John F. Kennedy, Dallas și martorul uitat de autorități încă din noiembrie 1963
Omenirea a evoluat în ultimele secole și școala a contribuit la formarea unor intelectuali de marcă, dar caracterul nu s-a schimbat și pasiunea obsesivă pentru putere s-a păstrat la nivel de instincte primare. O lume nouă a fost construită pe malul Atlanticului astfel încât să asigure fericirea cetățenilor, dar a fost o iluzie că imigranții nu vor păstra tradițiile și obsesiile din zonele de origine. Alegerile pentru cele mai importante funcții în stat au păstrat caracteristicile din lumea greco – romană.
Președintele SUA, renumitul John Fitzgerald Kennedy, chiar dacă tocmai suportase șocul pierderii unui copil, a decis să facă o vizită electorală în orașul Dallas din statul Texas în vederea obținerii de voturi într-un bastion al concurenței politice și totul părea normal până la trecerea prin preajma Depozitului de carte școlară, clădire de unde au început să se audă focuri de armă.
Mașina cu președintele rănit a ajuns în viteză la un spital, dar rănile provocate de micile proiectile metalice au fost fatale încă din momentul atingerii țintei. Trăgătorul a acționat curat și n-au fost alte victime atinse fatal. Era ziua de 22 noiembrie 1963 și o nouă victimă a armelor de foc era adăugată pe o lungă listă a celor răpuși în numele Amendamentului al II-lea al Constituției americane, document care a fost elaborat într-o epocă de început a statului federal.
Asasinatul a provocat imediat declanșarea unor anchete minuțioase și ucigașul a fost repede descoperit în persoana lui Lee Harvey Oswald, un fost pușcaș marin ce lucra chiar în clădirea depozitului și care cumpărase o pușcă și o lunetă potrivite pentru acțiunea de impact pe care o pregătea și sub influența unor simpatii legate de comunism. Cum personajul odios fusese trăgător în forțele armate și avea și unele probleme de comportament, a fost identificat de toți anchetatorii drept trăgătorul din 22 noiembrie 1963 și aceasta este varianta oficială a autorităților.
Oswald mai prezenta un avantaj: era mort în urma altui asasinat și nu putea să vorbească. A doua crimă a dus la apariția unor interpretări ce sunt incluse în teoria conspirației și se referă la acțiuni ale Mafiei, ale Cubei comuniste și ale Uniunii Sovietice. Cele mai interesante teorii sunt cele legate de un complot la nivel înalt pentru înlăturarea celui ce nu era pe gustul anumitor cercuri de putere, cele ce erau interesate de afacerile cu armament.
Comisiile de anchetă au analizat urmele materiale rămase la locul faptei, au fost studiate filmele realizate de cei prezenți și au fost făcute reconstituiri minuțioase ale evenimentelor. S-a ținut cont și de declarațiile martorilor, cei care au sugerat că ar mai fi fost un trăgător. Teoria altui ochitor de elită n-a fost luată în considerare, martorii putând să se înșele din cauza emoțiilor din momentele tirului și s-a rămas la ideea că Oswald a fost singurul trăgător asupra președintelui JFK și a folosit pușca Carcano de calibrul 6,5 mm. Arma era produsă în Italia în 1940 și nu era de o calitate deosebită nici măcar pentru operațiuni de front.
Totuși, Oswald ar fi tras rapid de trei ori și a nimerit mortal de două ori o țintă aflată în mișcare. O altă comisie de anchetă a ajuns la concluzia că au fost patru cartușe utilizate, ceea ce ar fi fost o adevărată minune de eficiență pentru bătrâna armă în timpul scurt în care s-a tras. Unii specialiști și cei care au participat la reconstituiri au considerat că nu se poate trage cu precizie atât de rapid, dar tot Oswald a fost lăsat în calitate de unic asasin.
Oare să fie vreun sâmbure de adevăr în ceea ce au spus oamenii din piață?
