Jean Jacques Rousseau și prima republică democratică jpeg

Jean-Jacques Rousseau și prima republică democratică

├Än noiembrie 1755, dup─â ├«ndelungate ╚Öi ├«nver╚Öunate tentative, corsicanii izbutesc s─â recapete controlul asupra unei mari p─âr╚Ťi a insulei, alung├ónd ocupantul genovez ├«n izolare, na╚Ťiunea corsican─â proclam├óndu-se independent─â fa╚Ť─â de Republica Genovez─â.  Poate c─â nu v─â vine s─â crede╚Ťi, dar Corsica, tocmai arhaica ╚Öi s─âlbatica insul─â, devenea atunci prima republic─â democratic─â din Europa bazat─â pe separarea puterilor ├«n stat ╚Öi pe votul universal. Nu avea s─â dureze mult: doar ├«ntre 1755 ╚Öi 1769.

 Corsicanii erau condu╚Öi de generalul Filippo Antonio Pasquale Paoli, licen╚Ťiat al Universit─â╚Ťii din Napoli, care manifesta o nestr─âmutat─â credin╚Ť─â ├«n voin╚Ťa poporului ╚Öi ├«n egalitatea ├«n fa╚Ťa legii.

Devenit pre╚Öedintele Consiliului Executiv al Dietei Generale a poporului din Corsica, a╚Öa cum s-a numit Parlamentul insular, el este cel care a organizat t├ón─ârul stat conform principiilor moderne ale acelor vremuri, cu un Parlament ├«n care ÔÇô cu 150 de ani ├«naintea Europei continentale ÔÇô ╚Öi unele femei aveau drept de reprezentare ╚Öi de vot.

Filippo Antonio Pasquale Paoli s─ârut─â p─âm├óntul, dup─â ce a debarcat pe ╚Ť─ârmul corsican. Gravur─â dup─â un desen de Eric Pape, din 1894 

Filippo Antonio Pasquale Paoli GettyImages 1003471864 jpg jpeg

Sigur, nu toate beneficiau de acest drept, ci doar v─âduvele, care-╚Öi pierduser─â b─ârba╚Ťii ├«n urma aplic─ârii principiului r─âzbun─ârii s├óngelui ╚Öi care deveniser─â, astfel, capii familiilor. Acela╚Öi privilegiu de a vota ├«l aveau, evident, to╚Ťi b─ârba╚Ťii cu v├órste mai mari de 25 de ani, care-╚Öi manifestau op╚Ťiunea cu ocazia a╚Öa-numitelor consult─âri comunale, menite s─â aleag─â reprezentan╚Ťii ├«n Diet─â.

Mai mult dec├ót at├ót, Parlamentul avea chiar dreptul s─â-l demit─â pe Paoli din func╚Ťia de ╚Öef al statului, Constitu╚Ťia ├«ns─â╚Öi (scris─â ├«n italiana toscan─â, cea vorbit─â de elita insulei) stipul├ónd pentru prima oar─â c─â poporul este suveran, ÔÇ×propriul s─âu st─âp├ónÔÇŁ.

 Avem de-a face, f─âr─â teama de a gre╚Öi, cu un punct de referin╚Ť─â al istoriei democra╚Ťiei, par╚Ťial precursor al modernelor Constitu╚Ťii ale SUA ╚Öi Fran╚Ťei. E important s─â remarc─âm c─â Fran╚Ťa (care, nu dup─â mul╚Ťi ani, va anexa Corsica) va acorda drept de vot femeilor de-abia prin Ordonan╚Ťa din 21 aprilie 1944, luat─â de guvernul provizoriu al lui Charles de Gaulle.

ÔÇĘPaoli ╚Öi Rousseau

Ceea ce le lipsea corsicanilor erau viziunea ╚Öi ╚Ťelul politic la nivel de stat, drept pentru care, la 31 august 1764, un om de ├«ncredere al lui Paoli a expediat o misiv─â scriitorului elve╚Ťian Jean-Jacques Rousseau, rug├óndu-l s─â-i recomande un plan de alc─âtuire a unui sistem politic, care s─â ├«nlesneasc─â fericirea unei na╚Ťiuni.

 Nu de alta, dar, cu doi ani mai devreme, ├«n celebra carte Contractul social, Rousseau evoca statul ideal, a╚Öa cum ├«l vedea el, ca o comunitate a oamenilor egali, organizat─â conform voin╚Ťei generale, c─âreia fiecare trebuia s─â i se supun─â ╚Öi care, ├«n contrapartid─â, urma s─â garanteze libertatea fiec─ârui individ. P├ón─â ├«n acel moment, nicio alt─â carte nu pusese sub semnul ├«ntreb─ârii ├«ntr-un mod at├ót de radical puterea monarhiei ╚Öi pe cea a aristocra╚Ťiei.

 Tot a╚Öa cum nicio alt─â ╚Ťar─â nu putea fi mai potrivit─â pentru a transpune ├«n via╚Ť─â aceste deziderate dec├ót Corsica ÔÇô scria el ├«n carte ÔÇô deoarece, pe aceast─â insul─â, institu╚Ťiile care consfin╚Ťeau st─âp├ónirea oamenilor asupra oamenilor nu puteau prinde r─âd─âcini.

