Iugoslavia și rădăcinile unui război aproape uitat jpeg

Iugoslavia și rădăcinile unui război aproape uitat

Este bine-cunoscut faptul c─â evolu┼úia statelor ├«nvecinate este interdependent─â (de exemplu, ob┼úinerea independen┼úei de c─âtre statele balcanice la sf├ór┼čitul sec. XIX-lea sau pr─âbu┼čirea ÔÇ×cortinei de fierÔÇŁ din ÔÇÖ89, ├«ncep├ónd de la zidul Berlinului, ca ├«ntr-un joc al pieselor de domino). Din p─âcate, problema iugoslav─â, inclusiv a recentului conflict din zon─â, nu reprezint─â o prioritate a istoriografiei rom├óne┼čti recente.

Atitudinea rom├ónilor fa┼ú─â de fosta Iugoslavie a pendulat ├«ntre admira┼úie c─âtre o ┼úar─â mai dezvoltat─â ┼či mai pu┼úin sufocat─â de comunism dec├ót a noastr─â ┼či dezinteres evident fa┼ú─â de o ┼úar─â divizat─â care nu corespunde noii noastre orient─âri, aceea c─âtre Europa Occidental─â ┼či spa┼úiul Nord-Atlantic.

Ce a fost Iugoslavia pentru rom├óni p├ón─â la destr─âmarea ei? Un vis frumos pentru cei care au avut de ├«ndurat rigorile ceau┼čismului. Un stat comunist, dar cu tendin┼úe occidentale, un loc de munc─â pentru o parte dintre cona┼úionali (s─â nu uit─âm c─â, ├«nainte de Spania, Italia ┼či Germania anilor ÔÇÖ90, a existat ├«n perioada comunist─â tradi┼úia muncii ÔÇ×la s├órbiÔÇŁ). Pentru cei din apropierea grani┼úei, a reprezentat o gur─â de oxigen prin posturile de radio ce difuzau muzic─â rock, filme occidentale, dar ┼či prin produsele comercializate ├«n pie┼úele din Timi┼čoara sau Turnu Severin. ├Än ciuda acestui lucru, nu putem trece cu vederea conflictul din Kosovo din 1999, atunci c├ónd politica oficial─â a Rom├óniei a sus┼úinut interven┼úia NATO, ├«n contextul dorin┼úei de a adera la aceast─â organiza┼úie interna┼úional─â. Societatea civil─â rom├óneasc─â, ├«ns─â, s-a pronun┼úat, ├«n majoritatea ei, de partea Belgradului.

├Än ultima vreme, rela┼úiile cu vecinii din sud-vest s-au r─âcit, una dintre cauze fiind nerespectarea drepturilor rom├ónilor din Valea Timocului. ├Än prezent, rela┼úiile dintre cele dou─â state se bazeaz─â mai mult pe evenimente sporadice, precum vizita lui Victor Ponta la Belgrad ├«n august 2016 sau cea din noiembrie din acela┼či an a lui Alexandar Vu─Źi─ç la Timi┼čoara ┼či, mai nou, arestarea lui Sebastian Ghi┼ú─â de c─âtre autorit─â┼úile s├órbe┼čti. ├Än acest peisaj, un rol important ├«l joac─â ÔÇ×tabereleÔÇŁ diferite din care fac parte cele dou─â state. Pe de o parte, Rom├ónia are o pozi┼úie euroatlantic─â ┼či proeuropean─â, iar pe de alt─â parte, Serbia are o pozi┼úie filorus─â care o ├«ndep─ârteaz─â de ideea ader─ârii la NATO, dar care nu respinge orientarea c─âtre integrarea ├«n U.E. Totu┼či, aceast─â situa┼úie nu justific─â lipsa de interes a Rom├óniei pentru societatea ex-Iugoslav─â.

Problema recentului conflict din spa┼úiul ex-iugoslav este suficient de complex─â ┼či merit─â o analiz─â pertinent─â. Astfel, voi ├«ncerca ├«n cele ce urmeaz─â s─â nuan┼úez c├óte pu┼úin din cauzele ce au dus la acest s├óngeros conflict aflat ├«n proximitatea Rom├óniei.