Este absolut corectă și mai există un martor care vrea să vorbească de șase decenii și nu este luat în seamă de autorități. Are toate dovezile la îndemână, este cinstit și are tot interesul să lămurească enigma din 22 noiembrie. Chiar dacă se zice că în SUA anchetele criminalistice sunt deosebit de minuțioase și, mai ales, corecte din punct de vedere științific, în dosarul JFK nu s-a procedat ca la carte și astfel s-a deschis cutia speculațiilor, ideală pentru cei ce realizează filme senzaționale.
Martorul omis are răbdare și așteaptă chiar lângă Washington. Poate este ultima variantă pentru relansarea anchetei și astfel să se facă lumină în dosarul în care totul s-a pus în cârca unui nebun. Oare cine să fie acest martor care nu se sperie nici măcar de trecerea timpului? Este chiar JFK în persoană, adică scheletul celui care a fost primul om în administrația statului american, un bastion al democrației și al adevărului.
Corpul președintelui a fost sumar analizat și apoi a fost predat familiei Kennedy pentru somnul de veci. S-a motivat că familia nu este de acord cu deschiderea criptei și nu s-a trecut peste dorința celor îndurerați. Ciudat! Era o problema de securitate națională, dar nu s-a putut trece peste veto-ul rudelor. Nici scurgerea deceniilor n-a rezolvat problema. Oare ce ascund oasele președintelui?
Se știe că gloanțele lasă urme pe părțile dure ale corpului și s-ar putea determina numărul proiectilelor, direcția din care s-a tras și chiar calibrul muniției utilizate. Poate chiar să se mai găsească urne metalice pe oase și astfel să se vadă dacă au fost folosite proiectilele deținute de Oswald.
Dacă nu se dorește efectuarea unei investigații criminalistice pe schelet, înseamnă că există mai multe explicații logice ale acestui refuz sistematic și este evident că autoritățile americane ascund după o perdea de fum un adevăr cumplit, Comisia Warren și HSCA manevrând informațiile astfel încât rezultatele să fie pe gustul celor din cercurile de putere. Dacă s-ar spune adevărul după atâtea anchete costisitoare, s-ar șterge orice urmă de corectitudine și de prestigiu, ceea ce ar fi catastrofal pentru un centru de putere.
Traiectoria gloanțelor venite de la înălțime nu se potrivește cu rănile cunoscute din relatările martorilor și este posibil ca urmele de pe schelet să indice o altă direcție de ieșire decât cea din spate spre față. Rana la cap este descrisă drept cumplită, craniul practic explodând în partea din spate. Ar fi fost logic să fie mutilată fața președintelui, dar o astfel de descriere nu există în dosarele de anchetă. Numai și numai existența a doi trăgători explică toate rănile și timpul scurt al execuției
Se zice că familia Kennedy n-ar fi de acord cu studierea osemintelor din motive religioase, să nu fie stricate anumite norme religioase ale cultului catolic. Nu se poate ca un preot să nu cunoască o slujbă pentru deschiderea mormântului și apoi încă una pentru pecetluirea locului de odihnă veșnică. Criminaliștii ar putea între cele două ceremonii să analizeze urmele provocate de proiectile și, eventual, totul să fie filmat de mai multe televiziuni în direct. Să nu mai fie vreo interpretare din partea adepților teoriilor conspirației. Guvernul american a decis să bombardeze fără scrupule teritoriul propriu cu bombe nucleare începând din iulie 1945. Mai mult. Au fost rase fără prea multe regrete orașele Hiroshima și Nagasaki. Au fost făcute teste cu proiectile de toate tipurile, inclusiv cu cele având încărcătură chimică.
JFK așteaptă în Cimitirul național Arlington din statul Virginia în mormântul nou din 1967, dar secretul ascuns în sicriu este prea puternic și nu poate să fie prezentat publicului. Este mai bine să fie trecut sub pecetea secretului de stat și sub tăcere cât mai mult timp. Jocurile au fost făcute aproape perfect în 1963 și celor implicați le-a mers prea bine pentru a spune adevărul.
