Marea Doamn─â a ╚śampaniei:  La Veuve Clicquot jpeg

Marea Doamn─â a ╚śampaniei: La Veuve Clicquot

­čôü Istorie culinar─â
Autor: Mihaela Simina

Invita╚Ťie la: nunt─â ├«n secret 

Mireasa: Barbe-Nicole Ponsardin  

Mirele: Fran├žois-Marie Clicquot 

Data: 10 iunie 1798 

Locul: o pivni╚Ť─â din localitatea Reims, Fran╚Ťa 

╚śampania: ├«n r├óndurile care urmeaz─â 

Istoria ├«ncepe undeva ├«n regiunea Champagne, din nord-estul Fran╚Ťei, ├«n localitatea Reims, cu familiile Ponsardin ╚Öi Clicquot ├«n rolurile principale. Domnul Ponce Jean Nicolas Philippe Ponsardin, tat─âl lui Barbe-Nicole, ╚Öi domnul Philippe Clicquot, tat─âl lui Fran├žois, erau doi oameni de succes ├«n industria textil─â din epoc─â ╚Öi, implicit, rivali ├«n domeniu. Mai mult de at├ót, mo╚Öiile lor ÔÇô impresionante, de altfel ÔÇô erau situate una l├óng─â cealalt─â, deci erau ╚Öi vecini. Dup─â un calcul destul de simplu ╚Öi mai ales specific vremurilor, a rezultat c─â ar fi benefic ca fiica domnului Ponsardin, Barbe-Nicole, ╚Öi b─âiatul domului Clicquot, Fran├žois-Marie, s─â se c─âs─âtoreasc─â. Astfel, puterea celor doi industria╚Öi din Reims se unea ╚Öi cre╚Ötea, d├ónd uit─ârii orice urm─â de rivalitate.

Ceea ce s-a ╚Öi ├«nt├ómplat ├«n diminea╚Ťa zilei de 10 iunie 1798. Din cauza revolu╚Ťiei care ├«nc─â era ├«n plin─â desf─â╚Öurare, nunta celor doi a fost f─âcut─â ├«n secret, ├«ntr-una dintre numeroasele pivni╚Ťe umede ╚Öi r─âcoroase din localitaea Reims. Barbe-Nicole a purtat o rochie simpl─â, din muselin─â alb─â, iar la ceremonie au participat doar membrii familiilor celor doi miri. Pentru a nu atrage aten╚Ťia ├«n niciun fel, preotul a ╚Ťinut slujba aproape ├«n ╚Öoapt─â (dac─â erau descoperi╚Ťi riscau chiar ╚Öi ├«nchisoarea). Acesta le-a f─âcut tinerilor proasp─ât c─âs─âtori╚Ťi un cadou promi╚Ť─âtor ╚Öi cu viziune: o carte scris─â de c─âlug─ârul Dom P├ęrignon.

Începutul.

Familia Philippe Clicquot de╚Ťinea ╚Öi o mic─â afacere cu vinuri, pe care le produceau din viile proprii aflate ├«n mica localitate Bouzy. Fran├žois a decis s─â se ocupe de dezvoltarea acestei p─âr╚Ťi a mo╚Ötenirii de familie, lucru pe care tat─âl s─âu nu l-a primit cu foarte mare entuziasm. Produc╚Ťia de vin sau ╚Öampanie nu era cea mai profitabil─â av├ónd ├«n vedere c─â tocmai ├«ncepuser─â r─âzboaiele napoleniene, iar comer╚Ťul era ├«n mod clar afectat.  

Cu toate acestea, Fran├žois Clicquot nu a renun╚Ťat la planul s─âu, la care a ├«nceput s─â lucreze ├«mpreun─â cu t├ónara sa so╚Ťie, Barbe-Nicole, care, de╚Öi nu avea nici cea mai mic─â idee despre produc╚Ťia de vin, avea antecedente ├«n familie. Una dintre bunicile sale lucrase ├«n domeniu. Oricum, cei doi au ├«nceput s─â deprind─â tehnicile produc╚Ťiei ╚Öi s─â descopere secretele industriei de la zero. ╚śi s-au descurcat destul de bine, av├ónd ├«n vedere c─â v├ónz─ârile au crescut de la 8.000 de sticle pe an ├«n 1796 la 60.000 de sticle pe an ├«n 1804. Cur╚Ťile din ├«ntreaga Europ─â d─âdeau de gustul ╚Öampaniei... a╚Öa cum era ea la acel moment (departe de ce turn─âm ast─âzi ├«n pahare), un vin spumos descoperit (neinten╚Ťionat) ├«n m─ân─âstirile din estul Fran╚Ťei ╚Öi f─âcut celebru de c─âlug─ârul Dom P├ęrignon, care a contribuit la ├«mbun─ât─â╚Ťirea modalit─â╚Ťii de producere a licorii, dar nu suficient (dup─â cum ve╚Ťi vedea). Reziduurile r─âmase ├«n urma procesului de fermenta╚Ťie d─âdeau b─âuturii un aspect tulbure ╚Öi ├«i stricau sim╚Ťitor ╚Öi gustul.

