Insulele Canalului, singurul teritoriu britanic ocupat de naziști jpeg

Insulele Canalului, singurul teritoriu britanic ocupat de naziști

Invadate ├«n luna iunie 1940, Insulele Canalului reprezint─â unicul teritoriu britanic ocupat de germani ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial. Aflate la 30km de coasta Fran╚Ťei, insulele britanice din Canalul M├ónecii ÔÇô Jersey, Guernsey, Alderney, Sark ╚Öi Hern ÔÇô trebuiau s─â joace un rol esen╚Ťial ├«n invazia ╚Öi controlul Fran╚Ťei, astfel c─â au fost atacate ╚Öi ocupate ├«n vara anului 1940. De╚Öi erau teritorii britanice, premierul Winston Churchill a considerat c─â insulele nu sunt de importan╚Ť─â strategic─â pentru Marea Britanie ╚Öi, ca atare, le-a demilitarizat ╚Öi le-a l─âsat f─âr─â ap─ârare ├«n fa╚Ťa nem╚Ťilor.

Cele mai vechi posesiuni ale Coroanei britanice, l─âsate f─âr─â ap─ârare ├«n fa╚Ťa nazi╚Ötilor

Guvernul britanic a considerat, pe bun─â dreptate, c─â insulele nu au nicio importan╚Ť─â strategic─â ╚Öi c─â nu merit─â s─â depun─â eforturi militare pentru ap─ârarea lor. Dup─â ce Fran╚Ťa a fost ocupat─â f─âr─â probleme, insulele ╚Öi-au pierdut imporan╚Ťa ╚Öi pentru germani, c─ârora ocupa╚Ťia le-a fost benefic─â doar la nivelul propagandei, c─âci s-au putut l─âuda cu ocuparea unui teritoriu britanic.

Invazia german─â

C├ónd armata german─â a invadat Fran╚Ťa, ├«n iunie 1940, circa 30.000 de locuitori de pe insulele Canalului (cam o treime din popula╚Ťie) au fost evacua╚Ťi de guvernul britanic. Restul cet─â╚Ťenilor au decis ├«ns─â s─â r─âm├ón─â pe insule, cu prec─âdere pe Jersey ╚Öi Guernsey. Aceste dou─â insule au fost bombardate pe 28 iunie de avia╚Ťia german─â (├«ntr-o serie de raiduri ce a f─âcut 44 de victime ├«n r├óndul civililor), nem╚Ťii ne╚Ötiind c─â insulele sunt lipsite de ap─ârare, c─âci englezii avuseser─â grij─â s─â demilitarizeze insulele ├«n secret. Dou─â zile mai t├órziu, Luftwaffe a preluat controlul aerodromului din Guernsey ╚Öi ofi╚Ťerii germani s-au ├«nt├ólnit cu ╚Öeful poli╚Ťiei locale, care i-a informat c─â insulele nu sunt ap─ârate ├«n niciun fel. Ca atare, ├«n ziua urm─âtoare, insula a fost imediat ocupat─â. Pe 1 iulie e ocupat─â ╚Öi insula Jersey, iar locuitorilor li s-a cerut s─â accepte ocupa╚Ťia f─âr─â rezisten╚Ť─â ╚Öi s─â arboreze steagul alb pe case.

Din Guernsey au fost evacua╚Ťi 17.000 din totalul de 42.000 de locuitori. ├Än Jersey, majoritatea insularilor au ales s─â r─âm├ón─â, fiind evacua╚Ťi doar 6.600 din 50.000 de locuitori.

Ocupa╚Ťia nazist─â

Administra╚Ťia german─â a impus popula╚Ťiei s─â respecte un program de circula╚Ťie pe str─âzi (cu interdic╚Ťie ├«ntre orele 23.00 ÔÇô 5.00) ╚Öi s─â poarte ├«ntotdeauna un act de identitate asupra lor. A fost interzis comer╚Ťul cu b─âuturi spirtoase ╚Öi, ulterior, localnicilor li s-a interzis s─â aib─â ├«n posesie radiouri;de asemenea, germanii controlau m├óncarea crescut─â de fermieri, precum ╚Öi pescuitul. Persoanele care ├«ncercau s─â evadeze de pe insul─â spre Marea Britanie erau fie ├«mpu╚Öcate pe loc, fie arestate.