1. Fragmentarea geografic─â

Dintr-o perspectiv─â geopolitic─â, divizarea geografic─â a regiunii a determinat crearea unor unit─â┼úi statale separate, av├ónd adeseori caracteristici etnice, religioase ┼či politice diferite. Spa┼úiul Serbiei, Macedoniei ┼či Muntenegrului este reprezentat de un relief  ├«n trepte dinspre Nord spre Sud, ├«ncep├ónd de la ├«ntrep─âtrunderea cu C├ómpia Panonic─â, trec├ónd prin subdiviziunea C├ómpiei Vojvodinei, urc├ónd printr-o zon─â colinar─â pu┼úin ├«nalt─â ┼či ajung├ónd la ├«n─âl┼úimi de peste 2747 de metri.  

├Än acela┼či timp, Croa┼úia este format─â din dou─â regiuni: una de c├ómpie (Slavonia) ce se ├«ntrep─âtrunde cu cea de-a doua a unui litoral muntos ├«nso┼úit de numeroase insule (Dalma┼úia). Pe teritoriul vecinei ei, Slovenia, se ├«nt├ólnesc trei importante regiuni geografice europene: Alpii Dinarici, C├ómpia Panonic─â ┼či Marea Adriatic─â. Cel mai ├«nalt punct al Sloveniei este reprezentat de v├órful Triglav (2864 m), cu bine-cunoscutele sale trasee ├«n lumea c─â┼ú─âr─âtorilor. Aceast─â dispunere a reliefului, predominant muntos alternat cu pu┼úine zone de c├ómpie, asem─ân─âtor cu lumea polisurilor grece┼čti din Antichitate, a favorizat na┼čterea ┼či dezvoltarea unor regiuni istorice separate de limite naturale.

2. Fragmentarea religioas─â

Mozaicul religios a luat na┼čtere ├«n mai multe etape: Marea Schism─â, dezvoltarea unor curente influen┼úate alternativ de Roma ┼či Bizan┼ú, urmat─â de cuceririle Imperiului Otoman din secolele XIV-XVII. Dup─â anul 1000, croa┼úii au ├«mbr─â┼úi┼čat catolicismul, ├«n timp ce s├órbii au r─âmas fideli tradi┼úiei bizantine ortodoxe. Mai t├órziu, trecerea la islam a unor regiuni din Bosnia s-a f─âcut prin p─âstrarea unor practici p─âg├óne c├ót ┼či printr-o etap─â intermediar─â a bogomilismului (doctrin─â ap─ârut─â ├«n secolul al X-lea ├«n Bulgaria ┼či r─âsp├óndit─â ├«n ├«ntreaga Peninsul─â Balcanic─â, conform c─âreia Dumnezeu a creat lumea spiritual─â nev─âzut─â ┼či sufletul omului, iar Satan a creat lumea vizibil─â ┼či st─âp├óne┼čte corpul omului). Islamul nu a avut aici un caracter fundamentalist, iar familiile mixte nu au reprezentat o excep┼úie.

Balcanii de vest au fost caracteriza┼úi ├«n toat─â perioada Evului Mediu de o instabilitate politic─â urmat─â de diverse afluxuri etnice ┼či nu rar de confrunt─âri violente. Relevant pentru multiculturalismul zonei ar fi  de men┼úionat aici un pasaj al scriitorului s├órb-bosniac Ivo Andri─ç, laureat al Premiului Nobel pentru literatur─â:

ÔÇťSluga Dizdar ├«mpreun─â cu trei colectori de taxe afla┼úi ├«ntr-o c─âl─âtorie de afaceri, doi c─âlug─âri franciscani din Kre┼íevo, care mergeau la Istanbul pentru nu ┼čtiu ce proces, un c─âlug─âr ortodox, trei vene┼úieni de la Sarajevo, ├«nso┼úi┼úi de o femeie t├ón─âr─â ┼či frumoas─â. Se spunea c─â sunt ambasadori din Vene┼úia care c─âl─âtoareau la Poatr─â - duceau cu ei o scriitoare de la pa┼ča din Sarajevo ┼či erau ├«nso┼úi┼úi de o gard─â personal─â, dar se ┼úineau la distan┼ú─â, atitudinea lor p─âr├ónd ├«n acela┼či timp demn─â ┼či suspect─â. Mai era un negustor din Serbia, ├«mpreun─â cu fiul lui, ┼či un t├ón─âr ├«nalt ┼či t─âcut, cu o fa┼ú─â ro┼čie, boln─âvicioas─â.ÔÇŁ [1]

