Interven╚Ťia Armatei Rom├óniei ├«n r─âzboiul polono ucrainean pentru Gali╚Ťia de Est jpeg

Interven╚Ťia Armatei Rom├óniei ├«n r─âzboiul polono-ucrainean pentru Gali╚Ťia de Est

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Michał Klimecki

├Än a doua jum─âtate a lunii aprilie 1919, dup─â ce a ├«nvins Armata Ro╚Öie ├«n nord-est rec├ó╚Ötig├ónd astfel regiunea Vilnius (Wile┼äszczyzna) ╚Öi ora╚Öul cu acela╚Öi nume, generalul J├│zef Pi┼ésudski hot─âr─â╚Öte declan╚Öarea unei ofensive decisive ├«n Gali╚Ťia de Est. Urm─ârea s─â ├«nving─â Armata Ucrainean─â Gali╚Ťian─â ╚Öi, ├«n decurs de trei-patru s─âpt─âm├óni, s─â preia controlul asupra ├«ntregului teritoriu al Republicii Populare a Ucrainei Occidentale. Nu inten╚Ťiona s─â ├«mping─â ac╚Ťiunile militare dincolo de r├óul Zbrucz, zona considerat─â ca f─âc├ónd parte din Republica Popular─â Ucrainean─â, ├«n viitor un posibil partener ├«n r─âzboiul cu Rusia Sovietic─â.

Statul Major a preg─âtit cu aten╚Ťie planul ofensivei, at├ót la nivel militar, c├ót ╚Öi politic. S-a decis ca la aceast─â opera╚Ťiune s─â participe armata generalului Haller ╚Öi armata ÔÇ×EstÔÇŁ, ├«n fruntea c─âreia fusese numit recent generalul Wac┼éaw Iwaszkiewicz- Rudosza┼äski. For╚Ťele poloneze num─ârau aproximativ 46.000 de solda╚Ťi, echipa╚Ťi cu 200 de tunuri ╚Öi aproximativ 900 de mitraliere. ├Äntreaga opera╚Ťiune a fost coordonat─â de Pi┼ésudski personal, c─âruia i se subordona direct generalul Haller.

Nu exista nicio ├«ndoial─â cu privire la loialitatea corpului de ofi╚Ťeri francezi. Generalii Dominique Odry, Joseph Bernard ╚Öi Louis Modelon, precum ╚Öi colegii lor francezi care ocupau pozi╚Ťii-cheie ├«n armata polonez─â urmau s─â execute ordinele comandantului suprem ╚Öi ale generalului Haller. Ac╚Ťiunile ofensive au avut loc pe o lungime de aproximativ 250 km. Armatei poloneze i se opuneau ├«n Gali╚Ťia aproximativ 35.000 de solda╚Ťi ucraineni ai Republicii Occidentale, dota╚Ťi cu 180-200 de tunuri ╚Öi 400 de mitraliere, iar ├«n Vol├«nia (Wo┼éy┼ä), c├óteva mii de solda╚Ťi ai Republicii Populare Ucrainene. Pi┼ésudski se baza, de asemenea, ╚Öi pe ajutorul Rom├óniei, cu care Polonia avea leg─âturi str├ónse.

├Än Bucovina rom├óneasc─â, ├«n regiunea Cern─âu╚Ťi, dup─â retragerea din Odessa, se afla Divizia a 4-a Polonez─â de Pu╚Öca╚Öi, condus─â de generalul Lucjan Zeligowski. Cu acordul generalului Constantin Prezan (foto dreapta), aceasta aduna informa╚Ťii despre Armata Ucrainean─â Gali╚Ťian─â ╚Öi recruta voluntari din r├óndul popula╚Ťiei poloneze locale. De asemenea, Pi┼ésudski ╚Ötia c─â Rom├ónia va trimite ├«n ajutor o divizie, la prima cerere serioas─â. Cu toate acestea, Pi┼ésudski ├«╚Öi dorea s─â primeasc─â din partea Rom├óniei un ajutor militar consistent, care s─â-i permit─â ├«ncheierea r─âzboiului. La 30 aprilie, ╚Öeful Cartierului General al Armatei Poloneze, colonelul Stanis┼éaw Haller (├«nrudit cu generalul J├│zef Haller), a ordonat Misiunii Militare Poloneze din Bucure╚Öti s─â ini╚Ťieze discu╚Ťii privind sprijinirea opera╚Ťiunilor poloneze, prin ac╚Ťiunea trupelor rom├óne╚Öti din Bucovina.

