Istoria celei mai pre╚Ťioase Coroane: Cununa de Spini a lui Hristos jpeg

Istoria celei mai pre╚Ťioase Coroane: Cununa de Spini a lui Hristos

­čôü Istoria Religiilor
Autor: Mircea Duţu

3 noiembrie 2006, ora 15.00. Ca ├«n fiecare prim─â zi de vineri din lun─â, la Catedrala Notre-Dame de Paris ├«ncepe procesiunea de adora╚Ťie a celor trei relicve sfinte, expuse, cu aceast─â ocazie, ├«n trei casete transparente ├«n fa╚Ťa altarului: ├«n centru, cea mai pre╚Ťioas─â ╚Öi mai venerat─â - Sf├ónta Coroan─â (Cunun─â) de Spini, ├«n st├ónga sa, o bucat─â din Adev─ârata Cruce, iar la dreapta un cui al R─âstignirii.

Canonicii, ├«n frunte cu Cardinalul, prezint─â fragmente din textele biblice referitoare la faptele din via╚Ťa lui Iisus despre care amintesc lucrurile respective, p─âzite simbolic de cavaleri ai Sf├óntului Morm├ónt (b─ârba╚Ťi ╚Öi femei), ├«mbr─âca╚Ťi ├«n mantale albe, cu crucea ro╚Öie brodat─â pe um─ârul drept. Ceremonia se termin─â dup─â circa o jum─âtate de or─â ╚Öi credincio╚Öii doritori trec cu smerenie ╚Öi s─ârut─â relicvele, ├«n frunte cu Coroana de Spini, aflat─â ├«ntr-un colan transparent. O ├«nt├ólnire tulbur─âtoare pentru orice cre╚Ötin, de a se afla fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu relicve care ├«i permit s─â intre ├«n contact material cu ├«nsu╚Öi M├óntuitorul! Dar aceste m─ârturii extraordinare ale na╚Öterii unei religii, cre╚Ötinismul, au o istorie a lor, destul de complicat─â ╚Öi care le spore╚Öte ╚Öi mai mult misterul ╚Öi semnifica╚Ťiile ad├ónci.

Simbolul

├Än cele mai multe dintre tradi╚Ťii (egiptene, grece╚Öti, mozaice ╚Ö.a.), coroana are o semnifica╚Ťie deosebit─â: ea simbolizeaz─â recunoa╚Öterea for╚Ťei spirituale acordat─â de Divinitate celui care prime╚Öte o ├«nvestire regal─â. Aceast─â credin╚Ť─â avea s─â se zdruncine serios ├«n perioada evului mediu prin confrunt─ârile dintre papi, care ├«╚Öi revendicau suprema╚Ťia ╚Öi exclusivitatea spiritual-religioas─â ╚Öi st─âp├ónii politico-militari, care sus╚Ťineau interesul politic. Treptat, regii ├«ncearc─â ╚Öi reu╚Öesc s─â acapareze ╚Öi prerogative spirituale importante, iar acest fapt se legitimeaz─â, printre altele, prin stabilirea de leg─âturi cu relicve sfinte.

Astfel, la 23 iulie 1164, relicvele magilor au fost transferate de la Milano, ├«n catedrala carolingian─â din K├Âln, unde au cunoscut o aten╚Ťie special─â: din ordinul lui Otto al IV-lea, prima racl─â a magilor a fost ├«mbr─âcat─â ├«n aur, pe care este reprezentat─â chiar suita regal─â. ├Än mod asem─ân─âtor ╚Öi din acelea╚Öi ra╚Ťiuni, Ludovic al IX-lea al Fran╚Ťei hot─âr─â╚Öte s─â recupereze cercul de trestie, care str─âpunse cu spinii s─âi fruntea M├óntuitorului, precum ╚Öi alte relicve sfinte.

Dac─â la 26 aprilie 1248, Sainte Chapelle din Paris era inaugurat─â pentru pre╚Ťioasele relicve, patru zile mai t├órziu, ├«mp─âratul german Frederic al II-lea ├«ncepea reconstruc╚Ťia somptuoas─â a noii catedrale (Domul) din K├Âln, ├«n onoarea regilor magi, pe care ├«i considera drept str─âmo╚Öii s─âi. Aceste acte de legitimitate au fost, ├«n acela╚Öi timp, ╚Öi unele de recuperare istoric─â ╚Öi au contribuit, dincolo de efemerul impact asupra puternicilor zilei, la consolidarea tradi╚Ťiei cre╚Ötine.