Cucerirea ┼či supunerea Ungariei de c─âtre turci, ├«n urma luptei de la Mohacs (1526), a fost urmat─â ┼či de o serie de evenimente noi pentru spa┼úiul Balcanic. ├Äncep├ónd din 1537, sub conducerea despotului s├órb Pavel Bakic ├«┼či fac apari┼úia ├«n Slavonia Croat─â primele grupuri de s├órbi. Regiunile de grani┼ú─â locuite de ace┼čtia vor purta numele de Kraine (termen din limba slav─â ce desemneaz─â o astfel de regiune). Ace┼čtia ┼či-au p─âstrat o puternic─â individualitate s├órbeasc─â p├ón─â la r─âzboiul recent. [2]

3. Na┼čterea ┼či dezvoltarea na┼úionalismului         

La sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea putem observa influen┼úa ├«n spa┼úiul iugoslav a unei cvadruple domina┼úii str─âine: cea a germanilor, care se men┼úine ├«n Slovenia ┼či Croa┼úia p├ón─â la Zagreb; restul teritoriului croat este ├«mp─âr┼úit ├«n dou─â zone de influen┼ú─â ┼či anume a vene┼úienilor pe litoralul dalmat ┼či a ungurilor ├«n Slavonia, at├ót ├«nainte c├ót ┼či dup─â cucerirea otoman─â ┼či, desigur, a Imperiului Otoman asupra Macedoniei, Bosniei ┼či Serbiei (except├ónd cucerirea austriac─â a Belgradului ┼či a teritoriului din jurul acestuia, ├«ntre 1718 ┼či 1739).[3]

Secolul al XIX-lea/Secolul Na┼úiunilor a reprezentat ┼či crearea a dou─â curente politice distincte: ideea ilirismului, sus┼úinut─â ┼či de crearea unei forma┼úiuni a ÔÇ×Provinciilor IliriceÔÇŁ pe teritoriul Dalma┼úiei croate, sub Napoleon ┼či dezvoltarea unor curente na┼úionaliste de c─âtre fiecare etnie creat─â ├«n special ├«n jurul unei apartenen┼úe religioase. A┼ča cum bine a subliniat regretatul istoric Gheorghe Zbuchea, dac─â prima dintre aceste dou─â idei a fost suportul ideologic al apari┼úiei Statului iugoslav cea dea doua a fost suportul ideologic al destr─âm─ârii lui.[4]

Continuarea fireasc─â a secolului na┼úiunilor de izbucnirea Primul R─âzboi Mondial este reprezentat─â de accentuarea disensiunilor cu r─âd─âcini mai vechi, odat─â cu debutul conflictului prin atentatul de la Sarajevo. Astfel ├«n anumite regiuni din Croa┼úia ┼či Bosnia au loc primele pogromuri ├«mpotriva s├órbilor. ├Än acela┼či timp, statul s├órbesc, recent ├«nfiin┼úat, sufer─â priva┼úiuni ┼či o serie de crime ├«n mas─â din partea ocupa┼úiei Puterilor Centrale. Revan┼ča aveau s─â vin─â odat─â cu formarea la sf├ór┼čitul r─âzboiului a Regatului S├órbilor, Croa┼úilor ┼či Slovenilor sub o dinastie s├órb─â.

4. Existen┼úa unor reminiscen┼úe din trecut

Dup─â apari┼úia Statului Iugoslav, s├órbii au ├«ncercat s─â ├«┼či asume majoritatea p├órghiilor puterii. ├Än timpul perioadei parlamentare, ├«ntre decembrie 1918 ┼či ianuarie 1929 (121 de luni), func┼úia de prim-ministru a fost de┼úinut─â de s├órbi timp de 117 luni, o pondere similar─â exist├ónd ┼či ├«n celelalte ministere. [5]

Rivalit─â┼úile interbelice ├«ntre cele 3 etnii, cu diferen┼úele de rigoare, nu au putut men┼úine un regim stabil, ajung├óndu-se ├«n cele din urm─â la o dictatur─â a ┼úarului Alexandru I. Acesta a urm─ârit crearea unei Iugoslavii centralizate, prin eliminarea regiunilor istorice ┼či retrasarea grani┼úelor interioare prin ├«mp─âr┼úirea ├«n noi unit─â┼úi administrativ-teritoriale numite banovine. Acest fapt ar fi accentuat ├«ns─â tot mai mult diferen┼úele dintre etniile existente, iar Alexandru I  avea s─â sf├ór┼čeasc─â asasinat ├«n 1934. Atentatul a fost pus la cale de o organiza┼úie terorist─â a comitagiilor bulgari V.M.R.O., ├«n colaborare cu organiza┼úia terorist─â de inspira┼úie fascist─â Usta┼ča, condus─â de Ante Pavelic. Tensiunile ├«ntre etniile Statului iugoslav au continuat ┼či ├«n a doua jum─âtate a anilor ÔÇÖ30.

