚Öi de a bruia semnalul. Timp de dou─â zile, au fost transmise continuu texte din ... Sfintele Scripturi ╚Öi astfel comunica╚Ťiile Armatei a 4-a au fost practic ├«ntrerupte ├«n timpul b─ât─âliei de la Var╚Öovia, ├«n tot acest timp Tuhacevski ├«ndrept├óndu-se direct spre capcana ├«ntins─â de polonezi.

Contraatacul polonez

Partea cea mai dificil─â a planului polonez a fost s─â ascund─â adversarului concentrarea trupelor pe r├óul Wieprz, unde urma s─â se formeze un grup de atac. Pi┼ésudski a preluat personal comanda acestuia. Manevra a fost modelat─â dup─â ╚Öarja de cavalerie condus─â de Alexandru cel Mare ├«n timpul b─ât─âliei de la Gaugamela. Pi┼ésudski a presupus c─â for╚Ťele adversarului vor fi ├«mpinse p├ón─â la limite ╚Öi distruse complet. ├Än acest scop, el a planificat un ritm uciga╚Ö al contraatacului, abordare folosit─â deja cu succes ├«n ofensiva de la Kiev.

Prima faz─â a atacului, care a ├«nceput ├«n zorii zilei de 16 august, s-a dovedit a fi de succes pentru polonezi. For╚Ťele de acoperire ale Frontului lui Tuhacevski au fost surprinse de atacul venit dinspre sud-vest ╚Öi s-au r─âsfirat rapid. Comandamentul polonez primea rapoarte despre fuga ├«n panic─â a adversarului.

Pilo╚Ťi polonezi ├«n timpul b─ât─âliei de la Var╚Öovia, fotografie din septembrie 1920

9 lotnicy jpg jpeg

├Än timpul luptelor de la marginea Var╚Öoviei, pe 17 august, ├«n apropierea satului Zadw├│rze, l├óng─â Liov, Armata I de Cavalerie condus─â de Semion Budion├«i s-a confruntat cu un batalion format din 330 de tineri voluntari din Liov, comandat de c─âpitanul Boles┼éaw Zaj─ůczkowski, notar de profesie. Nu au ├«ncetat lupta nici c├ónd au r─âmas f─âr─â muni╚Ťie. Au murit 318 solda╚Ťi, inclusiv comandantul, iar b─ât─âlia de la Zadw├│rze este supranumit─â din acest motiv ÔÇ×Termopilele polonezÔÇŁ. Sovieticii ╚Öi-au desc─ârcat furia pe cadavre, t─âindu-le capul ╚Öi membrele. Datorit─â eroismului batalionului, Armata I a fost ╚Ťinut─â pe loc toat─â ziua, iar mar╚Öul s─âu spre Liov a fost oprit.

Influen╚Ťa lui Stalin

Stalin, care era pe atunci un comisar politic pentru frontul de sud-vest, avea o viziune diferit─â asupra r─âzboiului fa╚Ť─â de restul comandan╚Ťilor militari. Este posibil ca aceasta s─â fie legat─â de ambi╚Ťiile sale exuberante ╚Öi de pofta de faim─â, deoarece probabil el a fost cel care a influen╚Ťat ignorarea ordinului de trecere a Armatei I a lui Budion├«i sub comanda lui Tuhacevski. ├Ämpreun─â cu Egorov, planifica s─â cucereasc─â Liovul ╚Öi s─â intre ├«n Ungaria prin Carpa╚Ťii Orientali pentru a restabili Republica Ungar─â a Sovietelor, pierdut─â cu un an mai devreme, dup─â interven╚Ťia armatei rom├óne. ├Än continuare, mar╚Öul sovietic avea s─â se ├«ndrepte c─âtre Bucure╚Öti ╚Öi Viena.

├Än anii urm─âtori, Tuhacevski a dat vina pe Stalin pentru ├«nfr├óngerea de la Var╚Öovia, iar dictatorul n-a uitat. Este semnificativ faptul c─â to╚Ťi ofi╚Ťerii care l-au ├«nvinov─â╚Ťit pe Stalin pentru ├«nfr├óngere au fost uci╚Öi ca urmare a marilor epur─âri din 1937.

Pierderi

La 18 august 1920, for╚Ťele poloneze s-au regrupat ╚Öi s-a fost creat un grup de urm─ârire, care s─â ├«mpiedice retragerea inamicului. B─ât─âlia era practic ├«ncheiat─â. La lupt─â au participat for╚Ťe comparabile; conform diferitelor estim─âri, solda╚Ťi polonezi au fost ├«ntre 113.000 ╚Öi 123.000, iar solda╚Ťi sovietici ├«ntre 104.000 ╚Öi 114.000. Dintre polonezi, aproximativ 4.500 au fost uci╚Öi, 10.000 sunt considera╚Ťi disp─âru╚Ťi ╚Öi 22.000 au fost r─âni╚Ťi.

Pierderile adversarului au fost mult mai mari: 25.000 au fost uci╚Öi, 66.000 au fost lua╚Ťi prizonieri ╚Öi 45.000 au fost interna╚Ťi dup─â trecerea frontierei polono-germane. Polonezii au capturat 231 de tunuri (dintr-un total de 600) ╚Öi peste 1.000 de mitraliere grele, reprezent├ónd 40% din ├«nzestrarea inamicului.