Peripe╚Ťiile celei mai pre╚Ťioase coroane

Identificate ╚Öi ridicate la cinstirea ce li se cuvenea destul de t├órziu, lucrurile care aminteau de Patimile Domnului Iisus Hristos au cunoscut multe peripe╚Ťii de-a lungul celor peste 2000 de ani de existen╚Ť─â. Diferitele surse istorice atribuie Sfintei Elena, mama ├«mp─âratului Constantin al Bizan╚Ťului, canonizat ╚Öi el, meritul descoperirii relicvelor sfinte ale lui Iisus Hristos: lemnul Crucii de r─âstignire, Coroana de spini, pus─â ├«n batjocur─â pe capul M├óntuitorului de c─âtre solda╚Ťii romani, ╚Öi instrumente ale Patimilor: suli╚Ťa, cuiele folosite ╚Ö.a., pe care le-ar fi depus la Biserica Sf├óntului Morm├ónt, ridicat─â la Ierusalim, din ini╚Ťiativa sa, la 326.

Referin╚Ťe f─âcute la acestea, ├«n timpul persecu╚Ťiilor din primele secole, ori povestirile cre╚Ötinilor, ├«n care ├«╚Öi ar─âtau venera╚Ťia lor ├«n cadrul marilor liturghii de Pa╚Öte de la Locurile Sfinte au fost confirmate, pe la 409, de Sf├óntul Paulin de Nole care spune c─â ÔÇ×spinii cu care M├óntuitorul a fost ├«ncoronatÔÇŁ constituiau relicve ╚Ťinute la loc de onoare, ├«mpreun─â cu Crucea pe care a fost r─âstignit ╚Öi cu st├ólpii la care a fost biciuit ├«n Biserica Muntelui Sion din Ierusalim. Cassiedorus (circa 570) ├«n comentariile sale asupra Psalmilor scrie despre Coroana de spini, printre alte relicve, care au adus gloria Ierusalimului.

La r├óndul s─âu, Gregory din Tours, ├«n lucrarea De gloria martyri (422) ar─âta c─â spinii din coroan─â erau ├«nc─â verzi, ar─ât├ónd o prospe╚Ťime p─âstrat─â ├«n mod miraculos. Au urmat m─ârturiile lui Antonices din Piacenza (secolul 6) ori cele ale c─âlug─ârului Bernard care arat─â c─â, ├«n mod indubitabil, ├«ncep├ónd cu secolul al V-lea, Coroana cu spini a fost venerat─â la Ierusalim, unde se mai afl─â, se pare, ├«n anul 870. Pericolele r─âzboaielor ╚Öi ale jafurilor, la care era supus Sf├óntul Morm├ónt prin invaziile per╚Öilor, au f─âcut ca relicvele sfinte s─â fie transferate la Constantinopol, ├«n capela imperial─â.

├Än ciuda unor presupuneri, nu se poate stabili cu exactitate momentul transfer─ârii coroanei ├«n capitala Imperiului bizantin. Este sigur c─â ea apare la Constantinopol spre mijlocul veacului al X-lea, c├ónd afl─âm c─â un fragment din relicv─â era ├«nchis ├«ntr-un relicvariu din aur emailat dedicat ÔÇ×├«mp─âratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, urcat pe tron la anul 913ÔÇŁ. Respectivul relicvariu a fost dus, prin intermediul celei de-a 4-a cruciade, ├«n Germania de c─âtre cavalerul Ulrich von Ulmen la Limburgpe-Lohn.


