Marea istorie a Partidului Comunist Român, un proiect eșuat jpeg

Marea istorie a Partidului Comunist Român, un proiect eșuat

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Andreea Lup┼čor

Regimul comunist din Rom├ónia a avut o mare pasiune pentru istoria na╚Ťional─â:a c─âutat ├«n ea mijloace de legitimare ╚Öi s-a folosit de ea pentru a trezi na╚Ťionalismul rom├ónilor ╚Öi a-l confisca ├«n favoarea Partidului. Anii '80, cu prec─âdere, au fost anii ├«n care recursul la istorie era aproape constant, mult mai vizibil dec├ót fusese, spre exemplu, ├«n primii ani ai regimului Ceau╚Öescu. ├Än aproape 25 de ani, interesul regimului pentru istorie a tot crescut ╚Öi, pe parcurs, s-a manifestat ├«n diverse forme, prima dat─â prin dorin╚Ťa conduc─âtorului de a avea o istorie oficial─â a Partidului Comunist Rom├ón. Un proiect istoriografic de amploare, care ar fi necesitat munca unui num─âr mare de istorici, ╚Öi care ar fi putut servi regimului legitimitatea pe care ╚Öi-o dorea cu at├óta ardoare. ├Äns─â aceast─â mare istorie a Partidului Comunist Rom├ón, pe care liderii ╚Öi-o imaginau c─â va ajunge ├«n bibliotecile tuturor rom├ónilor, a r─âmas doar un proiect pe h├órtie. De ce? 

Pentru primii ani ai regimului, 1965-1970, s-a vorbit despre un anumit dezinteres oficial pentru istorie ╚Öi istoriografie. Istoricul Vlad Georgescu sus╚Ťinea c─â tocmai acest aparent dezinteres le-a permis istoricilor ├«n acea perioad─â s─â abordeze teme noi, moderne, s─â scrie mai liber sau s─â plece ├«n str─âin─âtate la evenimente interna╚Ťionale de profil. A fost, ├«ntr-adev─âr, perioada cea mai liber─â a istoriografiei comuniste. Dar p├ón─â unde mergea libertatea aceasta? Lucian Boia, t├ón─âr istoric la vremea respectiv─â, afirm─â c─â ╚Öi ├«n domeniul cultural-ideologic, ca ╚Öi ├«n cel politic, liberalizarea acelor ani a fost doar o iluzie: ÔÇ×lan╚Ťul a devenit ceva mai lung, at├ót de lung ├«nc├ót unii nu l-au mai observat sau nu au mai vrut s─â-l observe, dar el nu a fost rupt.ÔÇŁ

Dac─â ne uit─âm pe documentele oficiale de partid, observ─âm c─â a╚Öa-zisul dezinteres fa╚Ť─â de istorie nu a fost total. Prima cerin╚Ť─â oficial─â din partea lui Ceau╚Öescu de rescriere a istoriei ÔÇô deci de interven╚Ťie direct─â a factorului politic ├«n istoriografie ÔÇô vine chiar ├«n 1965, anul instal─ârii sale la conducerea partidului. ├Än octombrie 1965, Ceau╚Öescu particip─â la o consf─âtuire cu cadrele Institutului de Istorie a Partidului, iar subiectul principal de discu╚Ťie este elaborarea unei istorii a P.C.R.

Hot─âr├ót─â de Congresul al IX-lea al P.C.R., elaborarea istoriei Partidului Comunist Rom├ón era considerat─â o necesitate ideologic─â, ├«n calitate de ÔÇ×mijloc de educare a membrilor partidului, a tinerei genera╚Ťii, a ├«ntregului popor, ├«n spiritul glorioaselor tradi╚Ťii ale mi╚Öc─ârii revolu╚Ťionare din ╚Ťara noastr─â, ale Partidului Comunist Rom├ón, conduc─âtorul ├«ncercat al luptei pentru libertatea ╚Öi fericirea poporuluiÔÇŁ. Chiar istoricii vorbeau despre necesitatea unei asemenea lucr─âri de c─âp─ât├ói: Petre Constantinescu-Ia╚Öi, un istoric apropiat de regim, care a tras numeroase beneficii de pe urma colabor─ârii sale cu comuni╚Ötii (membru al Academiei, profesor universitar, director al Institutului ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇŁ, Ministru al Cultelor etc.), a declarat la consf─âtuirea din octombrie c─â ÔÇ×noi, istoricii care lucr─âm la istoria patriei, ne lovim de lipsa tratatului de istorie a partiduluiÔÇŁ.

