Istoriografia comunist─â: de la glorificarea slavilor la dacomanie jpeg

Istoriografia comunist─â: de la glorificarea slavilor la dacomanie

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Andreea Lup┼čor

Odat─â cu instaurarea regimului comunist dup─â abdicarea for╚Ťat─â a Regelui Mihai, schimb─âri radicale au ap─ârut pe toate planurile, nu doar politic ╚Öi economic, ci ╚Öi social ╚Öi cultural. Unul din aspectele demne de urm─ârit este cel al istoriografiei comuniste: lucr─ârile de istorie scrise ├«n perioada de dup─â' 47 ╚Öi p├ón─â ├«n 1989 difer─â cu mult de cele din perioada anterioar─â. Unele teorii prezentate ├«n c─âr╚Ťi sunt chiar de-a dreptul absurde, dar ele nu trebuie considerate ca fiind teorii ╚Ötiin╚Ťifice: sunt doar o alt─â fa╚Ť─â a propagandei regimului care dicta ce istorie trebuie prezentat─â poporului.

Istoriografia din deceniile comuniste nu este una compact─â. Schimb─ârile de la centru se reflect─â ╚Öi ├«n lucr─ârile de istorie. Astfel, identific─âm trei perioade diferite: una a istoriografiei de tip stalinist, interna╚Ťionalist─â ÔÇô specific─â anilor '50;o alta ÔÇô de recuperare a valorilor na╚Ťionale ÔÇô din anii '60; ╚Öi cea de-a treia ÔÇô ceau╚Öist─â, na╚Ťional-comunist─â, de dup─â 1971.

Istoriografia stalinistă: glorificarea slavilor și a Uniunii Sovietice

Prima perioad─â, a istoriei de tip stalinist, st─â sub semnul a trei istorici: Mihail Roller (1908-1958), de departe liderul istoriografiei rom├óne╚Öti ├«n anii '50;Petre Constantinescu-Ia╚Öi (1892-1977) ╚Öi Miron Constantinescu (1917-1974), activist important al Partidului ╚Öi unul din responsabili cu propaganda din sfera ╚Ötiin╚Ťelor sociale.

Ne oprim aici asupra unor lucr─âri semnate de Mihail Roller deoarece acestea au avut cea mai mare influen╚Ť─â. Istoricul public─â ├«n 1947 lucrarea Probleme de istorie, ├«n care sus╚Ťine c─â istoriografia rom├óneasc─â de p├ón─â atunci nu fusese una ╚Ötiin╚Ťific─â deoarece nu cunoscuse ideologia marxist─â. Astfel, toate lucr─ârile anterioare nu aveau nicio valoare pentru c─â nu se bazau pe operele lui Marx, Engels, Lenin ╚Öi Stalin, iar adev─ârata istorie nu se poate baza ÔÇô cum altfel?! ÔÇô dec├ót pe marxism, ÔÇŁsingura concep╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â despre istorie ╚Öi via╚Ť─âÔÇŁ. ├Än acela╚Öi an, apare Istoria Rom├óniei (republicat─â ulterior sub titlul de Istoria RPR), care devine lucrarea istoriografic─â oficial─â a perioadei interna╚Ťionaliste. Tezele sus╚Ťinute ├«n aceast─â carte par ast─âzi nefondate, absurde. Roller sus╚Ťine c─â teritoriul Rom├óniei a beneficiat de influen╚Ťa pozitiv─â a ÔÇŁsci╚ŤilorÔÇŁ, care au creat civiliza╚Ťia fierului, adus─â ╚Öi dacilor. Cucerirea roman─â este, evident, prezentat─â ca fiind ceva nefast ├«n istoria noastr─â;romanii ar fi robit Dacia, iar retragerea aurelian─â din secolul al III-lea a fost o eliberare de sub ÔÇŁjugul romanÔÇŁ.

roller jpg jpeg

(Mihail Roller)

Slavii sunt prezenta╚Ťi ├«ntr-o lumin─â favorabil─â. Dup─â Roller, ei erau o popula╚Ťie pa╚Önic─â, agricol─â ╚Öi sedentar─â, care i-a influen╚Ťat ├«n bine pe str─âmo╚Öii no╚Ötri. ╚śi ÔÇô foarte important ÔÇô ei nu erau barbari! Din aceea╚Öi lucrare afl─âm c─â ru╚Öii kieveni ╚Öi alte cnezate ruse╚Öti au st─âp├ónit teritoriul rom├ónesc ╚Öi i-au ap─ârat pe rom├óni. Apoi, ├«n secolul al XI-lea, bulgarii condu╚Öi de ╚Ťarul Boris i-au cre╚Ötinat pe rom├óni.