├Än ajunul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, Acordul Cvetkovici-Ma─Źek a reprezentat o ultim─â tentativ─â de ├«n┼úelegere a s├órbilor ┼či croa┼úilor din Regatul Iugoslaviei. Acesta satisf─âcea o serie din cererile de autonomie a croa┼úilor, na┼úiune ce de┼úinea cea mai larg─â banovin─â, un guvern separat ┼či propriul parlament (Sabor). Acordul era garantat de ├«nsu┼či principele Pavle. El nemul┼úumea at├ót croa┼úii ce doreau independen┼úa deplin─â, precum ┼či pe s├órbi c─ârora li se ├«ngr─âdea dreptul la o Serbie Mare.

├Än 1941, pe fondul ascensiunii puterii germane ├«n Europa, Iugoslavia ader─â la Pactul Tripartit, act semnat la Viena ┼či ratificat printr-un consiliu de coroan─â din 25 martie 1941. Dou─â zile mai t├órziu ├«ns─â, prin lovitura de stat a generalului filobritanic Simovic, guvernul Cvetkovici-Ma─Źek a fost r─âsturnat. Noul guvern, av├óndu-l pe general ├«n frunte, recuno┼čtea ├«n continuare autonomia Croa┼úiei, urm─ârind atragerea etnicilor croa┼úi de partea puci┼čtilor. [6]

La Zagreb însă, lovitura de stat a stârnit o serie de manifestaţii de stradă filogermane, ce au determinat în cele din urmă intervenţia trupelor germane la 6 aprilie 1941. Pe 10 aprilie 1941, trupele germane intrau în capitala croată, promulgându-se Statul Independent Croat. Trupele armatei iugoslave au capitulat după un bombardament distrugător asupra capitalei Belgrad la data de 17 aprilie 1941.

Prima Iugoslavie avea s─â se divizeze ├«ntr-o Croa┼úie Mare condus─â de liderul extremist Ante Pavelic, cuprinz├ónd ┼či teritoriul Bosniei. Serbia devenea un stat marionet─â al germanilor redus teritorial ├«n mod considerabil. O serie de teritorii reveneau Italiei, Germaniei, Ungariei, Bulgariei ┼či Albaniei sau se aflau sub ocupa┼úia militar─â a acestor ┼ú─âri.

Cel mai s├óngeros episod al r─âzboiului ocultat mult─â vreme de autorit─â┼úile comuniste a fost reprezentat de masacrele ├«mpotriva popula┼úiei s├órbe, evreie┼čti ┼či rrome ├«n cadrul unor lag─âre de concentrare. Reprezentativ a fost complexul de la Jasenovac, nu departe de Zagreb, unde crimele ┼či atrocit─â┼úile organiza┼úiei Usta┼ča au fost at├ót de teribile ├«nc├ót au ajuns s─â ├«i ├«ngrozeasc─â p├ón─â ┼či pe membrii S.S.-ului german. Majoritatea victimelor au fost reprezentate de s├órbi (b─ârba┼úi, femei ┼či copii). Un raport al Washingtonului din 1943 cifreaz─â crimele ├«mpotriva s├órbilor de pe ├«ntreg teritoriul iugoslav la peste 600.000 de mor┼úi. [7]


627x0 jpg jpeg

Un element specific luptelor din Iugoslavia a fost reprezentat de ciocnirile dintre armatele de ocupa┼úie ┼či diferite grup─âri paramilitare. Divizarea teritoriului ┼či ocupa┼úia german─â au determinat apari┼úia a dou─â tipuri de astfel de grup─âri: cea a cetnicilor (na┼úionali┼čti condu┼či de s├órbul Dra┼ża Mihailovici) ┼či cea a partizanilor comuni┼čti (condu┼či de croatul Iosip Broz Tito). Dac─â obiectivele primilor erau reprezentate de crearea unei Serbii Mari, ideile partizanilor comuni┼čti urm─âreau eliberarea ├«ntregului teritoriu iugoslav.