V─âduva Clicquot.

Via╚Ťa ╚Öi istoria, ├«ns─â, nu dau doar ocazii bune pentru a umple cupele de ╚Öampanie, ci ╚Öi evenimente mai pu╚Ťin fericite, cum a fost ╚Öi moartea lui Fran├žois Clicquot din anul 1805. De aici ├«nainte Barbe-Nicole Clicquot, mam─â a unei feti╚Ťe de trei ani, a devenit v─âduv─â. V─âduva Clicquot ÔÇô La Veuve Cliquot.

Un nou capitol urma s─â se deschid─â.

├Än ciuda epocii ╚Öi a Codului Napoleonian care puneau accent pe rolul femeii de a se ocupa doar de cas─â ╚Öi de copii, V─âduva Cliquot a decis ferm s─â continue afacerea pe care o ├«ncepuse ├«mpreun─â cu so╚Ťul s─âu. Primul pas: o nou─â investi╚Ťie.


ascsd jpg jpeg

Doamna Clicquot a mers la socrul s─âu ╚Öi i-a spus c─â vrea s─â-╚Öi foloseasc─â mo╚Ötenirea drept investi╚Ťie ├«n afacerea cu vinuri. Mare surprindere, dar domnul Philippe Cliquot a fost de acord, cu o singur─â condi╚Ťie, ca nora sa s─â ├«nceap─â un soi de instruire al─âturi de Alexandre Fourneaux, un foarte cunoscut produc─âtor de vin. De╚Öi V─âduva Clicquot a lucrat con╚Ötiincios ├«n parteneriat cu acesta, dup─â patru ani, afacerea lor mergea din ce ├«n ce mai prost. V├ónz─ârile sc─âzuser─â la doar 10.000 de sticle pe an, iar falimentul era la col╚Ť. Nu-i nimic, pentru asta exista socrul care a credit-o din nou pe Barbe-Nicole, salv├ónd afacerea.

 Embargoul.

Doar c─â ╚Öampania mergea m├ón─â ├«n m├ón─â (sau pahar l├óng─â pahar) ╚Öi cu istoria ÔÇô sau, mai bine spus, ├«n acest caz, st─âtea din cauza blocadei navale instaurate de Napoleon ├«mpotriva britanicilor, ├«ncep├ónd cu anul 1806. Scopul era paralizarea comer╚Ťului britanic, prin ├«ntreruperea importurilor ╚Öi a exporturilor ├«ntre Marea Britanie ╚Öi teritoriile controlate de Fran╚Ťa. ├Än aceea╚Öi logic─â de conflict, ╚Öi Marea Britanie a instaurat propria blocad─â, ceea ce ├«i punea probleme serioase doamnei Clicquot, care nu mai putea exporta ╚Öampanie ├«n acea direc╚Ťie. 

Aten╚Ťia i s-a ├«ndreptat spre est, mai exact spre Rusia. Pia╚Ťa din Rusia, g├óndea V─âduva Clicquot, va fi ├«nsetat─â de ╚Öampanie odat─â ce r─âzboaiele se vor ├«ncheia. Nu miza gre╚Öit, dar mai avea de a╚Öteptat p├ón─â la finalul conflictului. ├Äntre timp, istoria ├«nc─â fermenta, iar ├«n 1812, ╚Ťarul Alexandru I a impus embargo asupra vinului ├«mbuteliat ├«n Fran╚Ťa.

Reprezentantul de v├ónz─âri al companiei doamnei Clicquot, Louis Bohne, a ├«ncercat s─â p─âc─âleasc─â cumva restric╚Ťia, introduc├ónd sticle de ╚Öampanie ├«n cutiile ├«n care se exporta cafeaua. Totu╚Öi, procedura nu putea asigura dec├ót livrarea unui num─âr mic de sticle, ├«n timp ce surplusul de produc╚Ťie din crame se ridica v─âz├ónd cu ochii, de la zi la zi, ca spuma sc├ónteietoare a ╚Öampaniei ├«ntr-un flute.