Aceste dou─â c─âr╚Ťi au fost printre primele de opere de factur─â marxist─â ap─ârute ├«n mediul istoriografic rom├ónesc. Schimbarea radical─â a venit odat─â cu anul 1948. ├Än iunie-august '48 sunt desfiin╚Ťate toate institutele de cercetare a istoriei ╚Öi ├«nlocuite cu Institutul de Istorie al RPR, av├ónd patru sec╚Ťii: istorie rom├óneasc─â, universal─â, slav─â ╚Öi bizantin─â. Toate revistele de profil dispar ╚Öi, ├«n locul lor, apare revista Studii, aflat─â sub controlul partidului ╚Öi al cenzurii. Prin reforma ├«nv─â╚Ť─âm├óntului din luna august corpul didactic este epurat; to╚Ťi istorici considera╚Ťi ÔÇŁnesiguriÔÇŁ din punct de vedere ideologic sunt elimina╚Ťi. Mul╚Ťi din profesorii universitari ajung ├«n ├«nchisoare, iar cei ce scap─â de arestare nu mai au voie s─â publice. Tot atunci e ├«nfiin╚Ťat─â Facultatea de Istorie de sine st─ât─âtoare (p├ón─â atunci istoria fiind studiat─â la Litere). ├Än iunie 1948 e desfiin╚Ťat─â vechea Academie pentru a face loc Academiei RPR, iar academicienii sunt aresta╚Ťi. La sec╚Ťia de istorie a noii academii sunt numi╚Ťi de guvern (╚Öi nu ale╚Öi, cum ar fi fost normal) Petre Constantinescu-Ia╚Öi ╚Öi Bogdan L─âz─âreanu. Ace╚Ötia ├«l ÔÇŁalegÔÇŁ pe Roller pentru a deveni membru al academiei, iar David Prodan ╚Öi Emil Condurachi devin membri coresponden╚Ťi.

├Än anii 1947-1950 discursul politic rom├ónesc se axa pe sublinierea rolului esen╚Ťial al Uniunii Sovietice ├«n dezvoltarea Rom├óniei. ├Än lucr─ârile de istorie asta se transpune prin eviden╚Ťierea rolului jucat de slavi ├«n formarea poporului rom├ón. ├Än 1953 are loc o reform─â a ortografiei pentru ÔÇŁeliminarea exceselor latinisteÔÇŁ ╚Öi pentru aducerea limbii rom├óne mai aproape de fondul slav. Au existat chiar, ├«n acea vreme, istorici ╚Öi lingvi╚Öti care sus╚Ťineau c─â limba rom├ón─â ar fi de fapt o limb─â slav─â. Pentru a promova bunele rela╚Ťii cu Uniunea Sovietic─â, ├«n Rom├ónia apar mai multe institu╚Ťii de genul editurii ÔÇŁCartea rus─âÔÇŁ, Analele rom├óno-sovietice, Institutul de Studii rom├óno-sovietice sau Muzeul Rom├óno-Rus. ├Än momentul schimb─ârii de direc╚Ťie a Centrului, aceste institu╚Ťii au fost desfiin╚Ťate. Urmeaz─â perioada deta╚Ö─ârii de Moscova.

Destinderea ├«n istoriografie ÔÇô nuan╚Ťarea teoriilor

La ├«nceputul anilor '60, guvernul comunist, la ini╚Ťiativa lui Dej, ├«ncepe distan╚Ťarea de Moscova. Acest fapt s-a reflectat rapid ╚Öi ├«n istoriografie. Tezele interna╚Ťionaliste sunt abandonate, ╚Öi unele teze din perioada interbelic─â ÔÇô cele cu con╚Ťinut na╚Ťional ÔÇô ├«ncep s─â fie reluate. Unii dintre istoricii ├«nchi╚Öi dup─â 1948 sunt elibera╚Ťi din ├«nchisoare, ╚Öi operele unor istorici de secol XIX ├«ncep s─â fie republicate. ├Än 1959 este celebrat centenarul Unirii, s─ârb─âtoare cu caracter na╚Ťional care p├ón─â atunci fusese strict interzis─â. ├Än 1963 e re├«nfiin╚Ťat Institutul de Studii Sud-Est Europene (├«nfiin╚Ťat ├«n 1913 de Iorga ╚Öi P├órvan) sub conducerea lui Mihail Berza, iar ├«n Academie au fost admi╚Öi istorici profesioni╚Öti precum Andrei O╚Ťetea, M. Berza, Ioan Nestor ╚Öi D.M. Pippidi.