De┼či la ├«nceput statele occidentale au urm─ârit sus┼úinerea cetnicilor, partizanii lui Tito au devenit favori┼úii puterilor occidentale ├«ndeosebi spre sf├ór┼čitul anului 1943. Pe l├óng─â argumentele refacerii unui status-quo antebelic, chiar ┼či sub o conducere comunist─â, decizia Angliei ┼či Statelor Unite de a ├«l sus┼úine pe Tito a fost ├«nt─ârit─â de colabor─ârile lui Mihailovic cu trupele de ocupa┼úie germane ┼či italiene (se pare c─â prioritatea acestuia din urm─â o reprezentau r─âfuielile cu mi┼čc─ârile usta┼čilor croa┼úi ┼či chiar cu partizanii lui Tito).

5. Regimul lui Tito

Meritul ce i-a adus popularitatea lui Tito a fost reprezentat de eliberarea ├«ntregului teritoriu prin for┼úe proprii. Nu au lipsit nici de aceast─â dat─â atrocit─â┼úile comise ├«mpotriva fo┼čtilor colaboratori ai regimului lui Ante Pavelic. La sf├ór┼čitul r─âzboiului, Iugoslavia ren─â┼čtea sub o autoritate comunist─â. Unul din principiile ce au stat la baza form─ârii noului stat a fost cel al ÔÇ×Unit─â┼úii ┼či fr─â┼úiei!ÔÇŁ. Noua ├«mp─âr┼úire a Iugoslaviei ├«ntr-o republic─â federativ─â dezavantaja popula┼úia s├órbeasc─â ce l─âsa numeroase zone locuite majoritar de s├órbi pe teritoriul Croa┼úiei ┼či Bosniei.

├Än acela┼či timp, Serbia, ca parte a Iugoslaviei, era singurul stat ce cuprindea pe teritoriul ei dou─â entit─â┼úi autonome: Kosovo (locuit majoritar de albanezi) ┼či Voivodina (cu o popula┼úie mixt─â format─â din s├órbi, maghiari ┼či rom├óni). ├Än memoriile sale, liderul comunist Milovan Djilas men┼úioneaz─â c─â, la un moment dat, un alt lider comunist iugoslav Mo┼ía Pijade, de na┼úionalitate evreu, ├«ntors din Croa┼úia cu diverse statistici a cerut autonomie pentru zonele majoritar s├órbe┼čti din Krajna ┼či Slavonia Oriental─â. Croatul Tito s-a opus proiectului. ├Än cele din urm─â a prevalat argumentul conform c─âruia s├órbii ┼či croa┼úii nu ar fi at├ót de diferi┼úi ├«nc├ót s─â se produc─â o nou─â ├«mp─âr┼úire teritorial─â. Zarurile disputelor etnice din anii ÔÇÖ90 erau astfel aruncate! [8]

Cu toate c─â Tito a reu┼čit s─â men┼úin─â cu o m├ón─â de fier ordinea ├«n cadrul Republicii Federale, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70, manifesta┼úiile na┼úionaliste reapar odat─â cu fenomenul cunoscut sub numele de ÔÇ×prim─âvara croat─âÔÇŁ. Fenomenul este marcat printr-o serie de proteste ale intelectualilor fa┼ú─â de ideea de hegemonie a s├órbilor. De┼či conduc─âtorii mi┼čc─ârii au fost pedepsi┼úi, Constitu┼úia din anul 1974 introducea o serie de noi modific─âri ce favorizau ideea de scindare. Se men┼úiona ├«n continuare pozi┼úia lui Iosip Broz Tito ├«n fruntea statului pe tot timpul vie┼úii, ├«ns─â se prevedea (pentru mai t├órziu) aplicarea principiului rota┼úiei anuale a conducerii ├«ntre membrii republicilor. Fiecare dintre republicile ┼či provinciile autonome desemna c├óte un reprezentant ├«n pre┼čedin┼úia colectiv─â a statului. Celor opt li se ad─âuga ├«n mod obligatoriu, ca membru de drept, pre┼čedintele Ligii Comuni┼čtilor din Iugoslavia, care, p├ón─â la moartea sa, a fost ├«n mod permanent Tito. [9]

├Än acela┼či timp, autonomia republicilor a fost at├ót de mult m─ârit─â, ├«nc├ót nici poli┼úia ┼či nici serviciile secrete nu puteau s─â ac┼úioneze dincolo de grani┼úele unei republici dec├ót cu aprobarea organelor politice ale celeilalte. [10] Federa┼úia ├«ncepea s─â aib─â mai degrab─â caracteristicile unei confedera┼úii. Moartea liderului la 4 mai 1980 a accentuat tot mai mult diferen┼úele.