Publicitate la nivel ├«nalt: ┼úarul Alexandru I se ├«ndr─âgoste┼čte de ┼čampanie. Situa╚Ťiile de criz─â aduc ├«ns─â, de multe ori, solu╚Ťii ╚Öi idei care schimb─â istoria. Am putea spune chiar c─â o criz─â f─âr─â o solu╚Ťie e ca ╚Öampania f─âr─â pi╚Öcot. V─âduva Clicquot, despre care cred c─â a devenit limpede p├ón─â acum c─â nu era o persoan─â care s─â renun╚Ťe prea u╚Öor sau care s─â se conformeze regulilor, s-a g├óndit s─â fac─â un pas ├«ndr─âzne╚Ť ├«n ├«nt├ómpinarea istoriei. Dup─â ce Napoleon Bonaparte a fost trimis ├«n exil pe insula Elba, ├«n 1814, compania Clicquot a angajat o nav─â olandez─â, Sweers Gebroeders, s─â transporte 10.000 de sticle de ╚Öampanie c─âtre K├Ânigsberg (Kaliningradul de ast─âzi), un port foarte important pentru pia╚Ťa rus─â. Sticlele de ╚Öampanie cu dop de plut─â trimise la plimbare pe Marea Baltic─â erau de cea mai bun─â calitate, produc╚Ťie cuv├ęe din 1811 (╚Öi aveau cea mai mare cantitate de alcool; nu, nu neap─ârat pentru c─â viza╚Ťi ├«n ultim─â instan╚Ť─â erau clien╚Ťii ru╚Öi). 


erer jpg jpeg

Vasul a plecat din Fran╚Ťa pe 6 iunie 1814 ╚Öi a ajuns la destina╚Ťie pe 2 august. Marfa s-a v├óndut rapid ╚Öi scump, cu aproximativ 100 de dolari sticla, la valoarea de ast─âzi. Dup─â numai o s─âpt─âm├ón─â, a urmat un nou transport de aproape 13.000 de sticle. ├Än scurt timp, Veuve Clicquot-ul a ajuns ╚Öi la Sankt Petersburg, pe masa ╚Ťarului Alexandru I, care a afirmat c─â nu va mai bea altceva de atunci ├«nainte. Mai rar asemenea publicitate; v─â pute╚Ťi imagina efectele ei.

C├ónd ostilit─â╚Ťile ╚Öi blocada naval─â s-au ├«ncheiat, verdictul a fost clar: Pia╚Ťa din Rusia era deja ame╚Ťit─â de ╚Öampania Veuve Clicquot. Nu ar fi exagerat s─â spunem c─â Barbe-Nicole a cucerit Rusia cu ╚Öampania. Oamenii din epoc─â o spuneau.

├Än numai doi ani afacerea V─âduvei Clicquot s-a transformat ├«ntr-un mic imperiu comercial, la nivel interna╚Ťional, care producea aproximativ 100.000 de sticle de ╚Öampanie pe an.

V─âduva Clicquot revolu┼úioneaz─â procedura facerii ┼čampaniei.

Dar doamna Clicquot, con╚Ötient─â c─â succesul nu este niciodat─â definitiv, nu s-a oprit aici. ╚śtia c─â pentru a-╚Öi p─âstra renumele trebuie s─â men╚Ťin─â ╚Öi chiar s─â ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â b─âutura. Acest lucru nu era ├«ns─â tocmai simplu ├«n secolul al XIX-lea sau, mai bine spus, necesita foarte mult timp. ╚śampania se produce prin a╚Öa-numitul procedeu a doua fermentare (sau m├ęthode champenoise, dup─â regiunea Champagne din Fran╚Ťa), care presupune ad─âugarea de zah─âr ╚Öi drojdii ├«n sticla de vin (alb, de obicei), elemente care interac╚Ťionez─â, fermenteaz─â ╚Öi produc (pe l├óng─â alcool ├«n plus) faimoasele ╚Öi irezistibilele bule (adic─â dioxid de carbon). ├Än urma ferment─ârii, ├«ns─â, r─âm├ón ╚Öi tot soiul de reziduuri, care se depun pe fundul sticlei ╚Öi care, ├«n mod evident, afecteaz─â aspectul, dar ╚Öi gustul b─âuturii. De aceea, pentru a sc─âpa de micile materii nepl─âcute, ╚Öampania ob╚Ťinut─â era turnat─â dintr-o sticl─â ├«n alta ├«nainte de a fi v├óndut─â. Doar c─â la acest transfer, care consuma ╚Öi mult timp ├«ntruc├ót trebuia realizat cu mult─â aten╚Ťie, aveau de suferit personajele principale: bulele.  


rtrtr jpg jpeg

Doamna Clicquot ╚Öi-a spus (pentru a c├óta oara?) c─â trebuie s─â existe o solu╚Ťie, o rezolvare, o cale. ╚śampania trebuia s─â r─âm├ón─â ├«n sticla ├«n care era produs─â.