Cazul JFK mai are niște asemănări cu acțiuni sângeroase. Prim-ministrul Barbu Catargiu a fost împușcat în 1862 și a fost găsit la fața locului un pistol vechi, ruginit și greu de identificat. Asasinul Oswald n-a găsit decât o armă Carcano veche de 23 de ani și care n-a fost gândită pentru tir de precizie. Puterea cartușelor era modestă în raport cu ceea ce exista în epocă și țeava era mai scurtă în raport cu alte modele produse de industria militară, ceea ce diminua precizia.
Pușca de mare serie Mauser Kar 98k avea cartuș de calibrul 7,92 mm și țeava era lungă de 600 mm. Armata italiană n-a excelat pe front cu o pușcă proiectată în secolul al XIX-lea și chiar trupele române au primit după prima conflagrație mondială tehnică performantă din sursă cehoslovacă. Industria americană era foarte ofertantă în domeniul armelor de calitate cu țeava lungă și astfel de produse speciale erau disponibile pe piața neagră.
Pușca Carcano nu era adaptată pentru o manevrare rapidă a închizătorului, linia de ochire era pierdută după fiecare foc și astfel se lungea durata tirului, ceea ce nu era tocmai potrivit nici pentru retragerea asasinului. Este un alt aspect ciudat legat de armă: Oswald o introduce în clădire, dar o lasă la locul faptei de parcă a dorit să fie identificat de autorități cât mai rapid și să ajungă în arest.
Se poate spune că totul a ieșit din mintea tulburată a unui asasin, dar cazul este asemănător cu cel al incendierii Reichstagului de către naziști. Atunci a fost ales drept victimă Marinus van der Lubbe, un tânăr olandez cu probleme psihice și care se radicaliza de la o zi la alta. Totul s-a rezolvat prin ghilotinarea celui ce trăia cu iluzia că este comunist în 1934.
Autoritățile americane au fost deosebit de încântate de ceea ce s-a întâmplat în Dealey Plaza și n-a existat nici măcar o demisie de onoare. Secret Service, FBI și CIA și-au păstrat conducătorii și după ce s-a demonstrat că au fost grave erori în securizarea perimetrului. Nu se putea pune cineva cu John Edgar Hoover, cel care conducea FBI cu mână de fier din 1935 și a rămas în post până-n 1972. James Joseph Rowley n-a avut pic de onoare și nici remușcări.
A păstrat postul până-n 1973, un lung mandat de 12 ani. În plus, au fost ascunse probe esențiale în dosar, un film fiind secretizat timp de 15 ani, ceea ce trebuie să fie caz penal și după legile din SUA. Oficialii din cele șase decenii trecute au făcut prea puțin pentru aflarea adevărului și au fost mulțumiți cu rezultatul atentatului. Cercurile de putere au fost satisfăcute de avansarea în funcția de președinte a lui Lyndon Baines Johnson și apele s-au mai liniștit în lumea celor puternici și pentru care ideile democratice sunt un fel de temniță deoarece nu permit atingerea puterii absolute.
Care a fost semnificația acțiunii de pe Elm Street? Explicația este una simplă, exact precum gândirea celor ce învârt mari afaceri între mediul industrial și instituțiile de forță ale statului american. A fost o execuție de tip avertisment pentru cei care ocupă cea mai înaltă funcție în stat. Te bucuri de prestigiu, te ocrotit conform normelor stabilite, dar nu te legi de aranjamentele pe care le facem cu comenzile de tehnică militară. Poftele sunt prea mari și pot să apară accidente. Să nu uitați de JFK! Cercetările în dosar vor fi limitate până acolo unde să nu deranjeze și cei implicați în cercetări sunt avertizați discret să aibă vreun necaz.
Minciuna este adorată la rang de zeiță în politica mondială și nu sunt șanse să se schimbe ceva în viitorul apropiat. Creierul omului a rămas ancorat în trecut și este condus de instinctele primitive cât mai sângeroase.
Foto sus: Președintele John F. Kennedy și soția sa, Jacqueline, în Dallas, înainte de atentatul fatal (© Robert Croft / Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