Patru lag─âre de concentrare au fost construite pe insula Alderney, acestea fiind singurele lag─âre existente ├«n teritoriile britanice. 

Orders of the German Commandant Evening Post 2 July 1940 jpg jpeg

Rezisten╚Ť─â sau cooperare pasiv─â?

De╚Öi pe insule nu a existat o mi╚Öcare de rezisten╚Ť─â armat─â precum cea din Fran╚Ťa, pe cl─âdiri ap─âreau constant graffitti-uri cu ÔÇ×V-ulÔÇŁ lui Churchill (V de la Victory), existau publica╚Ťii clandestine, iar din depozitele germane se furau arme ╚Öi muni╚Ťie. Rezisten╚Ťa a fost mai mult pasiv─â, const├ónd ├«n acte minore de sabotaj sau ad─âpostirea ╚Öi ajutorarea muncitorilor evada╚Ťi din lag─ârele de munc─â. Au existat ╚Öi c├óteva publica╚Ťii clandestine care transmiteau cele mai noi informa╚Ťii despre r─âzboi de la BBC;una dintre aceste publica╚Ťii era cunoscut─â sub acronimul GUNS, de la ÔÇ×Guernsey Underground News SheetÔÇŁ, ╚Öi era editat─â de Frank Falla, unul dintre cei mai activi membri din rezisten╚Ťa de pe insula Guernsey.

News from England for Channel Islands jpg jpeg

Politica oficial─â a autorit─â╚Ťilor de pe insul─â a fost una de cooperare pasiv─â, conform─â cu instruc╚Ťiunile primite de la Guvernul britanic ├«nainte de ocupa╚Ťie. Astfel, guvernul de la Londra nu a ├«ncurajat ├«n niciun fel rezisten╚Ťa de pe insule, consider├ónd c─â aceasta nu ar fi nici eficient─â, nici util─â pentru eforturile de r─âzboi, ba chiar ar fi riscat s─â provoace ac╚Ťiuni violente ╚Öi nedorite ├«mpotriva cet─â╚Ťenilor britanic.

Popula╚Ťia evreiasc─â

Potrivit estim─ârilor oficiale, ├«ntre 30 ╚Öi 50 de evrei au r─âmas pe insule, ├«ns─â doar 18 s-au ├«nregistrat ca evrei. Aceast─â ├«nregistrare oficial─â era evitat─â deoarece, potrivit noii legisla╚Ťii instituite de germani, evreilor nu li se permitea s─â de╚Ťin─â afaceri, li se confiscau aparatele radio ╚Öi aveau voie s─â ias─â din case doar o or─â pe zi. Noul regulament impunea ╚Öi purtarea stelei galbene, ├«ns─â niciun evreu din insule nu a fost obligat s─â afi╚Öeze acest simbol.

Atitudinea locuitorilor fa╚Ť─â de administra╚Ťia german─â s-a schimbat de-a lungul timpului. La ├«nceput, germanii au decis s─â nu adopte o atitudine amenin╚Ť─âtoare fa╚Ť─â de popula╚Ťie, din motive de propagand─â, c─âci urma pl─ânuita invazie ╚Öi ocupa╚Ťie a arhipeleagului britanic, iar o atitudine violent─â ├«n primele teritoriii ocupate ar fi dus la o ╚Öi mai mare rezisten╚Ť─â din partea britanicilor. ├Än aceste condi╚Ťii, mul╚Ťi insulari au acceptat noul statut f─âr─â prea mari probleme, at├óta timp c├ót germanii s-au comportat ├«n mod civilizat. Atitudinea lor s-a schimabt ├«ns─â ├«n momentul ├«n care germanii au ├«n─âsprit regimul de ocupa╚Ťie prin confiscarea aparatelor radio ╚Öi deportarea unui num─âr mare de insulari.