Ultima b─ât─âlie

B─ât─âlia de la Var╚Öovia nu a pus cap─ât r─âzboiului. Pe 31 august a avut loc confruntarea de l├óng─â Komar├│w, care mai este numit─â ╚Öi ultima mare b─ât─âlie de cavalerie din istorie, ├«n timpul c─âreia armata polonez─â a ├«nfr├ónt for╚Ťe bol╚Öevice de patru ori mai numeroase. Tuhacevski i-a raportat lui Lenin c─â contraofensiva polonezilor le-a epuizat for╚Ťele, motiv pentru care credea c─â atacul trebuie repetat. ├Äntre 20 ╚Öi 26 septembrie, a avut loc b─ât─âlia de pe r├óul Niemen, l├óng─â Grodno, unde for╚Ťele poloneze s-au confruntat din nou cu o armat─â bol╚Öevic─â mult mai mare. ├Än cele din urm─â, aceasta a suferit o ├«nfr├óngere devastatoare. A fost ultima mare b─ât─âlie a acestui r─âzboi, care a jucat un rol decisiv ├«n negocierile de pace ╚Ťinute la Riga, ├«ncheiate cu tratatul semnat la 18 martie 1921.

Semnifica╚Ťia b─ât─âliei

B─ât─âlia de la Var╚Öovia din 1920 este uneori numit─â ╚Öi ÔÇ×minunea de pe VistulaÔÇŁ. Aceast─â expresie a fost folosit─â de Stanis┼éaw Stro┼äski, un deputat al mi╚Öc─ârii na╚Ťionale, critic fa╚Ť─â de Pi┼ésudski, care, referindu-se la celebra b─ât─âlie de pe r├óul Marna din septembrie 1914, a dorit s─â pun─â la ├«ndoial─â meritele comandantului-╚Öef. Cu timpul, expresia a intrat ├«n con╚Ötiin╚Ťa polonez─â ╚Öi a c─âp─âtat o dimensiune religioas─â, victoria fiind asociat─â cu Adormirii Maicii Domnului celebrat─â la 15 august, o s─ârb─âtoare deosebit de important─â ├«n tradi╚Ťia polonez─â. C├ó╚Ťiva ani mai t├órziu, ├«n aceea╚Öi zi a fost stabilit─â Ziua armatei poloneze. ├Äntr-adev─âr, datorit─â Providen╚Ťei ╚Öi efortului uria╚Ö al ├«ntregii societ─â╚Ťi, a fost posibil─â ├«nl─âturarea amenin╚Ť─ârii mortale asupra statul abia ren─âscut, ╚Öi probabil asupra Europei sleite de Marele R─âzboi.

Detașamente de voluntari pentru războiul polone-bolșevic, fotografie realizată la începutul lunii august 1920

10 ochotnicy jpg jpeg

├Än august 1920, ├«n ciuda numeroaselor dificult─â╚Ťi legate de aprovizionarea cu alimente ╚Öi oboseala solda╚Ťilor, precum ╚Öi lipsei de experien╚Ť─â a multora dintre ei, nivelul de organizare al p─âr╚Ťii poloneze era incomparabil mai mare dec├ót cel al adversarului. Armata polonez─â ├«╚Öi dep─â╚Öea adversarul la ├«nc─â un capitol, mai exact con╚Ötientizarea scopului ╚Öi semnifica╚Ťiei confrunt─ârii. ╚śi acest lucru a fost decisiv ├«n ob╚Ťinerea victoriei. B─ât─âlia de la Var╚Öovia a avut o importan╚Ť─â psihologic─â enorm─â, fiind primul r─âzboi c├ó╚Ötigat de armata polonez─â singur─â, ├«n mai mult de dou─â secole ╚Öi, f─âr─â ├«ndoial─â, a generat prestigiul interna╚Ťional at├ót de necesar statului polonez ren─âscut. Mai presus de toate, a constituit etosul pe baza c─âruia a crescut t├ón─âra genera╚Ťie.

Lordul dÔÇÖAbernon a numit aceast─â b─ât─âlie cea de-a optsprezecea b─ât─âlie decisiv─â din istoria lumii. El a spunea c─â ÔÇ×dac─â Carol Martel nu ar fi oprit invazia sarazinilor la Tours, Coranul ar fi fost predat ast─âzi ├«n ╚Öcolile din Oxford. (...) Dac─â Pi┼ésudski ╚Öi Weygand nu ar fi reu╚Öit s─â opreasc─â mar╚Öul triumfal al Armatei Ro╚Öii ├«n apropiere de Var╚Öovia, am fi asistat nu numai la o transformare periculoas─â ├«n istoria cre╚Ötinismului, ci ╚Öi la o amenin╚Ťare fundamental─â pentru ├«ntreaga civiliza╚Ťie occidental─â. B─ât─âlia de la Tours i-a salvat pe str─âmo╚Öii no╚Ötri de jugul Coranului; este probabil ca b─ât─âlia de la Var╚Öovia s─â fi salvat Europa Central─â ╚Öi unele p─âr╚Ťi ale Europei de Vest de un pericol mult mai mare: fanatica tiranie sovietic─âÔÇŁ.

Foto sus: Tabloul "Miracolul de pe Vistula" de Jerzy Kossak (1930)

este doctor ├«n istorie, titlu ob╚Ťinut la Universitatea din Gda┼äsk ├«n 2020, cu lucrarea ÔÇ×Atitudini socio-politice ale comunit─â╚Ťii academice a Universit─â╚Ťii Politehnice din Gda┼äsk ├«n anii 1968-1980ÔÇŁ. Este absolvent al Facult─â╚Ťilor de Istorie ╚Öi ╚śtiin╚Ťe Politice ╚Öi angajat al Centrului European ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ din Gda┼äsk. Este fascinat de istoria intelectualit─â╚Ťii poloneze ╚Öi de etosul acesteia. Din 2018 face parte din echipa editorial─â a site-ului de istorie Histmag (histmag.org), ├«nfiin╚Ťat ├«n 2001, iar ├«n prezent este redactor-╚Öef adjunct