Vizitatori în situl arheologic de la Micene, Grecia, la puţine decenii după scoaterea cetăţii la lumină (© Getty Images)

Micene - Descoperirea unei culturi necunoscute până atunci

Dacă Troia lui Homer chiar a existat? reprezintă și azi un subiect controversat (atât așa-numitul tezaur al lui Priam, cât și celelalte descoperiri ale lui Schliemann de pe dealul Hisarlik fiind în mod clar mai vechi decât epoca bronzului, în care are loc epopeea Războiului Troian), Schliemann avea să descopere, perseverând cu căutările, o epocă necunoscută până atunci.

Totul a început cu o ilegalitate, adică săpături clandestine la Micene, în Grecia, în 1874. An în care, prin prisma marii sale iubiri față de Grecia antică, Schliemann a inițiat și a sponsorizat îndepărtarea tuturor construcțiilor medievale de pe Acropolele atenian, incluzând marele turn al francilor, construit spre sfârșitul secolului al XIV-lea, astfel încât și Acropole să rămână eminamente antic.

După doi ani, în 1876, Schliemann a demarat la Micene săpăturile aprobate, Reinhard Witte remarcând, astfel, că „el a descoperit o cultură necunoscută până atunci, anume cea miceniană, existentă în secolele XVII-XI î.Chr., aceasta fiind a doua cultură majoră europeană alături de civilizația minoică (3500-1100 î.Chr.)”.

Poarta Leilor
Poarta Leilor

Să fi reprezentat Micene, cu a sa Poartă a Leilor, rădăcinile Războiului Troian? În fond, găsind locul luptei, Schliemann a dorit să descopere și dovezi ale existenței cetății lui Agamemnon.

În izvoarele antice, inclusiv în relatările lui Pausanias, erau evocate cinci morminte. Și cinci a şi găsit, conținând diferite obiecte, de la săbii până la bijuterii, inclusiv (sau în primul rând) obiecte de aur având o greutate totală de 13 kg, nemaiamintind de tezaurul Clitemnestrei (soția lui Agamemnon și sora Elenei).

Grecii îl supraveghează îndeaproape

Numai că, spre deosebire de otomani și cunoscând deznodământul procesului pe care aceștia i-l intentaseră la Atena întru recuperarea tezaurului lui Priam, grecii l-au supravegheat intens pe Schliemann prin persoana lui Panagiotis Stamatakis, reprezentantul oficial al Serviciului Arheologic al Greciei, considerat de eleni drept salvatorul bogățiilor miceniene. Nu de alta, dar tot ceea ce a găsit Schliemann a fost strict inventariat și păzit.

„Masca lui Agamemnon“. Mască funerară din aur descoperită la Micene, în 1876
„Masca lui Agamemnon“. Mască funerară din aur descoperită la Micene, în 1876

Este masca lui Agamemnon chiar a lui Agamemnon? Iată doar una dintre nesfârșitele controverse care înconjoară şi această descoperire, cercetări de dată (mai) recentă relevând faptul că aceasta ar data de pe la 1.600 î.Chr., însemnând cu aproximativ 400 de ani înaintea Războiului Troian; descoperirea face parte totuşi din lucrarea Mycenae, publicată de Schliemann în 1878.

Cert este că Schliemann a scos la iveală cele mai reprezentative dovezi ale Epocii Bronzului din Grecia și că, datorită lui, și îndeosebi lui Stamatakis, toate vestigiile pot fi admirate vizitând Muzeul Național de Arheologie din Atena.

Fragmentul face parte din articolul „Troia. Câte descoperiri, atâtea controverse”, publicat în numărul 246 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma paydemic.

Cumpără acum!
Cumpără acum!

Foto: GETTY IMAGES

Mai multe pentru tine...