6. Criza economic─â a anilor ÔÇÖ80 ┼či rena┼čterea na┼úionalismului

Anii ÔÇÖ80 au fost reprezenta┼úi de o situa┼úie de criz─â major─â at├ót la nivel politic c├ót ┼či la nivel economic. Dificult─â┼úile economice au determinat preocuparea conduc─âtorilor comuni┼čti ai fiec─ârui grup pentru legitimarea sursei propriei puteri. Putem observa astfel diferen┼úe semnificative ├«ntre nordul ┼či sudul ┼ú─ârii: la cele dou─â extremit─â┼úi se aflau prospera Slovenie, iar ├«n centru, la antipol, provincia Kosovo. ├Än timp ce Kosovo producea 2,5% din produsul total al Iugoslaviei, mica Slovenie producea aproximativ 15%. Bunei ocup─âri a for┼úei de munc─â din Slovenia i se opunea lipsa locurilor de munc─â din Kosovo unde 27% din popula┼úia apt─â de munc─â nu lucra. [11]

A┼ča cum era de a┼čteptat, crizei economice i-a urmat ┼či o criz─â politic─â,  ce a determinat ajungerea ├«n fruntea Statului iugoslav, a unor lideri cu viziuni extremiste. Aceste viziuni au fost ├«mbr─â┼úi┼čate at├ót de liderul iugoslav de origine s├órb─â Slobodan Milo┼íevi─ç, c├ót ┼či de viitorii lideri ai Croa┼úiei ┼či Bosniei, Franjo Tu─Ĺman ┼či respectiv Alija Izerbegovi─ç.

Slobodan Milo┼íevi─ç a reu┼čit s─â ajung─â ├«n fruntea for┼úelor s├órbe ├«n umbra liderului ┼či bunului s─âu prieten Ivan Stamboli─ç. Astfel Milo┼íevi─ç, ca persoan─â de ├«ncredere, a ocupat ini┼úial func┼úia de pre┼čedinte al Comitetului Ligii Comuniste din ora┼čul Belgrad. A fost numit ├«n func┼úie ├«n aprilie 1986, succed├óndu-l pe Stamboli─ç, care a devenit Pre┼čedinte al Partidului Comunist din Serbia. Treptat, Milo┼íevi─ç va reu┼či s─â ├«i succead─â acestuia din urm─â at├ót ├«n func┼úia de Pre┼čedinte al Partidului Comunist din Serbia, c├ót ┼či ├«n func┼úia de Pre┼čedinte al Serbiei. De┼či ini┼úial a fost un important critic al na┼úionalismului, interven┼úia sa ├«n tensiunile na┼úionaliste din Kosovo a reprezentat sc├ónteia care a aprins butoiul cu pulbere. Sus┼úinerea na┼úionalismului s├órbesc ├«n provincie a fost puternic criticat─â de succesorul s─âu ├«n fruntea Comitetului Ligii Comuniste din Belgrad, Dragi┼ía Pavlevic. Printr-o lovitur─â de putere, Milo┼íevi─ç ├«l destituie, acuz├óndu-l de radicalism albanez. ├Än acela┼či timp ├«┼či d─â demisia ┼či vechiul s─âu prieten Stamboli─ç. Drumul spre putere era deschis. La data de 28 martie 1989, Adunarea Na┼úional─â a Serbiei a amendat constitu┼úia pentru reducerea autonomiei ├«n Kosovo ┼či Vojvodina. Tensiunile erau ├«n cre┼čtere ┼či ├«n restul republicilor iugoslave.