750px flag of pcr svg  png png

Istoria P.C.R. era, așadar, necesară. Pentru această lucrare fundamentală, Ceaușescu face câteva recomandări:

Cea mai important─â este ca istoria partidului s─â nu fie tratat─â separat de istoria na╚Ťional─â, ci ├«mpreun─â, pentru a sublinia integrarea mi╚Öc─ârii muncitore╚Öti ├«n societate ╚Öi rolul esen╚Ťial al clasei muncitoare. Prin urmare, acesta va fi primul pas al viitoarei tendin╚Ťe de a uni for╚Ťat istoria partidului de istoria Rom├óniei. Se va ajunge chiar la situa╚Ťia absurd─â ca, ├«n multe c─âr╚Ťi ╚Öi manuale de istorie contemporan─â, istoria Partidului ╚Öi a ac╚Ťiunilor sale s─â acapareze aproape complet istoria perioadei interbelice, d├ónd impresia c─â, ├«n acei ani, Partidul ar fi avut o activitate foarte bogat─â ╚Öi c─â Rom├ónia ar fi cunoscut o mi╚Öcare revolu╚Ťionar─â de propor╚Ťii

O alt─â recomandare, inedit─â de data aceasta, era ca istoricii s─â nu ignore perioada regatului; ei trebuiau, dimpotriv─â, s─â vorbeasc─â despre existen╚Ťa celor patru regi. Evident, asta era o tactic─â de a sublinia caracterul ├«napoiat al vechiului regim ╚Öi necesitatea schimb─ârii revolu╚Ťionare, dar ideea merit─â observat─â, ├«n condi╚Ťiile ├«n care, timp de mul╚Ťi ani, c─âr╚Ťile de istorie abia dac─â men╚Ťionau istoria Rom├óniei monarhice. De fapt, nici ├«n urm─âtorul deceniu, c─âr╚Ťile de istorie de mare tiraj nu prea au abordat problema monarhiei; abia ├«n anii '80, subiectul ├«╚Öi face apari╚Ťia ╚Öi ├«n volumele mai populare de istorie. 

Mai mult, ├«n discursul s─âu, Ceau╚Öescu respinge teza potrivit c─âreia Rom├ónia de la sf├ór╚Öitul Primului R─âzboi Mondial era o ╚Ťar─â imperialist─â (teza anilor '50), el vorbind despre idealul statului na╚Ťional unitar, idee tabu p├ón─â ├«n acel moment, dar preluat─â recent de regim ├«n lumina evolu╚Ťiei rela╚Ťiilor cu Uniunea Sovietic─â. 

├Än fine, Ceau╚Öescu face o ultim─â recomandare privind elaborarea unei istorii corecte, ╚Ötiin╚Ťifice, ÔÇ×care s─â prezinte lucrurile a╚Öa cum suntÔÇŁ; era prima oar─â, dar nu ╚Öi ultima, c├ónd liderul comunist vorbea despre necesitatea unei istorii nealterate, nedeformate, ├«ns─â asta dup─â modul ├«n care comunismul ├«n╚Ťelegea conceptul de adev─âr istoric.

Marea sintez─â de istorie a Partidului Comunist Rom├ón a avut aceea╚Öi soart─â ca cea a tratatului de istorie a rom├ónilor (din anii '60, r─âmas neterminat):ea nu a fost niciodat─â realizat─â. Motivul? Istoricii ├«ns─ârcina╚Ťi cu redacatarea ei nu au putut s─â respecte indica╚Ťia de baz─â a conducerii politice, anume de a trata istoria mi╚Öc─ârii muncitore╚Öti ├«mpreun─â cu istoria na╚Ťional─â, pentru a ar─âta leg─âtura str├óns─â dintre ele. Chiar ╚Öi dispu╚Öi s─â fabrice un discurs istoric fals, istoricii n-aveau cum s─â mearg─â at├ót de departe:ei nu aveau nici cea mai mic─â dovad─â pe care s─â-╚Öi sus╚Ťin─â afirma╚Ťiile. A╚Öadar, pornind de la o ipotez─â fals─â, aceea c─â mi╚Öcarea muncitoreasc─â a jucat un rol esen╚Ťial ├«n istoria Rom├óniei ╚Öi c─â Partidul Comunist a fost, ├«nc─â de la ├«nfiin╚Ťare, un actor politic important, lucrarea nu a putut fi elaborat─â nici p├ón─â la sf├ór╚Öitul anilor '80. 

Foto: Al IX-lea Congres al P.C.R. ÔÇô aspect de la tribuna oficial─â. (iulie 1965),  Fototeca online a comunismului rom├ónesc, Cota:79/1965