Medicina egiptean─â antic─â ├«n papirusurile Eibers, Hearst, Smith ┼či Kahun jpeg

Medicina egiptean─â antic─â ├«n papirusurile Eibers, Hearst, Smith ┼či Kahun

­čôü Egiptul Antic
Autor: Diaconu Andreea

Ca anestezie, ei foloseau o combina╚Ťie ├«ntre piatr─â calcaroas─â ╚Öi o╚Ťet; de asemenea medicina egiptean─â utiliza masajul ca form─â de tratare, c├ót ╚Öi medicamente aleopate (m─âtr─âgun─â, decoct de mac, ulei de ricin), ├«n timp ce pentru testarea de sarcin─â ei foloseau introducerea unui bulb de ceap─â ad├ónc ├«n carnea pacientelor, iar rezultatul pozitiv sau negativ fiind determinat ulterior de mirosul care ap─ârea ├«n nasul lor. 

Primele forme ale istoriei medicinei apar de timpuriu, din vremea Egiptului Antic, informa╚Ťiile asupra medicinei egiptene provenind din cel putin 3 surse principale, ╚Öi anume: papirusuri medicale descoperite ├«n ruinele unor vechi a╚Öez─âri umane din Egipt, relat─âri ale unor istorici antici despre via╚Ťa din Egipt si studiul complex efectuat ulterior. Herodot avea o mare sl─âbiciune pentru medicina egiptean─â pe care o l─âuda, vorbind despre gradul ├«nalt de specializare practicat, de asemenea el puncta faptul c─â egiptenii aveau o anumit─â no╚Ťiune de medicin─â preventive. De asemenea, ╚Öi Pliniu cel B─âtr├ón  (24-79 d.Chr.) c├ót ╚Öi Biblioteca Istoric─â a lui Diodor din Sicilia (secolul I ├«.Hr) ofer─â informa╚Ťii relevante despre medicina timpurie din Egipt . 

Papirusul EIBERS, g─âsit de egiptologul german George Ebers, dup─â care ├«i poart─â ╚Öi numele, ├«n anul 1873, ├«n Teba, av├ónd o lungime de 20 de metri ╚Öi con╚Ťin├ónd 110 pagini, reprezenta copia unui papirus mai vechi, apar╚Ťin─âtor perioadei primei dinastii. Alt exemplu de papirus este papirusul ginecologic, g─âsit la Cahun (2000 ├«.Hr), sau papirusul HEARST, dat├ónd din secolul XVII, dar ╚Öi papirusul Edwin Smith, din 1600 ├«.Hr, cel din urm─â urm─ârind dezvoltarea unor subiecte ca chirurgia si arsurile. Instrumentarul g─âsit de arheologi arat─â c─â practica chirurgical─â din perioada veche atinsese un relativ grad de dezvoltare, fapt ar─âtat de con╚Ťinutul papirusurilor g─âsite ├«n care se descriau pansamente cu miere ╚Öi cear─â, c├ót ╚Öi m─âsuri de profilaxie ale arsurilor. Ca anestezie, ei foloseau o combina╚Ťie ├«ntre piatr─â calcaroas─â ╚Öi o╚Ťet; de asemenea medicina egiptean─â utiliza masajul ca form─â de tratare, c├ót ╚Öi medicamente aleopate (m─âtr─âgun─â, decoct de mac, ulei de ricin). Diferen╚Ťa dintre medicina magic─â, vrajitoreasc─â, ╚Öi medicina mitic─â cu alaiul de zei vindecatori e explicat─â de istoricul Breasted, care arat─â c─â erau termeni diferiti pentru me╚Öte╚Öugul incanta╚Ťiei ╚Öi me╚Öte╚Öugul de a fi medic .

Papirusul EDWIN SMITH este, f─âr─â ├«ndoial─â, unul din cele mai importante documente referitoare la medicin─â ├«n antica Valea Nilului . Plasat la v├ónzare de Mustafa Agha ├«n 1862, papirusul a fost achizi╚Ťionat de Edwin Smith. Rezident american la Cairo, Smith a fost descris ca un aventurier, un creditor de bani, ╚Öi un dealer de antichit─â╚Ťi. Oricare ar fi compozi╚Ťia sa personal─â, este meritul s─âu c─â el a recunoscut imediat textul pentru ceea ce a fost ╚Öi pentru c─â mai t├órziu a efectuat o tentativ─â de traducere .

La moartea sa, ├«n 1906, fiica sa a donat papirusul ├«n totalitate Societ─â┼úii de Istorie din New York. Papirusul se afl─â acum ├«n colec╚Ťiile Academiei de ╚śtiin╚Ťe din New York.

Nu este clar de la cine a fost achizi╚Ťionat papirusul, dar se spune c─â a fost g─âsit ├«ntre picioarele unei mumii ├«n districtul Assassif din necropola Theben.

