Marea Criza Economic─â sau lansarea afacerilor colosale? jpeg

Marea Criza Economic─â sau lansarea afacerilor colosale?

Se ╚Ötie c─â ├«n 1929 a ├«nceput cea mai rea criz─â a sistemului capitalist ╚Öi autorii repet─â la infinit c─â nu s-a mai construit consistent, c─â firmele ╚Öi b─âncile intrau ├«n faliment ├«n serie, ceea ce determina o cre╚Ötere exploziv─â a ╚Öomajului etc. Oare nu cumva aceast─â repeti╚Ťie ascunde ceva? Este interesant c─â ├«n era premerg─âtoare pr─âbu╚Öirii bursei din New York ╚Öi ├«n anii urm─âtori au fost f─âcute ├«n lumea capitalist─â investi╚Ťii enorme, chiar ╚Öocante prin sumele aruncate ├«n afaceri ╚Öi prin volumul lucr─ârilor realizate. Nici nu ╚Ötii ce s─â alegi din volumul de date, dar bate la ochi apari╚Ťia hidrocentralelor. Aceste surse de putere absorbeau ├«n mare parte banii ce pe vremuri ajungeau ├«n industria carbonifer─â ╚Öi erau ni╚Öte investi╚Ťii foarte costisitoare ╚Öi cu o amortizare nu tocmai rapid─â.

Toate statele cu industrie important─â ├«ngropau banii ├«n mari baraje ╚Öi ├«n sisteme energetice. Germania ridica barajul S├Âse ├«n perioada 1928 ÔÇô 1931, dar puterea centralei era de numai 1,44 MW. Barajul Sorpe a fost ridicat ├«n perioada 1926 ÔÇô 1935 ╚Öi lacul de 3,3 kmp asigura apa pentru centrala de 7,44 MW.

Japonia avea preten╚Ťii de mare putere ╚Öi s-a industrializat masiv dup─â model occidental. Existau ├«ns─â unele probleme grave. ┼óara asiatic─â nu dispunea de r├óuri cu un debit deosebit, dar nici combustibilul fosil nu exista din bel╚Öug. Era nevoie de exploatarea f─âr─â mil─â a fiec─ârei pic─âturi de ap─â ╚Öi ├«n 1930 era inaugurat barajul Soyama, centrala electric─â av├ónd o putere instalat─â de 56,1 MW. Modelul hidraulic era ├«ncurajat ├«n toat─â Japonia ╚Öi acolo era finisat ├«n 1931 barajul Onagohata. Chiar dac─â seismicitatea ├«n arhipelag era celebr─â, politicienii ╚Öi militarii au sacrificat totul pentru domina╚Ťie ├«n Pacific.

Fran╚Ťa, lipsit─â de petrol ╚Öi cu pu╚Ťin c─ârbune, avea resurse hidraulice din bel╚Öug, dar destul de pu╚Ťin puse ├«n valoare. Parisul a alocat fonduri ╚Öi a ap─ârut ├«n anii 1928 ÔÇô 1932 hidrocentrala Kembs pe Rin, cu o putere de 160 MW. Cum fluviul era de frontier─â, francezii au trecut la s─âparea unui canal paralel lung de 50 km ╚Öi pe care au instalat patru centrale electrice. Marele canal al Alsaciei ar fi fost ╚Öi un obstacol ├«n cazul unei invazii germane, lucr─ârile debut├ónd ├«n 1932.

Marile baraje din SUA

Erau mici juc─ârii ├«n raport cu ceea ce se construia ├«n SUA. Barajul Bagnell de pe r├óul Osage a ├«nceput s─â fie ridicat la 6 august 1929 ╚Öi avea o ├«n─âl╚Ťime de 45 m, dar lungimea ajungea la 775 m, suficient pentru a forma un lac de 220 kmp. Costul lucr─ârilor a fost unul foarte ridicat ├«n banii epocii, adic─â s-a ajuns la 30 milioane de dolari, un rom├ón obi╚Önuit put├ónd s─â spere la un venit echivalent cu cel mult 110 dolari pe un an ├«ntreg. Era un simplu antrenament pentru lucr─âri precum Grand Coulee, lacul de acumulare ajung├ónd la 435.000 ha. Indienii din regiune au fost alunga╚Ťi de pe p─âm├ónturile str─âbunilor ╚Öi p─âdurea de pe 220 kmp a fost ras─â complet.

Ora╚Öul nu are mil─â de natur─â ╚Öi de s─âteni, totul fiind v─âzut prin prisma rentabilit─â╚Ťii economice ╚Öi a moderniz─ârii. Barajul a fost ├«nceput ├«n 16 iulie 1933 la un cost de peste 29 milioane de dolari, dar pre╚Öedintele F.D. Roosevelt a considerat c─â exist─â mai mult poten╚Ťial energetic ╚Öi a mai oferit ╚Öapte milioane pentru a se ajunge la ├«n─âl╚Ťimea de 168 m ╚Öi lungimea de 1.592 m. Mutarea construc╚Ťiilor din regiunea rezervorului a mai ├«nc─ârcat nota de plat─â cu 10,5 milioane de dolari, echivalentul unui cruci╚Ö─âtor greu, dar energia electric─â a revolu╚Ťionat industria din nord-vestul SUA, acolo unde existau mari instala╚Ťii cu rol militar.

baraj 2 jpg jpeg

Un alt uria╚Ö baraj ├«ncepea s─â prind─â contur ├«n martie 1931 pe fluviul Colorado ╚Öi primea numele de Boulder, mai t├órziu de Hoover (foto sus). Zidul din beton avea o ├«n─âl╚Ťime de 221,4 m ╚Öi o lungime de 379 m pentru a ╚Ťine apa din lacul Mead, cel cu o suprafa╚Ť─â de 640 kmp. Generatoarele au ├«nceput s─â intre ├«n func╚Ťiune abia spre sf├ór╚Öitul anului 1936. Japonia a atacat SUA ├«n ziua de 7 decembrie 1941, dar n-a luat ├«n calcul for╚Ťa turbinelor ce ap─âruser─â ├«n zisa criza economic─â pentru fabricile din Bremerton ╚Öi Seattle. 