Michelangelo Merisi The Crowning with Thorns   Google Art Project jpg jpeg

├Äncep├ónd cu mijlocul secolului al X-lea, dup─â relat─ârile lui Constantin al VII-lea, ├«n al s─âu Tratat de ceremonii, ├«mp─âra╚Ťii din orient conveniser─â s─â realizeze o colec╚Ťie impresionant─â de relicve ale Patimilor, a c─ârei zestre s─â sporeasc─â mereu, prin contribu╚Ťia succesorilor lor. Ele au fost treptat grupate ├«ntr-una din capelele palatine, cea a Fecioarei, zise ÔÇ×a FaruluiÔÇŁ. Acest loc sacru a fost evocat de pelerinii occidentali ╚Öi orientali ├«n secolele XI-XII; tot aici, Nicolas Mesaritul p─âzitorul comorilor Palatului Sf├ónt din Constantinopol, ├«n jurul 1200, le putea admira zilnic.

├Äntr-un celebru manuscris el a l─âsat o descriere a 10 dintre cele mai prestigioase dintre ele, printre care ╚Öi Coroana Sf├ónt─â. Dup─â ajungerea coroanei ├«n Bizan╚Ť, se pare c─â spinii s-au dispersat de-a lungul secolelor prin danii efectuate fie de ├«mp─âratul Bizan╚Ťului, fie apoi de regele Fran╚Ťei. S-au num─ârat circa 70, de aceea╚Öi natur─â, care se reclam─â drept originali. Astfel, ├«mp─âratul Justinian ar fi dat un spin Sf├óntului Germain, episcopul Parisului, care s-a p─âstrat la biserica Saint-Germain-des-Pr├Ęs; ├«mp─âr─âteasa Ir├Ęne, pe la 798-802, i-a d─âruit lui Carol cel Mare mai mul╚Ťi spini depozita╚Ťi la Aachen, 8 dintre ei fiind prezenta╚Ťi cu ocazia consacr─ârii bisericii de aici de c─âtre Papa Leon al II-lea.

Patru au fost da╚Ťi lui Saint-Corneille de Compi├Ęgne ├«n 877 de Carol cel Ple╚Öuv. Un singur ghimpe a fost trimis, ├«n 927, regelui anglosaxon Athelstan, cu ocazia unor negocieri maritale. Altul ├«n 1150 unei prin╚Ťese spaniole, iar unul, ├«n 1200 a ajuns la Andechs, ├«n Germania. Dup─â pr─âdarea Constantinopolului ├«n 1204, crucia╚Ťii au fondat Imperiul latin de R─âs─ârit care a existat p├ón─â ├«n 1261. ├Än 1238, ├«mp─âratul latin al Bizan╚Ťului Baudoin II de Courtenay, confrunt├óndu-se cu mari dificult─â╚Ťi financiare ╚Öi dorind s─â salveze Regatul latin de la Ierusalim, s-a ├«mprumutat la bancherii vene╚Ťieni, pun├ónd drept gaj sfintele relicve.

Afl├ónd despre aceasta, Ludovic al IX-lea (cel Sf├ónt) regele Fran╚Ťei le-a r─âscump─ârat din m├óinile genovezilor la pre╚Ťul enorm atunci, de 135.000 de livre (de aur), dup─â luni de zile de verificare a autenticit─â╚Ťii ╚Öi le-a depus ├«n mod solemn la Villeneuve-lÔÇÖArchev├¬que la 10 august 1239. La catedral─â a r─âmas un relicvar al acestei comori: Crucea palatin─â care mai p─âstreaz─â ├«nc─â o parte din montura aurit─â, cu numele ├«mp─âratului Bizan╚Ťului Manuel I Comnenul.

Doi ani mai t├órziu regele a mai achizi╚Ťionat o prim─â bucat─â din Sf├ónta Cruce ╚Öi alte ╚Öapte relicve dominicale, ├«n special ÔÇ×Sf├óntul S├óngeÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Piatra Morm├óntuluiÔÇŁ. ├Än anul urm─âtor au fost ad─âugate ÔÇ×Sfintei colec╚ŤiiÔÇŁ buc─â╚Ťi din Sf├ónta Lance ╚Öi din Sf├óntul Burete.

Sf├ónta Capel─â ÔÇô relicvariul ales

Pentru a ad─âposti pre╚Ťioasele relicve, ├«n frunte cu coroana de spini a lui Iisus, regele Ludovic al IX-lea a ridicat, ├«ntre 1243 ╚Öi 1248, Capela Sf├ónt─â (Sainte-Chapelle), conceput─â ca un relicvariu gigant. Plasat─â ├«n ansamblul arhitectural al Palatului de Justi╚Ťie, situat ├«n partea vestic─â a Insulei Cet─â╚Ťii, ea constituie ast─âzi ÔÇ×decanul de v├órst─âÔÇŁ al construc╚Ťiilor de aici, chiar dac─â, p─âr─âsit─â de podoabele sfinte pentru care a fost creat─â, pare ast─âzi nu la locul ei ├«n contextul arhitectural judiciar.