82562 xl jpg jpeg

Papirusul EBERS cuprinde 110 pagini, ╚Öi este de departe cel mai lung dintre papirusurile medicale. Este datat printr-un pasaj de pe versoul la 9-lea an al domniei lui Amenhotep I (c. 1534 ├«.Hr.), o dat─â apropiat─â de copia existent─â a Papirusului Edwin Smith. Cu toate acestea, o parte din papirus sugereaz─â o origine mult mai ├«naintat─â. Punctul 856A prevede c─â: "cartea a fost g─âsit─â ├«n scrierile sub cele dou─â picioare ale lui Anubis ├«n Letopolis ╚Öi a fost adus la m─âre╚Ťia ├«mp─âratului de Egiptului de Jos ÔÇŁ. Referin┼úa la Egiptul de Jos este un anacronism istoric, care sugereaz─â o origine mai aproape de prima dinastie (circa 3000 ├«.Hr.).  

Spre deosebire de Papirusul Edwin Smith, Papirusul Ebers const─â ├«ntr-o colec╚Ťie de o multitudine de diferite texte medicale, mai degrab─â ├«nt├ómpl─âtoare, fapt ce explic─â prezen╚Ťa extrasului men╚Ťionat mai sus . Structura papirusului este organizat─â ├«n paragrafe, fiecare dintre acestea fiind aranjate ├«n blocuri de adresare a diferitelor afec╚Ťiuni medicale specifice. Restul textului merge mai departe cu discutarea condi╚Ťiilor medicale referitoare la p─âr (punctele 437-476), leziuni traumatice cum ar fi arsuri ╚Öi r─âni de carne (punctele 482-529) ╚Öi boli ale extremit─â╚Ťilor, cum ar fi degetele de la picioare, degetele, ╚Öi picioarele.

Punctele 627-696 sunt preocupate de relaxare si consolidare al METU . Sensul exact al METU este confuz ╚Öi ar putea fi tradus ├«n mod alternativ, fie ca vase de medii goale ├«n interior sau mu╚Öchi de ╚Ťesut. Papirusul continu─â cu boli ale limbii (punctele 697-704), afec╚Ťiunile dermatologice (punctele 708-721), condi╚Ťiile dentare (punctele 739-750), boli ale urechii, nasului ╚Öi g├ótului (punctele 761-781), ╚Öi bolile ginecologice (punctele 783-839).

Papirusul KAHUN a fost descoperit de Flinders Petrie ├«n aprilie 1889, la situl Fayum al Lahun. Ora╚Öul ├«n sine a ├«nflorit ├«n timpul Regatului Mijlociu, ├«n principal, sub domnia lui Amenenhat al II-lea ╚Öi succesorul s─âu imediat. Papirusul este datat ├«n aceast─â perioad─â printr-o not─â care precizeaz─â data ca fiind cel de-al 29 an al domniei lui Amenenhat III (c. 1825 ├«.Hr.). Textul a fost publicat ├«n facsimil, cu transcriere hieroglific─â ╚Öi traducerea ├«n limba englez─â, de c─âtre Griffith ├«n 1898, iar acum este g─âzduit ├«n University College din Londra. Textul de ginecologie este ├«mp─âr╚Ťit ├«n treizeci ╚Öi patru paragrafe, dintre care primele ╚Öaptesprezece au un format comun. Textele ├«ncep cu un titlu ╚Öi sunt urmate de o scurt─â descriere a simptomelor, de obicei, de╚Öi nu ├«ntotdeauna, av├ónd de a face cu organele de reproducere . 

Cea de a doua sec╚Ťiune ├«ncepe pe a treia pagin─â, ╚Öi cuprinde opt paragrafe care, at├ót din cauza st─ârii copiei existente ╚Öi c├ót ╚Öi a limbii, sunt aproape neinteligibile. ├Än ciuda acestui fapt, exist─â mai multe paragrafe care au un nivel suficient de clar de ├«n╚Ťelegere, fiind intacte . Punctul 19 este preocupat de recunoa╚Öterea sarcinii, care va duce la na╚Ötere; punctul 20 este preocupat cu procedura de fumiga╚Ťie care determin─â apari╚Ťia concep╚Ťiei; ╚Öi punctele 20-22 sunt implicate ├«n contracep╚Ťie. Printre aceste materiale prescrise pentru contracep╚Ťie sunt b─âlegarul de crocodil, 45ml de miere, lapte acru.

A treia sec╚Ťiune (punctele 26-32), este preocupat cu testarea de sarcin─â. Alte metode includ introducerea unui bulb de ceap─â ad├ónc ├«n carnea pacientelor, iar rezultatul pozitiv sau negativ fiind determinat ulterior de mirosul care apare ├«n nasul lor. Cea de a patra ╚Öi ultima sec╚Ťiune con╚Ťine dou─â paragrafe care nu se ├«ncadreaz─â ├«n nici una din categoriile anterioare. Prima prescrie un tratament pentru durerile de din╚Ťi ├«n timpul sarcinii. A doua descrie ceea ce pare a fi o fistul─â ├«ntre vezica urinar─â ╚Öi vagin cu incontinen╚Ťa de urin─â "├«ntr-un loc sup─âr─âtorÔÇÖÔÇÖ .