Franjo Tu─Ĺman a fost combatant ├«n trupele de partizani ale lui Tito ┼či a devenit la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 artizanul Croa┼úiei independente. De remarcat c─â ├«n 1971 a fost unul dintre principalii membri ai fenomenului prim─âverii croate. Arestarea sa a fost urmat─â de o eliberare la sugestia marelui lider. Odat─â ajuns la putere, Tu─Ĺman a urm─ârit o promovare rapid─â a simbolurilor statului fascist din 1941, precum ┼či a onomasticii topografice, a manualelor, sistemului de ├«nv─â┼ú─âm├ónt ┼či a reac┼úionat agresiv la tentativele secesioniste ale s├órbilor din Krainja ┼či Slavonia Oriental─â. Preg─âtirea independen┼úei croate a fost sus┼úinut─â din plin de c─âtre Germania ┼či Ungaria, at├ót datorit─â rela┼úiilor privilegiate pe care croa┼úii le-au avut cu monarhia austro-ungar─â c├ót ┼či a unor interese economice ale celor dou─â ┼ú─âri privind accesul la Mediterana. Exporturile de arme occidentale c─âtre Slovenia ┼či mai ales Croa┼úia prin Ungaria au fost urmate de recunoa┼čterea ┼či sus┼úinerea independen┼úei noilor state de c─âtre Germania.

Alija Izerbegovi─ç a reprezentat o figur─â controversat─â, num─âr├óndu-se printre sus┼úin─âtorii unui fundamentalism politic musulman. N─âscut ├«n 1925, Izerbegovi─ç a f─âcut parte ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial din deta┼čamentele musulmane organizate sub egida S.S. ├Än 1968, musulmanii din Bosnia au ob┼úinut din partea lui Tito recunoa┼čterea ca na┼úiune distinct─â, urm─ârindu-se c├ó┼čtigul simpatiei ┼ú─ârilor arabe ┼či atragerea acestora ├«n Mi┼čcarea de Nealiniere. M├óna forte a dictatorul iugoslav nu a permis pe teritoriul s─âu manifestarea unui fundamentalism. Liberalizarea din anii ÔÇÖ80 ├«ns─â a dat ocazia elabor─ârii de c─âtre Izerbegovi─ç a lucr─ârii: ÔÇťIslamul ├«ntre Est ┼či VestÔÇŁ.  La scurt─â vreme, Guvernul federal ├«l condamn─â la ├«nchisoare fiind acuzat c─â ├«ncearc─â transformarea Bosniei ├«n stat islamic. [12]

Un alt motiv plauzibil, eviden┼úiat de celebrul regizor Emir Kusturica, care a favorizat izbucnirea r─âzboiului a fost reprezentat de comer┼úul cu arme practicat de Iugoslavia ├«nc─â din timpul lui Tito. Acestea au ajuns la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 ├«n m├óna unor grup─âri paramilitare. ├Än autobiografia sa Kusturica men┼úioneaz─â o ├«nt├ómplare din Sarajevo-ul natal:

ÔÇťNu ┼čtiam cum ├«┼úi ajung r─âzboaiele ├«n pragul u┼čii. Dar ├«n 1990, am avut o ├«nt├ólnire care a fost un fel de preambul pentru r─âzboiul ce avea s─â vin─â. ├Äntr-o zi un musulman, Omerovi─ç, din cartierul de sus din Visoko s-a apropiat de mine pe c├ónd cump─âram p├óine la pia┼ú─â.
-          E┼čti prieten cu Vampo? Se referea la un aventurier care ┼úinea o cafenea ├«n centru la Visoko ┼či care sem─âna cu un vampir pentru c─â avea fa┼úa ars─â dup─â un accident de ma┼čin─â.
-          Da.
-          Vampo mi-a spus c─â e┼čti interesat de ni┼čte juc─ârii pe care le colec┼úionez, a continuat el pe un ton conspirativ. L-am privit tulburat.
-          Am ni┼čte kala┼čnikovuri, fr─â┼úioare, gata s─â pocneasc─â exact ca perele bine coapte mi-a strecurat el la ureche.
Omerovi─ç m-a dus la p├ón─â la el acas─â ┼či am cobor├ót ├«n pivni┼úa unde, acoperite cu o prelat─â militar─â, erau aliniate zeci de l─âzi pline cu pu┼čti automate. Tipul ─âla cu mutr─â de tic─âlos nu glumea.ÔÇŁ [13]

În loc de concluzii

Conflictul din Iugoslavia avea toate premisele unui r─âzboi s├óngeros. Balcanii ├«┼či merit─â pe deplin renumele de ÔÇťButoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ. Elementele expuse mai sus pot fi coroborate cu o hart─â etnic─â a Balcanilor de Vest la ├«nceputul anilor 1990. Ce putem observa?