Capela superioar─â mai poart─â ├«nc─â m─ârturiile acestui fapt istoric. Scenele din Vechiul ╚Öi Noul Testament ce figureaz─â ├«n viitralii sunt completate cu relat─âri privind aducerea relicvelor Patimilor. Regele Fran╚Ťei care prime╚Öte coroana de la Dumnezeu ╚Öi devine astfel p─âzitorul coroanei (de spini) a M├óntuitorului ├«╚Öi afirm─â astfel legitimitatea ╚Öi preeminen╚Ťa sa ├«n cadrul cre╚Ötin─ât─â╚Ťii occidentale.

Multe scene de ├«ncoronare, dar ╚Öi de martiriu subliniaz─â leg─âturile privilegiate dintre religia catolic─â ╚Öi monarhia (dinastia) capetian─â: regele este soldatul lui Dumnezeu, gata s─â lupte pentru ap─ârarea adev─âratei credin╚Ťe. Aceast─â ÔÇ×pe╚Öter─âÔÇŁ din sticl─â, frumos ├«mpodobit─â urm─ârea punerea ├«n valoare a soclului cu relicve ╚Öi a pre╚Ťioasei racle, a c─ârei cheie o avea doar regele, pentru a ar─âta comorile de nepre╚Ťuit, oaspe╚Ťilor s─âi. Inaugurat─â cu mare pomp─â, la 26 aprilie 1248, aceasta a devenit, ├«n acest fel, un mare relicvariu al Cre╚Ötin─ât─â╚Ťii.

Ludovic cel Sfânt

Ludovic IX jpg jpeg

Regele Louis al IX-lea al Fran╚Ťei, cunoscut sub numele de Ludovic cel Sf├ónt, n─âscut la 25 aprilie 1214 (sau 1215) la Poissy Yvelines ╚Öi decedat la 25 august 1270 la Tunis, a domnit ├«ntre 1226 ╚Öi 1270, ca al nou─âlea cap ├«ncoronat al dinastiei Capetienilor. Secolul al XIII-lea a r─âmas ├«n istoria francez─â drept ÔÇ×secolul de aur al Sf├óntului LudovicÔÇŁ; ╚Ťara atingea apogeul deopotriv─â economic ╚Öi politic.

Regele ╚Öi-a constituit cea mai mare armat─â ╚Öi a condus cel mai mare regat al Europei, iar Parisul era considerat centrul artelor ╚Öi al vie╚Ťii intelectuale, gra╚Ťie, printre altele, Sorbonei. Reputa╚Ťia sa de sfin╚Ťenie ╚Öi de justi╚Ťie era deja stabilit─â de c─âtre contemporani, fiind chemat adesea s─â arbitreze ne├«n╚Ťelegerile dintre marii Europei timpului. A promovat justi╚Ťia ╚Öi a modernizat administra╚Ťia.

Ludovic al IX-lea a fost ╚Öi un mare rege cre╚Ötin. Foarte credincios voia s─â fac─â din Fran╚Ťa ÔÇ×fiica cea mare a BisericiiÔÇŁ ╚Öi Parisul s─â devin─â un loc sf├ónt al cre╚Ötin─ât─â╚Ťii. ├Än plan extern a c─âutat pacea ╚Öi s─â sting─â zonele de conflict. Astfel, ├«n 1229 a pus cap─ât cruciadei Albigensilor prin tratatul semnat la Paris cu contele Raymond VII de Toulouse, iar ├«n 1258 a fixat frontierele de sud ale regatului, prin acordul ├«ncheiat cu regele Iacob I de Aragon. ├Än anul 1244, regele cade grav bolnav ╚Öi f─âg─âduie╚Öte c─â, dac─â se va t─âm─âdui, va pleca ├«ntr-o nou─â cruciad─â.