Constantin Prezan jpg jpeg

Cererea polonez─â s-a bucurat de ├«n╚Ťelegerea Statului Major General al Rom├óniei ╚Öi de simpatia familiei regale. Regele Ferdinand ╚Öi Regina Maria au aprobat ├«ncheierea acordurilor necesare. ├Än discu╚Ťiile cu diploma╚Ťii ╚Öi militarii francezi, regina ╚Öi-a exprimat opinia c─â Polonia ╚Öi Rom├ónia ar trebui s─â aib─â o frontier─â comun─â ╚Öi c─â acest lucru poate fi ob╚Ťinut numai prin lichidarea Republicii Occidentale. ├Än cele din urm─â, generalul Prezan a decis s─â trimit─â ├«n zona ocupat─â de Armata Ucrainean─â Gali╚Ťian─â c├óteva mii de solda╚Ťi rom├óni, care s─â lupte sub comanda generalului Iacob Zadik.

Atacul

Opera╚Ťiunea polonez─â a ├«nceput ├«n data de 14 mai. Era ├«nnorat, frig, b─âtea v├óntul, iar ├«n unele zone ploua m─ârunt. Atacul, precedat de salve de artilerie, care au lovit cu precizie pozi╚Ťiile inamice, s-a desf─â╚Öurat ├«n conformitate cu planul de atac stabilit. Pe ├«ntreaga linie a frontului, inamicul a fost for╚Ťat s─â se retrag─â. ├Än Gali╚Ťia de Est, trupele Armatei Ucrainene Gali╚Ťiene s-au retras, ├«n ordine. Pe niciun segment al frontului nu s-a creat panic─â, nu s-au dezintegrat unit─â╚Ťile ╚Öi nici solda╚Ťii nu s-au r─âsculat. Uneori, trupele ucrainene au contraatacat cu curaj, surprinz├óndu-i pe solda╚Ťii polonezi.

A fost permis─â evacuarea magaziilor militare, a unit─â╚Ťilor de rezerv─â, precum ╚Öi a activi╚Ötilor politici ╚Öi sociali sau a func╚Ťionarilor. Generalul Omelianovici-Pavlenko era preocupat de starea muni╚Ťiei care se ├«mpu╚Ťina vizibil, precum ╚Öi de aceea a pu╚Ötilor Mannlicher (modelul 1895), cu care erau echipa╚Ťi cei mai mul╚Ťi solda╚Ťi ai s─âi.

├Äncerc─ârile de ├«nlocuire a cartu╚Öelor austriece cu cele ruse╚Öti s-au dovedit zadarnice. Gloan╚Ťele nu-╚Öi atingeau ╚Ťinta nici la dou─â sute de pa╚Öi de tr─âg─âtor. Unul dintre ofi╚Ťeri se pl├óngea superiorului s─âu c─â la Rohatyn polonezii tr─âgeau asupra companiei sale ╚Öi r├ódeau ├«n hohote. Cu toate acestea, ├«n Vol├«nia (Wo┼éy┼ä), ac╚Ťiunile poloneze ├«mpotriva armatei Republicii Populare Ucrainene s-au limitat doar la urm─ârirea solda╚Ťilor ucraineni, obosi╚Ťi de luptele anterioare cu Armata Ro╚Öie ╚Öi lipsi╚Ťi uneori de spiritul de lupt─â, lu├ónd prizonieri, colect├ónd arme abandonate ╚Öi echipament militar.

La ├«nceputul celei de-a treia decade a lunii mai, atacurile poloneze au sc─âzut ├«n intensitate. Unele unit─â╚Ťi, care p├ón─â atunci luptaser─â ├«mpotriva ucrainenilor, au fost transferate ├«n zonele de vest ╚Öi nord ale Poloniei, unde, sub conducerea generalului J├│zef Haller, a fost organizat─â o nou─â linie a frontului. Acest lucru a fost dictat de teama c─â Germania nu va accepta condi╚Ťiile de pace oferite la Paris ╚Öi va relua r─âzboiul.

├Äntr-un mesaj datat 23 mai 1919, comandantul suprem al Armatei Poloneze informa serviciile militare ale misiunilor diplomatice poloneze: ÔÇ×╚śtim dintr-o surs─â sigur─â c─â, ├«n cazul ├«n care tratatul de pace nu se semneaz─â, germanii inten╚Ťioneaz─â s─â lanseze o ofensiv─â ├«mpotriva Poloniei, a alia╚Ťilor ╚Öi a cehilor. V─â pute╚Ťi a╚Ötepta la atacuri ofensive p├ón─â la sf├ór╚Öitul lunii maiÔÇŁ. Temerile privind inten╚Ťiile germanilor fa╚Ť─â de Polonia erau ├«mp─ârt─â╚Öite ╚Öi de ╚Öeful Misiunii Militare Franceze de la Var╚Öovia, generalul Paul P. Henrys.