Opera cea mai important─â a acestei perioade de destindere este Tratatul de Istorie a Rom├óniei, cu patru volume publicate ├«ntre 1960 ╚Öi 1964. Fa╚Ť─â de scrierile din perioada precedent─â, lucrarea vine cu unele schimb─âri (oarecum ├«n bine, am putea spune). Cucerirea roman─â este prezentat─â favorabil, e admis faptul c─â limba rom├ón─â este de origine latin─â ÔÇô de╚Öi lexicul slav a jucat un rol important ├«n formarea limbii rom├óne. Conform lucr─ârii, poporul rom├ón s-a format ├«n secolele VII-V, procesul definitiv├óndu-se abia dup─â venirea slavilor. Epoca medieval─â este prezentat─â f─âr─â a se pune prea mare accent pe rolul ru╚Öilor. Adev─ârata surpriz─â vine cu volumul al III-lea, ├«n care este men╚Ťionat─â problema Basarabiei. Se arat─â faptul c─â prin tratatul de la Lu╚Ťk, Petru I promitea retrocedarea c─âtre Moldova a teritoriilor ce urmau s─â fie cucerite de la turci, adic─â Bugeacul. Volumul al IV-lea se opre╚Öte asupra secolului al XIX-lea ╚Öi aduce unele critici Rusiei, mai ales prin prisma Regulamentelor Organice. Un al cincilea volum, dedicat epocii domniei lui Carol, trebuia s─â apar─â, dar nu a mai fost difuzat din motive politice.

├Än 1964 a fost publicat─â o carte-surpriz─â:Karl Marx. ├Änsemn─âri despre rom├óni. Publicarea acestei lucr─âri a provocat o adev─ârat─â criz─â ├«n rela╚Ťiile rom├óno-sovietice, dar de partea cealalt─â a fost un deliciu pentru opinia public─â intern─â. E cunoscut faptul c─â Marx nu era deloc un admirator al Rusiei, ba din contr─â;├«n aceast─â lucrare el prezint─â rela╚Ťiile dintre ru╚Öi ╚Öi rom├óni ├«ntr-o modalitate nu tocmai favorabil─â ru╚Öilor:vorbe╚Öte de r─âpirea Basarabiei ├«n 1812, de planurile de anexare a Principatelor, de reprimarea revolu╚Ťiei de la 1848 ╚Öi de ├«mpotrivirea fa╚Ť─â de Unire.

Venirea lui Ceau╚Öescu la putere n-a adus prea multe schimb─âri ├«n planul istoriografiei. ├Än primii ani, interesul liderului pentru istoria general─â a Rom├óniei era redus. ├Än discursurile sale, el vorbea doar de istoria mi╚Öc─ârii muncitore╚Öti. Istoricii au avut atunci o perioad─â favorabil─â:puteau c─âl─âtori ├«n Occident la congresele interna╚Ťionale de istorie, la conferin╚Ťe ╚Öi colocvii. ├Än plus, se renun╚Ť─â la practica de a sus╚Ťine o singur─â teorie istoriografic─â:sunt permise dezbaterile ╚Öi confrunt─ârile de idei cu privire la istorie. ├Än 1965, Iorga este reabilitat ╚Öi lucr─ârile sale sunt republicate, iar institutul de istorie prime╚Öte numele s─âu, pe care-l p─âstreaz─â ╚Öi azi. Unul din cei mai importan╚Ťi istorici ├«nchi╚Öi ╚Öi denigra╚Ťi de fostul regim, Constantin C. Giurescu, este readus la Universitatea Bucure╚Öti.