├Äns─ân─âto╚Öindu-se se preg─âte╚Öte de a pleca ├«n lupt─â ├«n sprijinul regatelor cre╚Ötine din orient aflate ├«n dificultate. La 12 iunie 1248 se porne╚Öte astfel cea de-a ╚Öaptea cruciad─â care va dura p├ón─â ├«n 1254 ╚Öi care a conferit noi semnifica╚Ťii de sfin╚Ťenie personalit─â╚Ťii regelui. ├Än sf├ór╚Öit, la 1270, acesta se angreneaz─â ├«n cea de-a 8-a (╚Öi ultima) cruciad─â ╚Öi moare la 25 august, la Tunis, de dizenterie, fiind depus pe un pat din cedru ├«n semn de umilin╚Ť─â, ╚Öi cu bra╚Ťele ├«ncruci╚Öate, ca ├«n semnul crucii.

O parte a r─âm─â╚Öi╚Ťelor p─âm├ónte╚Öti ale regelui au fost ├«nhumate ├«n Tunisia, o alta a fost depus─â ├«ntr-o urn─â aflat─â la Basilica Monreal din Palermo. Trupul i-a fost adus la Basilica Saint-Denis din Paris, dar apoi a disp─ârut, fiind salvat numai un deget care se mai p─âstreaz─â aici. Odiseea r─âm─â╚Öi╚Ťelor sale p─âm├ónte╚Öti a continuat; cele p─âstrate ├«n Sicilia au fost aduse la catedrala Saint-Louis din Carthagina la sf├ór╚Öitul veacului al XIX-lea ╚Öi, de aici, ├«n cele din urm─â, aduse ├«n Fran╚Ťa ╚Öi depuse la Sf├ónta- Capel─â, ├«n urma declar─ârii independen╚Ťei Tunisiei. Ludovic al IX-lea a fost canonizat ├«n 1297 de c─âtre Papa Bonifaciu al VIII-lea sub numele de Saint Louis de France (Sf├óntul Ludovic al Fran╚Ťei).

Coroana de Spini la Notre-Dame

Pre╚Ťioasa relicv─â a fost expus─â ocazional ├«n Catedral─â, ├«ncep├ónd din secolul al 18-lea, pe soclul Piet├á de Coustos ca ╚Öi pe o stran─â din curtea edificiului. ├Än veacul urm─âtor apare ╚Öi ├«n m├óinile Fecioarei din capela din Saint-Sacrament. ├Än

timpul Revolu╚Ťiei franceze, Coroana, considerat─â ca obiect de patrimoniu, a fost depus─â la Biblioteca Na╚Ťional─â.

Unele dintre relicve, sc─âpate cu greu de distrugerile Revolu╚Ťiei franceze (c├ónd ├«ns─â╚Öi catedrala a fost scoas─â la mezat ╚Öi amenin╚Ťat─â cu transformarea ├«n magazin de m─ârun╚Ťi╚Öuri), la care s-a ad─âugat ╚Öi Sf├ónta Coroan─â au fost remise prin Comandantul din 1801 arhiepiscopului de Paris ╚Öi au fost aduse la Notre-Dame, de Napoleon I, cu c├óteva s─âpt─âm├óni ├«nainte de ├«ncoronarea sa aici, ca ├«nt├ói ├«mp─ârat al francezilor, ├«n 1804.


Couronne d'epines   Coroana de Spini Notre Dame Paris jpg jpeg

Din 1806, pre╚Ťioasele m─ârturii au fost depuse ├«n Tezaurul catedralei. Prin aceasta, suveranul ╚Öi-a r─âscump─ârat poate dreptul de a-╚Öi pune singur coroana pe cap, iar Papa ╚Öi-a p─âstrat pe cel de a r─âm├óne doar martor principal al ├«ncoron─ârii. Relicvele au fost ├«ncredin╚Ťate Consiliului Canonicilor ╚Öi plasate sub paza statutar─â a Cavalerilor Sf├óntului Morm├ónt, de la Ierusalim. Napoleon I ╚Öi Napoleon III au d─âruit fiecare c├óte un relicvariu pentru a le conserva; primul, unul ├«n stil neoclasic, secundul, din cristal ╚Öi pietre pre╚Ťioase, ├«n stil neogotic, provenit din atelierul lui Viollet-le Duc.