627x0 (1) jpg jpeg

Spre deosebire de cazul Cehoslovaciei, unde s-a p─âstrat o unitate de monolit ├«n r├óndul celor dou─â na┼úionalit─â┼úi componente, ├«n cazul Iugoslaviei situa┼úia era mult mai complicat─â, harta av├ónd caracterul unui mozaic etnic. Teritoriile ce urmau a fi afectate cel mai puternic de r─âzboi erau cele ├«n care nu exista o majoritate etnic─â dominant─â. Un exemplu ar fi cel al Bosniei, care la r├óndul ei reprezenta o Iugoslavie ├«n miniatur─â, cu o majoritate relativ─â musulman─â urmat─â de o minoritate consistent─â s├órb─â ┼či o alta ce nu putea fi ignorat─â de origine croat─â. Alte posibile zone de conflict erau reprezentate de regiunile locuite ├«n majoritate de s├órbi din Croa┼úia. O excep┼úie urma s─â fie provincia Vojvodina, cu o tradi┼úie habsburgic─â, unde nu au existat probleme semnificative, de┼či exista o majoritate s├órbeasc─â, precum ┼či minorit─â┼úi din r├óndul maghiarilor, rom├ónilor ┼či croa┼úilor.

Cu c├ót caracterul fostelor republici ale statului iugoslav a fost mai apropiat de un monolit etnic cu at├ót conflictul de secesiune a fost mai pu┼úin s├óngeros. Avem astfel exemplul Sloveniei ┼či al Macedoniei, desprinse ├«n urma manifest─ârii dreptului la autodeterminare. Excep┼úia a fost reprezentat─â de provincia Kosovo, unde avem parte de dou─â legitim─âri, pe de o parte o legitimare albanez─â ce are ca argument irefutabil majoritatea etnic─â ┼či o legitimare identitar─â s├órb─â ce ├«┼či are baza ├«n istoria, tradi┼úia ┼či rezisten┼úa acestui popor ├«n fa┼úa agresiunii otomane. Ciocnirea celor dou─â argumente urmate de implicarea Rusiei ┼či a Statelor Unite au determinat dezvoltarea ├«n regiune a unui conflict ├«nghe┼úat, f─âr─â o solu┼úionare ├«n viitorul recent.

Un alt astfel de conflict este reprezentat ┼či de situa┼úia Bosniei Her┼úegovina. Divizarea statului pe baza acordurilor de la Dayton este mai degrab─â o solu┼úie de compromis. Astfel, am ├«ncercat s─â reliefez r─âd─âcinile celui mai s├óngeros r─âzboi pe care l-a avut Europa de la Al Doilea R─âzboi Mondial p├ón─â ├«n zilele noastre. Demersul meu va cuprinde ├«n continuare o analiz─â a fiec─ârui conflict ce a dus la destr─âmarea Republicii Socialiste Federale Iugoslavia.

NOTE

[1] Apud Andrew Baruch Wachtel-Balcanii, O istorie despre diversitate ┼či armonie,  Ed. Corint,  2016, p. 16
[2] C.I. Christian- S├óngeroasa destr─âmare, Iugoslavia, Ed. Silvy, Bucure┼čti 1994
[3] Georges Duby, Atlas istoric, Ed Corint, Bucure┼čti 2015 p. 199
[4] Gheorghe Zbuchea- Istoria Iugoslaviei, Editura Corint, Bucure┼čti 2001 p.19
[5] Ibidem p. 44
[6] C.I. Christian op. cit
[7] Apud C.I. Christian, Op. Cit p. 155
[8] Ibidem p. 191
[9] Gheorghe Zbuchea, Op. Cit. p. 110 [10] Stefano Bianchini, Problema Iugoslav─â, Ed. All, Bucure┼čti 1992, p.129
[11] Ibidem p. 139
[12] Radu Ciobotea - R─âzboi f─âr─â ├«nving─âtori, Timi┼čoara, Ed. Meridian 21 Delta, 1998 p. 66
[13] Emir Kusturica - Unde sunt eu ├«n toat─â povestea asta? Ed. Polirom, Bucure┼čti 2012, p. 202