Lucr─ârile reprezentative pentru aceast─â perioad─â sunt Istoria poporului rom├ón, semnat─â de Andrei O╚Ťetea ╚Öi Ion Popescu Pu╚Ťuri (care diminueaz─â rolul slavilor ├«n etnogenez─â) ╚Öi Istoria Rom├ónieia lui Miron Constantinescu ╚Öi Constantin Daicoviciu. Ace╚Ötia prezint─â rezervat civiliza╚Ťia dacic─â, admit rolul slavilor ├«n formarea poporului rom├ón, admit st─âp├ónirea bulgar─â de la Nordul Dun─ârii ╚Öi influen╚Ťa bisericii bulgare.

Tezele din iulie ╚Öi ultrana╚Ťionalismul

├Än discursul politic ╚Öi istoriografic ceau╚Öist momentul de cotitur─â a fost anul 1971, c├ónd Ceau╚Öescu traseaz─â o nou─â linie politic─â ╚Öi ideologic─â ├«n vederea respingerii ╚Öi denun╚Ť─ârii influen╚Ťelor str─âine. ├Än acela╚Öi timp, e afirmat─â necesitatea control─ârii de c─âtre partid ╚Öi de stat a istoricilor. Perioada de dup─â 1971, cunoscut─â ca ╚Öi perioada na╚Ťional-comunismului, va fi caracterizat─â pe planul istoriografiei de un discurs ultrana╚Ťionalist.

pre300 jpg jpeg

La 9 iulie 1971, Nicolae Ceau╚Öescu roste╚Öte un discurs numit Expunere la consf─âtuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei, prin care critic─â ÔÇŁploconirea fa╚Ť─â de ceea ce este str─âin ╚Öi mai cu seam─â fa╚Ť─â de ceea ce este produs ├«n OccidentÔÇŁ. Cere s─â se pun─â cap─ât ÔÇŁconcep╚Ťiilor liberaliste, mic-burgheze, anarhiceÔÇŁ, ╚Öi declar─â c─â istoria ╚Öi filosofia nu sunt o meserie de specialitate, ci o activitate ideologic─â pur─â pe care trebuie s─â o practice doar oamenii recruta╚Ťi prin partid. Astfel, scrierea istoriei devine apanajul partidului ÔÇô numai el are dreptul de a decide ce se scrie. ╚śi nicio alt─â concep╚Ťie nu poate exista cu privire la istoria ╚Ť─ârii ├«n afara celei oficiale.

Dup─â 1971, Ceau╚Öescu s-a folosit de istorie pentru propaganda politic─â. Tezele principale erau c─â rom├ónii aveau o istorie glorioas─â care a condus inevitabil c─âtre gloria prezentului, cea mai str─âlucit─â epoc─â din istoria poporului rom├ón. Liderul cere istoricilor s─â scrie ÔÇŁmarea epopee na╚Ťional─âÔÇŁ, cu accent pe unitatea na╚Ťional─â, lupta pentru independen╚Ť─â (ca lupt─â ├«mpotriva str─âinilor) ╚Öi vechimea na╚Ťiunii (obsesia dacismului). Cum Ceau╚Öescu se considera un lider mondial, ╚Öi poporul rom├ón devine unul de excep╚Ťie, unul din cele mai vechi din Europa. O bun─â parte a opiniei publice a c─âzut ├«n aceast─â capcan─â, sedus─â fiind de discursul laudativ cu privire la gloria nemuritoare a poporului rom├ón.

Schimbarea direc╚Ťiei ├«n istoriografie cerea ╚Öi o remodelare a panteonului na╚Ťional. Eroii clasei muncitoare au fost ├«nlocui╚Ťi de marile figuri ale istoriei na╚Ťionale:├«n primul r├ónd regii daci, apoi voievozii din evul mediu. Din epoca modern─â, e foarte apreciat─â personalitatea lui Cuza. Iar Ceau╚Öescu e prezentat, bine├«n╚Ťeles, ca un continuator al acestora, cel care le des─âv├ór╚Öe╚Öte opera.

O caracteristic─â a acestei istoriografii na╚Ťional-comuniste este faptul c─â pune accent pe vechimea rom├ónilor, deseori prin s─ârb─âtorirea ├«ntemeierii unor ora╚Öe, ├«n realitate doar date fictive f─âr─â baz─â ╚Ötiin╚Ťific─â:├«n 1975 Craiova s─ârb─âtore╚Öte 1750 de existen╚Ť─â, Alba-Iulia 2000 de ani, iar Buz─âul 1600. Apoi, ├«n 1976 se decide ÔÇŁreconstituireaÔÇŁ cur╚Ťilor voievodale de la T├órgovi╚Öte ╚Öi Suceava. Iar apogeul e atins ├«n 1980 cu faimoasa celebrare a 2050 de ani de la ├«ntemeierea statului dac.