SFÂNTA CRUCE

Buc─â╚Ťile din Sf├ónta Cruce pe care a fost r─âstignit Iisus Hristos constituie unele din cele mai venerate relicve cre╚Ötine. S-a calculat c─â volumul total al Sfintei Cruci era de 178.000.000 mmc, din care s-au p─âstrat circa 4.000.000 mmc. Cele mai mari buc─â╚Ťi se p─âstreaz─â ├«n diferite l─âca╚Öuri de cult de la: Roma, muntele Athos, Bruxelles, Vene╚Ťia, Gent ╚Öi Paris.

SFINTELE CUIE

Cuiele cu care a fost ╚Ťintuit pe cruce Domnul Iisus Hristos au ╚Öi ele parte de o poveste interesant─â. Unul dintre ele se spune c─â a fost folosit ├«n realizarea coroanei de fier a regilor longobarzi, altul a fost utilizat la c─âp─âstrul calului lui Constantin cel Mare ╚Öi ├«nc─â unul la coiful aceluia╚Öi ├«mp─ârat.

Episodul biblic

ÔÇ×├Ämp─âr─â╚Ťia Mea nu este din lumea aceasta!ÔÇť (19,36)

Sfânta Evanghelie după Ioan

Cap.19

Patimile Domnului.

Mama lui Iisus lângă cruce.

Cuvintele rostite pe cruce. Moartea și îngroparea lui.

1. Deci atunci Pilat a luat pe Iisus și L-a biciuit.

2. ╚śi osta╚Öii, ├«mpletind cunun─â din spini, I-au pus-o pe cap ╚Öi L-au ├«mbr─âcat cu o mantie purpurie.

3. ╚śi veneau c─âtre El ╚Öi ziceau: Bucur─â-te, regele iudeilor! ╚śi-I d─âdeau palme.

4. ╚śi Pilat a ie╚Öit iar─â╚Öi afar─â ╚Öi le-a zis: Iat─â, vi-L aduc pe El afar─â, ca s─â ╚Öti╚Ťi c─â nu g─âsesc ├«n El nici o vin─â.

5. Deci a ie╚Öit Iisus afar─â, purt├ónd cununa de spini ╚Öi mantia purpurie. ╚śi le-a zis Pilat: Iat─â Omul!

Cronologia istoriei Sfintelor Relicve

326 - Din ini╚Ťiativa ╚Öi cu contribu╚Ťia Sfintei Elena, mama ├«mp─âratului Constantin, la Ierusalim se construie╚Öte basilica Sf├óntului Morm├ónt.

360 - Doamnele Eth├ęrie ╚Öi P├Ęlerin din Bordeaux povestesc liturghiile de la Ierusalim, ├«n care sunt amintite relicvele sfinte, inclusiv coroana de spini. Secolul V - Episcopul Paulin din Nole citeaz─â coroana de spini ca figur├ónd printre relicve.

614 - Chrosro├¬s, regele per╚Öilor, d─âruie╚Öte pre╚Ťioasele relicvarii ├«mp─âratului Heraclius.

630 - Împăratul bizantin Heraclius aduce relicvele de la Ierusalim.

635 - Acesta le pune ├«n siguran╚Ť─â ├«n palatul imperial din Constantinopol.

1239 - Are loc transferarea Coroanei de spini ╚Öi a fragmentului din Sf├ónta Cruce ├«n capela din palatul regelui Fran╚Ťei, Ludovic al IX-lea, r─âscump─ârate de la vene╚Ťieni.

1248 - Inaugurarea Capelei Sfinte, unde sunt depuse pre╚Ťioasele relicve.

1793 - Topirea relicvariilor ╚Öi dispersarea relicvelor de la Sf├ónta Capel─â ╚Öi catedrala Notre-Dame din Paris, ├«n urma Revolu╚Ťiei Franceze.

1804 - Restituirea relicvelor catedralei Notre Dame, de către Napoleon I, unde se află și astăzi

Citi╚Ťi Historia Digital ÔÇ×Pa╚Ötele, a╚Öa cum ├«l ╚ÖtiamÔÇŁ disponibil pe paydemic.com 


Cump─âr─â Acum


1 thumbnail png png