Din nou, a avut dreptate. A avut grij─â s─â aib─â dreptate. A luat o mas─â ╚Öi a f─âcut mai multe g─âuri de dimensiunea capului de sticl─â ├«n aceasta. Ideea era ca sticlele s─â fie a╚Öezate cu capul ├«n jos ├«n acest suport ╚Öi s─â fie ├«nv├órtite la un anumit interval de timp, o perioad─â de aproape dou─â luni, astfel ├«nc├ót sedimentele s─â se depun─â pe spatele dopului de plut─â. Apoi, dopul era scos cu aten╚Ťie ╚Öi impurit─â╚Ťile erau ├«ndep─ârtate, f─âr─â a fi nevoie ca ├«ntreg con╚Ťinutul s─â fie decantat. Calitate mult mai bun─â, timp economist. Inven╚Ťia doamnei Clicquot poart─â numele remuage ╚Öi a reprezentat o adev─ârat─â revolu╚Ťie ├«n produc╚Ťia de ╚Öampanie. F─âr─â aceast─â procedur─â, foarte probabil, ast─âzi, ╚Öampania nu ar fi ceea ce este. Concuren╚Ťa, ├«n special Jean-R├ęmy Mo├źt, ╚Öi-a b─âtut mult capul pentru a afla prin ce metod─â ajunge ╚Öampania Veuve Clicquot limpede precum cristalul ├«n paharele b─âutorilor. ├Än timp, metoda remuage s-a r─âsp├óndit ╚Öi este folosit─â ╚Öi ├«n prezent (cu unele ├«mbun─ât─â╚Ťiri), mai ales pentru edi╚Ťiile de lux ale ╚Öampaniilor.

Le vin de la com├Ęte.

Pe l├óng─â faptul c─â nu este definitiv, succesul mai are cel pu╚Ťin ├«nc─â un cusur: se fur─â. ├Änc─â de c├ónd a ├«nceput s─â produc─â ╚Öampanie al─âturi de so╚Ťul s─âu, doamna Clicquot s-a luptat cu al╚Ťi produc─âtori care ├«ncercau s─â ├«i fure produsul. La ├«nceput sticlele nu aveau niciun fel de etichet─â pe ele, dar ├«n scurt timp dopurile au fost marcate cu o ancor─â ╚Öi sigilate cu cear─â verde, ca semne distinctive ale ╚Öampaniei originale produse de compania Clicquot. Ancorei de pe dop i s-a ad─âugat, din 1811, ╚Öi o stea, cu istorie proprie. Mare parte din acel an, noaptea, pe cer se ar─âta o comet─â, semn al unei produc╚Ťii extraordinare de vin. Drept urmare, V─âduva Clicquot a decis s─â-╚Öi numeasc─â ╚Öampania le vin de la com├Ęte ╚Öi s─â adauge pe dop o stea, dar ╚Öi ini╚Ťialele VCP ÔÇô Veuve Clicquot-Ponsardin. 

Din 1876, pe sticlele de Veuve Clicquot destinate pie╚Ťei din Marea Britanie au fost lipite etichete galben-portocalii. Anul urm─âtor, culoarea a fost ├«nscris─â ca marc─â ├«nregistrat─â pentru toat─â produc╚Ťia Veuve Clicquot.

...iar istoria a continuat și a umplut milioane de pahare din întreaga lume cu șampanie Veuve Clicquot.

V─âduva Clicquot, ├«n ultimii ani din via╚Ť─â, ├«ntr-o scrisoare c─âtre un nepot: ÔÇ×Lumea este ├«n continu─â mi╚Öcare ╚Öi trebuie s─â invent─âm lucrurile viitorului. Trebuie s─â fii cu un pas ├«nainte fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi, s─â fii hot─âr├ót ╚Öi exigent ╚Öi s─â ├«╚Ťi la╚Öi ra╚Ťiunea s─â-╚Ťi conduc─â via╚Ťa. Fii curajos.ÔÇŁ 

Surse: 

Tilar J. Mazzeo, The Widow Clicquot. The Story of a Champagne Empire and the Woman Who Ruled It, Collins/HarperCollins Publishers, 2008 

http://www.smithsonianmag.com/arts-culture/the-widow-who-created-the-champagne-industry-180947570/ 

http://www.telegraph.co.uk/women/life/meet-madame-clicquot-the-trail-blazing-widow-who-changed-the-fac/ 

https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2014/oct/31/madame-clicquot-france-woman-champagne 

Cumpără ultimul număr al revistei nostre în varinată digitală

Cump─âr─â acum