Radiourile, interzise

├Än mai 1942, trei tineri ÔÇô Peter Hassall, Maurice Gould ╚Öi Denis Audrain ÔÇô au ├«ncercat s─â evadeze de pe insula Jersey cu ajutorul unei b─ârci, ├«ns─â au e╚Öuat:Audrain s-a ├«necat, iar Gould ╚Öi Hassall, prin╚Öi de germani, au fost aresta╚Ťi ╚Öi trimi╚Öi ├«n Germania (unde Gould avea s─â moar─â). Dup─â aceast─â tentativ─â de evadare, germanii au impus restric╚Ťii asupra ambarca╚Ťiunilor de╚Ťinute de popula╚Ťie, precum ╚Öi asupra aparatelor fotografice (c─âci tinerii aveau asupra lor imagini ale fortifica╚Ťiilor de pe insul─â, pe care doreau s─â le transmit─â guvernului de la Londra). De asemenea, au fost confiscate aparatele radio. Dac─â ├«n primele s─âpt─âm├óni ale ocupa╚Ťiei, oamenilor nu li s-a mai permis s─â asculte Radio BBC pentru ca, apoi, germanii s─â devin─â mai toleran╚Ťi ├«n aceast─â privin╚Ť─â, BBC-ul a fost ├«n cele din urm─â din nou interzis. Raidurile periodice organizate de germani pentru confiscarea aparatelor de radio a condus ╚Öi mai mult la alienarea popula╚Ťiei.

Priva╚Ťi de transmisiunile BBC, cet─â╚Ťenii de pe insule au ├«nceput s─â aib─â resentimente fa╚Ť─â de ocupan╚Ťi ╚Öi s─â caute metode de a le submina regulile. Prin urmare, au ap─ârut ╚Öi s-au r─âsp├óndit rapid receptoare radio clandestine ╚Öi s-a dezvoltat o re╚Ťea clandestin─â de distribu╚Ťie. Astfel, mul╚Ťi insulari au continuat s─â asculte transmisiunile BBC chiar dac─â exista mereu riscul s─â fie descoperi╚Ťi de nem╚Ťi sau turna╚Ťi de vreun vecin.

Au urmat apoi deport─ârile din 1942, care duc la prima mare demonstra╚Ťie de patrotism a britanicilor de pe insule. Decizia ilegal─â ╚Öi injust─â de a-i deporta pe cet─â╚Ťenii insulei, decizie care contrasteaz─â cu atitudinea ini╚Ťial─â a ocupantului, de corectitudine ╚Öi legalitate, i-a revoltat pe insulari ╚Öi a f─âcut ca ╚Öi mai mul╚Ťi s─â ├«nceap─â s─â sprijine rezisten╚Ťa, chiar ╚Öi numai pasiv, aleg├ónd s─â nu raporteze activit─â╚Ťile ilegale ale celor din jur.

Sute de copii n─âscu╚Ťi din ta╚Ťi germani

Dup─â r─âzboi, s-a discutat foarte mult despre rela╚Ťiile ├«ntre╚Ťinute de femeile de pe insul─â cu solda╚Ťii germani. Potrivit datelor f─âcute publice ├«n 1996, aproape 900 de copii s-ar fi n─âscut ├«n anii ocupa╚Ťiei din ta╚Ťi germani;alte date, oferite de Ministerul Ap─âr─ârii, arat─â c─â o propor╚Ťie mare de femei ÔÇ×din toate clasele sociale ╚Öi familiileÔÇŁ a ├«ntre╚Ťinut rela╚Ťii sexuale cu inamicul, rezult├ónd ├«n 800-900 de na╚Öteri ilegitime. Datele oficiale ale administra╚Ťiei de pe insul─â arat─â c─â 176 de copii ilegitimi s-au n─âscut ├«n Jersey ├«ntre iulie 1940 ╚Öi mai 1945  ╚Öi 259 ├«n Guernsey (iulie 1941-iunie 1945). Autorit─â╚Ťile militare germane au ├«ncercat totu╚Öi s─â interzic─â solda╚Ťilor s─â aib─â rela╚Ťii cu femeile de pe insul─â, pentru a reduce num─ârul cazurilor de boli transmise sexual. Cu acest scop, au fost deschise mai multe bordeluri pentru solda╚Ťi ├«n care au fost aduse prostituate din Fran╚Ťa, ├«ntreaga activitate fiind supravegheat─â de doctori germani.