For╚Ťele de interven╚Ťie rom├óne╚Öti ajung ├«n Pocu╚Ťia

Dup─â plecarea generalului J. Haller, unit─â╚Ťile comandate de generalul Iwaszkiewicz-Rudosza┼äski au fost serios sl─âbite. Aceasta ├«ns─â nu l-a ├«ngrijorat pe Pi┼ésudski, deoarece la 25 mai a avut loc sosirea a╚Öteptat─â a solda╚Ťilor rom├óni ├«n Pocu╚Ťia (subregiune istoric─â a Gali╚Ťiei, cuprins─â ├«ntre r├óurile B├«stri╚Ťia din Gali╚Ťia ╚Öi Ceremu╚Ö, ├«n zilele noastre parte a Ucrainei; din punct de vedere istoric, a fost o regiune cultural─â distinct─â, locuit─â de ucraineni, polonezi ╚Öi rom├óni; centrul istoric al regiunii a fost ora╚Öul Colomeea ÔÇô n.tr.).

Lungimea frontului pe care ac╚Ťionau unit─â╚Ťile poloneze era acum mai redus─â, astfel ├«nc├ót densitatea trupelor era doar cu pu╚Ťin mai mic─â dec├ót la ├«nceputul ofensivei. Invazia s-a desf─â╚Öurat la nord de Bucovina, prin interven╚Ťia Diviziei 8 de infanterie, condus─â de generalul Iacob Zadik, ajutat ╚Öi de o unitate de cavalerie. Potrivit estim─ârilor poloneze, totalul for╚Ťelor de interven╚Ťie din Rom├ónia num─âra aproximativ 8.000 p├ón─â la 10.000 de solda╚Ťi.

La Bucure╚Öti, Statul Major General a anun╚Ťat c─â intrarea ├«n Gali╚Ťia de Est este urmarea confrunt─ârilor dintre armata rom├ón─â ╚Öi for╚Ťele armate ale Republicii Sovietice a Ungariei. Acesta a comunicat c─â solda╚Ťii au primit ordin de ap─ârare a popula╚Ťiei civile, indiferent de na╚Ťionalitate ╚Öi religie, ├«mpotriva unei posibile ofensive bol╚Öevice. La r├óndul s─âu, comandantul suprem Pi┼ésudski (foto jos) ╚Öi-a informat ofi╚Ťerii c─â solda╚Ťii rom├óni se afl─â ├«n Gali╚Ťia de Est ├«n calitate de alia╚Ťi.

Jozef Pilsudski jpg jpeg

Popula╚Ťia polonez─â i-a salutat cu bucurie pe solda╚Ťii rom├óni, consider├óndu-i eliberatori de sub ocupa╚Ťia ucrainean─â. Armata Ucrainean─â Gali╚Ťian─â nu s-a opus solda╚Ťilor generalului Zadik. La 2 iunie, ╚Öeful misiunii diplomatice ucrainene din Bucure╚Öti i-a transmis premierului rom├ón un protest formulat ├«n termeni dramatici, prin care guvernul rom├ón era acuzat de ac╚Ťiuni ostile ├«ndreptate ├«mpotriva Republicii Populare a Ucrainei Occidentale.

Dat─â fiind situa╚Ťia militar─â dificil─â ├«n care se g─âseau, autorit─â╚Ťile civile ╚Öi militare ale Republicii Occidentale au cerut ├«ncheierea unui armisti╚Ťiu. Condi╚Ťiile prezentate delega╚Ťiei militare ucrainene la Lublin de c─âtre conducerea polonez─â nu au putut constitui baza discu╚Ťiilor privind armisti╚Ťiul. Polonezii au cerut, de fapt, capitularea armatei ucrainene, predarea armelor, a echipamentelor militare ╚Öi a parcului feroviar, precum ╚Öi crearea unei comisii de anchet─â mixte polono-ucrainene, care s─â investigheze crimele comise ├«n timpul r─âzboiului de c─âtre ucraineni asupra polonezilor.

La 27 mai, delega╚Ťia ucrainean─â s-a ├«ntors ├«n zona frontului controlat─â de ei. ├Än schimb, reprezentan╚Ťii for╚Ťelor Republicii Populare Ucrainene au fost trata╚Ťi cu respect la Lublin. Ofi╚Ťerii ucraineni trimi╚Öi de Petliura c─âutau s─â ob╚Ťin─â ├«ncetarea focului ├«n sec╚Ťiunea frontului din regiunea Vol├«nia (Wo┼éy┼ä). Ei sugerau c─â Petliura nu va ajuta Armata Ucrainean─â Gali╚Ťian─â. ├Än final, la Lublin nu s-a ajuns la semnarea unui armisti╚Ťiu, dar delega╚Ťia ucrainean─â a plecat convins─â fiind de posibilitatea ├«ncheierii unui acord ├«ntre Republica Popular─â Ucrainean─â ╚Öi Polonia, dar numai dup─â ├«ndeplinirea celor mai multe dintre preten╚Ťiile teritoriale ale acesteia.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×R─âzboiul polono-ucrainean pentru Gali┼úia de EstÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 207 al revistei Historia, disponibil  ├«n format digital pe paydemic.com

1 coperta jpg jpeg