Ca reprezentant al Iluminismului, Rousseau tindea spre eliberarea de dogmele religioase, solicit├ónd toleran╚Ť─â religioas─â ╚Öi dezbateri libere ╚Öi deschise, care s─â ├«nl─âture dictatul, arbitrarul ╚Öi spiritul de supunere. Pentru Rousseau, Corsica ├«nsemna ÔÇ×un popor t├ón─âr, care nu a fost stricat de legiÔÇŁ, pe o insul─â unde ÔÇ×nu exist─â ╚Ötiin╚Ťe, manufacturi, bog─â╚Ťii ╚Öi luxÔÇŁ. Propunerea lui era aceea a unei vie╚Ťi simple, ├«ntr-un stat agrar, ai c─ârui locuitori sunt oameni harnici, c─ârora le place s─â munceasc─â din greu. 

 ╚Üelul suprem, propunea Rousseau, trebuia s─â fie autarhia (ÔÇ×Baza╚Ťi-v─â doar pe voi ├«n╚Öiv─âÔÇŁ), c─âci Corsica avea de toate: cereale, vin, l├ón─â, in ╚Öi c├ónep─â, piele, lemn pentru construc╚Ťii, fier ╚Öi cupru. Banii nu aveau nicio importan╚Ť─â, c─âci trocul era ├«n floare, iar impozitele se pl─âteau prin serviciu militar ╚Öi munc─â ├«n folosul comunit─â╚Ťii. Ora╚Öele nu erau necesare, a╚Öa cum nu era nici luxul. ÔÇ×Legea voastr─â de baz─â trebuie s─â fie egalitateaÔÇŁ, propunea el. Poporul trebuia s─â se adune regulat ├«n spa╚Ťii publice pentru a elabora legi, iar acolo unde acest lucru nu era posibil ar fi fost ale╚Öi reprezentan╚Ťi, urm├ónd s─â fie schimba╚Ťi cu regularitate.

De fapt, legile ar fi trebuit s─â aib─â darul de a evita coagularea oamenilor ├«n ora╚Öe. Comer╚Ťul ╚Öi finan╚Ťele trebuiau descurajate, c─âci ele ar fi condus la activit─â╚Ťi ilicite. De asemenea, oamenii au ar fi trebuit s─â se deplaseze dec├ót pe jos sau pe animale. Ar fi fost ├«ncurajate c─âs─âtoriile timpurii ╚Öi familiile numeroase, cet─â╚Ťenii nec─âs─âtori╚Ťi cu v├órste mai mari de 40 de ani urm├ónd s─â-╚Öi piard─â cet─â╚Ťenia.

Guvernul ar fi fost obligat s─â exercite un control strict asupra educa╚Ťiei ╚Öi moralit─â╚Ťii publice, cantoanele elve╚Ťiene fiind privite drept un model de organizare. Sumariz├ónd, conform lui Rousseau, Corsica trebuia s─â reziste moderniz─ârii, pentru a-╚Öi prezerva simplitatea.

 Constitu╚Ťia lui Rousseau nu a fost niciodat─â adoptat─â, utopia fiind respins─â de b─â╚Ötina╚Öi, care au ├«nceput c─âut─ârile unei puteri ocrotitoare. Mai mult, Paoli a luat decizii care nu puteau fi pe placul lui Rousseau, stimul├ónd exportul ╚Öi preocup├óndu-se de crearea industriei ╚Öi a unei flote comerciale, stabilind o moned─â na╚Ťional─â ╚Öi cl─âdind o Universitate. Astfel, Paoli a reu╚Öit s─â-╚Öi atrag─â opozi╚Ťia marilor familii, cu at├ót mai mult cu c├ót tendin╚Ťele sale de autoritate deveneau din ce ├«n ce mai pregnante.

B─ât─âlia de la Ponte Novu (8-9 mai 1769), ├«ntre armata francez─â condus─â de contele de Vaux ┼či trupele na┼úionaliste corsicane conduse de Paoli

Bataille de Ponte Novu jpg jpeg

 ├Än 1768, genovezii aveau s─â-╚Öi v├ónd─â drepturile asupra insulei (pe care, formal, nu le pierduser─â, c─âci ei se mai aflau ├«n unele ora╚Öe de pe malul m─ârii) Fran╚Ťei, care nu a ezitat s─â reprime cu for╚Ťa armelor opozi╚Ťia rebelilor corsicani, anex├ónd insula. Dup─â 14 ani de independen╚Ť─â, ├«n 1769, Paoli a plecat ├«n exil, ├«n Marea Britanie. Culmea, tot ├«n 1769, la Ajaccio, se n─â╚Ötea Napoleon, iar cu excep╚Ťia unor scurte domina╚Ťii ale englezilor (1794-1796) ╚Öi italo-germanilor (1942-1943), Corsica a r─âmas teritoriu francez.

 A╚Öa a e╚Öuat un proiect politic avangardist pentru epoca sa. Constitu╚Ťia SUA, din 1787, cuprinde destule elemente inspirate din cea a Corsicii. C├ót despre Paoli, acesta a devenit un prenume preferat de revolu╚Ťionarii americani, nu mai pu╚Ťin de ╚Öase ora╚Öe de peste Ocean av├ónd numele generalului corsican.

FOTO: Getty Images, Wikimedia Commons

Fragmentul face parte din articolul ÔÇ×Istorii inedite despre democra╚ŤieÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 240 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 17 ianuarie - 14 februarie, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

1 copertaHistoria 240 ianuarie jpg jpeg

Cump─âr─â Acum