Munca for╚Ťat─â ╚Öi deport─âri

Pe 23 octombrie 1943, germanii scufund─â nava HMS Charybdis├«n Canalul M├ónecii, iar trupurile a 21 de marinari au ajuns pe ╚Ť├órmul insulei Guernsey. Autorit─â╚Ťile germane au acceptat ├«nmorm├óntarea acestora cu onoruri militare depline, ├«ns─â ceremonia a fost, pentru localnici, o ocazie de a-╚Öi demonstra loialitatea fa╚Ť─â de britanici ╚Öi, implicit, opozi╚Ťia fa╚Ť─â de ocupan╚Ťi. Circa 5000 de oameni au participat atunci la ├«nmorm├óntarea marinarilor, astfel ├«nc├ót, ulterior, germanii au interzis civililor s─â mai participe la funeralii militare.

Pentru construirea ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea fortifica╚Ťiilor de pe insule, germanii au recrutat muncitori pl─âti╚Ťi din ╚Ť─ârile ocupate din Europa, precum Fran╚Ťa, Belgia ╚Öi Olanda. S-a folosit ├«ns─â ╚Öi munca for╚Ťat─â:regimul de la Vichy a trimis pe Jersey sute de algerieni ╚Öi marocani de origine francez─â ╚Öi aproape 2000 de spanioli, refugia╚Ťi ├«n Fran╚Ťa dup─â R─âzboiul Civil, au fost folosi╚Ťi ╚Öi ei la munc─â for╚Ťat─â. Pe Insulele Canalului au fost adu╚Öi ╚Öi muncitori proveni╚Ťi din Ucraina sovietic─â, din r├óndul prizonierilor de r─âzboi, precum ╚Öi 1000 de evrei francezi.

├Än 1942, autorit─â╚Ťile germane au anun╚Ťat c─â to╚Ťi locuitorii insulelor care nu se n─âscuser─â acolo, precum ╚Öi b─ârba╚Ťii care serviser─â ca ofi╚Ťeri ├«n timpul Marelui R─âzboi vor fi deporta╚Ťi. Cei mai mul╚Ťi au ajuns ├«n lag─ârele din Sud-Vestul Germaniei, la Ilag V-B, Ilag VIIsau Wurzach. Se pare c─â decizia de deportare a venit direct de la Hitler, ca represalii pentru deportarea ╚Öi internarea ├«n lag─âre a cet─â╚Ťenilor germani din Iran. Astfel, potrivit deciziei luate de F├╝hrer, pentru fiecare cet─â╚Ťean german internat de britanici trebuiau deporta╚Ťi 20 de cet─â╚Ťeni din Insulele Canalului.

1200px Guernsey July 2010 Plaque 51 jpg jpeg
1200px Guernsey July 2010 Plaque 53 jpg jpeg

Începutul sfârșitului

Debarcarea din Normandia din iunie 1944 a fost pentru insulari ╚Öi o binecuv├óntare, ╚Öi un blestem. Opera╚Ťiunea Aliat─â ├«nsemna ├«nceputul sf├ór╚Öitului pentru ocupa╚Ťia german─â, c─âci aceasta depindea de aprovizionarea de pe continent. ├Äns─â asta a ├«nsemnat ╚Öi c─â, temporar, popula╚Ťia de pe insul─â a suferit din cauza lipsei alimentelor. Negocierile dintre germani ╚Öi guvernul britanic s-au desf─â╚Öurat cu ├«nt├órziere ╚Öi au trecut luni bune p├ón─â c├ónd nem╚Ťii au permis primirea pe insule a unor transporturi de alimente din partea Crucii Ro╚Öii.

În ciuda avansului Aliat în Vestul continentului începând cu vara lui 1944, Insulele Canalului au fost eliberate abia în mai 1945, după capitularea germană.