Istoria na╚Ťional─â, decis─â la Congresul al XI-lea al Partidului

├Än cadrul acestui congres din 1974, partidul adopt─â un nou program politic care ├«ncepea cu un rezumat ├«n 18 pagini al istoriei na╚Ťionale. Partidul stabile╚Öte astfel tezele oficiale definitive, orice alt─â interpretare fiind interzis─â. Istoria ├«ncepe cu tracii, oficializ├ónd tracomania:tracii sunt prezenta╚Ťi ca una din marile civiliza╚Ťii ale antichit─â╚Ťii, la egalitate cu grecii ╚Öi romanii. Afl─âm c─â dup─â retragerea aurelian─â a continuat s─â existe pe teritoriul rom├ónesc ÔÇŁun stat neorganizatÔÇŁ. ├Än mileniul ce urmeaz─â retragerii romanilor a existat aici o ├«nflorire a civiliza╚Ťiei materiale ╚Öi spirituale pe care a ├«nflorit ulterior feudalismul rom├ónesc. R─âm├ónerea ├«n urm─â fa╚Ť─â de Europa din perioada medieval─â ╚Öi modern─â se datoreaz─â migratorilor ╚Öi ÔÇŁimperiilor du╚Öm─ânoaseÔÇŁ ÔÇô otoman, austriac ╚Öi, aten╚Ťie, rus! R─âzboiul de independen╚Ť─â e prezentat f─âr─â a men╚Ťiona rolul jucat de Rusia, iar formarea Rom├óniei Mari e privit─â favorabil (├«ns─â Basarabia nu e men╚Ťionat─â). Actul de la 23 august este prezentat ca opera unic─â a partidului comunist, f─âr─â niciun rol atribuit Uniunii Sovietice ╚Öi f─âr─â men╚Ťionarea lui P─âtr─â╚Öcanu sau a Regelui Mihai.

2005 jpg jpeg

Pe l├óng─â aceste directive, Ceau╚Öescu a insistat personal asupra introducerii ├«n programa facult─â╚Ťilor de istorie a marxismului, socialismului ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi economiei politice, evident ├«n detrimentul unor materii de specialitate.

ÔÇŁS─â lichid─âm cu des─âv├ór╚Öire mentalitatea anarhic─â, mic burghez─â, c─â problemele istoriei, ale diferitelor ╚Ötiin╚Ťe sociale, sunt doar probleme de specialitate. Acestea sunt probleme ale teoriei ╚Öi ideologiei comuniste.ÔÇŁ├Än lumina acestui scop, Ceau╚Öescu critic─â ÔÇŁsubapreciereaÔÇŁ g├óndirii rom├óne╚Öti ╚Öi ÔÇŁatitudinea de ploconire fa╚Ť─â de tot ceea ce apar╚Ťine str─âin─ât─â╚ŤiiÔÇŁ, ╚Öi traseaz─â sarcina de a se realiza o istorie a Rom├óniei ├«n 10 volume (proiect ce nu s-a materializat). Istoriografia va trece treptat sub controlul exclusiv al partidului, institutele de cercetare sunt scoase din subordinea Academiei ╚Öi trecute ├«n subordinea Academiei de ╚śtiin╚Ťe Sociale ╚Öi Politice (creat─â ├«n 1970). ├Än perioada 1974-1975, istoricii forma╚Ťi ├«nainte de r─âzboi sunt pensiona╚Ťi for╚Ťat ╚Öi alunga╚Ťi din universit─â╚Ťi ╚Öi institute:A. O╚Ťetea, Daicoviciu, D.M. Pippidi, M. Berza, Constantin C. Giurescu ╚Öi D. Prodan. Plec─ârile istoricilor ├«n str─âin─âtate se restr├óng, iar intrarea ├«n facult─â╚Ťile de istorie devine mai dificil─â.  Din 1976, ÔÇŁIstoria patrieiÔÇŁ devine curs obligatoriu la toate facult─â╚Ťile pentru anul I, iar profesorii proveneau exclusiv din r├óndurile celor de la Academia de Partid.