M─ârturii despre ge╚Ťi jpeg

M─ârturii despre ge╚Ťi

├Än diminea┼úa zilei de 18 august 1887, const─ân┼úenii, ├«mbr─âca┼úi ├«n haine de s─ârb─âtoare, ie┼čiser─â ├«n Pia┼úa Independen┼úei s─â urm─âreasc─â festivitatea a┼čteptat─â de ├«ntreaga popula┼úie a urbei, dezvelirea statuii lui Ovidiu, ÔÇ×s─â dea omagiul lor m─âre┼úei figuri a poetului reprodus cu at├óta m─âestrie de marele sculptor FerrariÔÇť, dup─â cum scria presa epocii.

A fost o s─ârb─âtoare c─âreia nu i-a lipsit nimic, nici ├«nal┼úii demnitari, nici solemnitatea, nici mesajele din str─âin─âtate ┼či nici entuziasmul. Dobrogea devenise parte a Rom├óniei dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â ┼či const─ân┼úenii hot─âr├óser─â s─â marcheze momentul istoric prin ridicarea statuii marelui poet clasic, exilat ┼či mort la Tomis cu aproape dou─â mii de ani ├«nainte.

Autorul statuii, celebrul sculptor italian Ettore Ferrari, l-a imaginat pe Ovidiu scufundat ├«n g├ónduri, trist, medit├ónd la soarta sa, pedepsit de Octavian Augustus, primul ├«mp─ârat al Romei, s─â tr─âiasc─â pe ┼ú─ârmurile ├«ndep─ârtatului Pont, ├«n a┼čteptarea edictului de iertare ce nu va mai veni vreodat─â. La moartea poetului, dup─â ani petrecu┼úi ├«n cetatea lor, tomitanii, impresiona┼úi de geniul s─âu, i-au ridicat din banii lor monumentul funerar. La fel cum const─ân┼úenii de la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea au pl─âtit din subscrip┼úie public─â costurile realiz─ârii statuii...

Un omagiu care a avut ca motivare afirmarea ├«ntoarcerii la r─âd─âcinile latine. ├Än acela┼či timp, cinstirea unui martor al istoriei. Exilat la Tomis, Ovidiu ne va l─âsa ├«n versuri informa┼úii nepre┼úuite despre via┼úa ┼či oamenii de aici. Iar versurile sale au supravie┼úuit veacurilor, ceea ce alte scrieri despre oamenii de la Istru nu au reu┼čit. Poate c─â numele marelui poet a protejat manuscrisele care i-au p─âstrat versurile.

A┼ča se face c─â Ovidiu ne las─â descrierea ge┼úilor ├«ntr-un fel pe care niciun alt autor antic nu o face. Pentru c─â poetul a tr─âit al─âturi de ei, ├«nt├ólnindu-i pe str─âzile ora┼čului, ba chiar le-a ├«nv─â┼úat ┼či limba, c─âci latin─â nu avea cu cine s─â vorbeasc─â.

Ovidiu nu poate lipsi ca surs─â de prim─â m├ón─â ├«ntre to┼úi autorii din Antichitate care amintesc de ge┼úi ┼či apoi de daci. Relat─ârile lor le reg─âsi┼úi ├«n excep┼úionalul Dosar ÔÇ×HistoriaÔÇť din paginile urm─âtoare, ├«mpreun─â cu ilustra┼úii de mare valoare. Pentru to┼úi cei care caut─â r─âspunsuri la ├«ntrebarea ÔÇ×Cine au fost ge┼úii ┼či cum tr─âiau ei?ÔÇŁ.

Fragmentul face parte din articolul cu acela╚Öi titlu, publicat ├«n num─ârul 239 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 decembrie - 14 ianuarie, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â AcumCump─âr─â Acum

coperta historia 239 jpg jpeg