 Nici Rom├ónia nu putea s─â fie ocolit─â de fenomenul transform─ârii for╚Ťei apei ├«n energie electric─â, definit─â drept ieftin─â prin eliminarea combustibilului fosil. Hidrocentrala de la Dobre╚Öti a fost realizat─â ├«n perioada 1928 ÔÇô 1930 ╚Öi avea 16 MW, ceea ce p─ârea mult pentru acele timpuri. Curentul electric era trimis spre fabricile din Bucure╚Öti, capitala Rom├óniei suferind de lipsa surselor de putere ├«n raport cu ritmul trepidant de dezvoltare industrial─â ╚Öi de cre╚Ötere demografic─â.  S-a construit mult ╚Öi instala╚Ťiile de atunci ╚Öi ast─âzi sunt func╚Ťionale.

Fondurile timpului erau ├«ngropate la propriu ├«n construc╚Ťii ce nu produceau ├«nc─â pentru pia╚Ť─â. O central─â hidroelectric─â intr─â greu ├«n uz ╚Öi depinde foarte mult de regimul ploilor p├ón─â la umplerea complet─â a lacului de acumulare. Astfel, barajul Diablo din nord-vestul SUA a fost cel mai ├«nalt ├«n momentul d─ârii ├«n func╚Ťiune ╚Öi a fost ridicat ├«n perioada 1927 ÔÇô 1930. Centrala electric─â a intrat ├«n func╚Ťiune abia ├«n 1936 pentru o putere de 129 MW, insuficient─â pentru cerin╚Ťele industriei din regiunea Seattle. Uria╚Öul generator de energie de pe Nipru, cerut cu insisten╚Ť─â de c─âtre Iosif Stalin, a fost ridicat ├«n perioada 1927 ÔÇô 1932 cu ajutorul speciali╚Ötilor americani ├«n domeniu ╚Öi prin efortul de╚Ťinu╚Ťilor politic. Avea o putere instalat─â de 560 MW ╚Öi trimitea energia pentru producerea de aluminiu. A fost nevoie s─â se ocupe o suprafa╚Ť─â de 420 kmp cu apa necesar─â ac╚Ťion─ârii turbinelor de origine american─â ale firmei General Electric.

Marile baraje sovietice

Opera de inundare masiv─â a planetei pentru hidroenergie a continuat p├ón─â la declan╚Öarea r─âzboiului mondial ╚Öi a f─âcut parte din programul de ├«narmare al marilor puteri pentru hegemonie mondial─â. For╚Ťa oamenilor era ├«nlocuit─â cu cea a aurului alb. Iosif Vissarionovici Stalin a fost de acord cu ridicarea barajului Ivankovo de pe Volga ├«ncep├ónd din 1934 ╚Öi lacul a fost umplut ├«n 1937. Luciul de ap─â a ajuns la 327 kmp, 254 fiind cei inunda╚Ťi. Satele au fost nimicite f─âr─â mil─â ├«n calea presupusului progres ╚Öi chiar ora╚Öul Korcheva a disp─ârut ├«n valuri.

Se putea ╚Öi mai mult ╚Öi Iosif Stalin nu era omul care s─â se mul╚Ťumeasc─â doar cu pu╚Ťin. Lacul R├«binsk a fost ├«nceput ├«n 1935 ╚Öi a fost umplut p├ón─â ├«n anul 1947, luciul apei fiind ├«ntins pe 4.580 kmp. A fost nevoie s─â dispar─â ├«n ad├óncuri ora╚Öul Mologa ╚Öi 663 de sate, 150.000 de oameni fiind alunga╚Ťi cu m├ónie proletar─â din casele lor. Noul revolu╚Ťionar nimicea totul ├«n cale prin cupele excavatoarelor ╚Öi for╚Ťa apelor.

Mologa Afansiy Convent jpg jpeg

Folosirea energiei maselor lichide nu s-a f─âcut pentru binele maselor populare, ci pentru dezvoltarea industriei militare ╚Öi av├óntul aluminiului pentru avia╚Ťie are o str├óns─â leg─âtur─â cu monstruoasele baraje ce uimeau prin propor╚Ťii ╚Öi costuri. Muncitorii perioadei au fost obliga╚Ťi s─â se descurce cu pu╚Ťine mijloace mecanice, foarte mul╚Ťi pl─âtind cu via╚Ťa pentru poftele politicienilor.

Legendele despre criz─â, lipsa banilor ╚Öi viciile sistemului capitalist trebuie s─â dispar─â ╚Öi s─â fie ├«nlocuite cu minunile deciziilor luate de presupusele elite conduc─âtoare ale timpului.