Industria na╚Ťional─â, subiect ┬źfierbinte┬╗ ├«n Parlamentul Rom├óniei (martie 1936) jpeg

Industria na╚Ťional─â, subiect ┬źfierbinte┬╗ ├«n Parlamentul Rom├óniei (martie 1936)

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: dr. Ioan Codru╚Ť Lucinescu

Deoarece a doua jum─âtate a deceniului patru se caracterizeaz─â, ├«n Rom├ónia, printr-o ampl─â activitate legislativ─â menit─â s─â ofere oportunit─â╚Ťi sporite activit─â╚Ťii economice generale ╚Öi cu deosebire celei industriale, vom detalia ├«n r├óndurile de mai jos dezbaterile din Parlament care au avut loc, ├«n martie 1936, referitor la prelungirea Legii care a creat cadrul benefic dezvolt─ârii industriale na╚Ťionale p├ón─â la cel de-al Doilea R─âzboi Mondial.

Adunarea Deputatilor jpg jpeg

Palatul Adun─ârii Deputa╚Ťilor1

Legea pentru ├«ncurajarea industriei na╚Ťionale, adoptat─â ├«n februarie 1912, fusese prelungit─â de mai multe ori; ├«n aprilie 1936, prin noua ei prelungire se urm─ârea consolidarea particip─ârii capitalului rom├ónesc la dezvoltarea industrial─â, fiind ├«n concordan╚Ť─â cu politica neoliberal─â2 promovat─â de guvernul Gheorghe T─ât─âr─âscu (PNL). Avantajele acordate de Legea din 1912 ╚Öi prelungite ├«n aprilie 1936 erau condi╚Ťionate de satisfacerea cerin╚Ťelor privind utilizarea capitalului rom├ónesc (├«n caz contrar retr─âg├óndu-se avantajele). Se prevedea, ├«n plus, ├«nfiin╚Ťarea unui fond numit Fondul Industrial, care urma a fi alimentat dintr-o tax─â de 1% asupra valorii importurilor realizate de ├«ntreprinderile industriale ╚Öi miniere de orice fel. Fondul Industrial era destinat exclusiv ajutor─ârii cu ma╚Öini ╚Öi instala╚Ťii a micilor industria╚Öi ╚Öi meseria╚Öi rom├óni3.

Astfel, proiectul de lege pentru prelungirea termenului de aplicare a Legii din 1912 pentru ├«ncurajarea industriei na╚Ťionale, a fost prezentat Adun─ârii Deputa╚Ťilor ├«n ╚Öedin╚Ťa din 30 martie 19364:

ÔÇ×Art. unic. ÔÇô Se prelunge╚Öte p├ón─â la 1 aprilie 1937, termenul de aplicare al legii din 1912, pentru ├«ncurajarea industriei na╚Ťionale, termen care pentru fabricile prev─âzute la art.11 al acelei legi, a expirat la 1 aprilie 1933 ╚Öi a mai fost prelungit p├ón─â la 1 aprilie 1936.

Ministrul industriei ╚Öi comer╚Ťului, DR. I.COSTINESCUÔÇŁ.

├Än cadrul dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege, deputa╚Ťii s-au pronun╚Ťat, ├«n majoritate cov├ór╚Öitoare, pentru utilitatea ╚Öi necesitatea acestei ini╚Ťiative. Dezacordurile evidente intervin ├«n momentul ├«n care sunt prezentate efectele directe ale legisla╚Ťiei existente asupra procesului industrializ─ârii economiei. Deputatul Vasile Serdici, membru al Partidului Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc, ├«n luarea sa de cuv├ónt, arat─â c─â, de la adoptarea legii din 1887 privind ├«ncurajarea industriei autohtone, de╚Öi au trecut aproape cinci decenii, rezultatele las─â de dorit, fiind ├«n continuare nevoie de sprijinul direct al statului ÔÇô ÔÇ×Industria rom├óneasc─âÔÇŽ a r─âmas totu╚Öi foarte t├ón─âr─â; cum ├«i dai drumul, ╚Öi nu o mai sus╚Ťii din bugetul Statului, cade la p─âm├óntÔÇŁ.

De asemenea, ├«n concep╚Ťia sa ╚Öi a Partidului Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc, trebuie protejate, ├«n spiritul legii din 1887, numai acele industrii care ├«ntrebuin╚Ťeaz─â, ├«n procesul de fabrica╚Ťie, ├«n majoritate materii prime na╚Ťionale. Ori, spune vorbitorul, sunt protejate industrii ÔÇ×exoticeÔÇŁ, precum industria pentru decorticarea orezului, cea a cauciucului sau a iutei; de asemenea, consider─â c─â nici industria auto, care ├«ncepuse s─â se dezvolte prin apari╚Ťia ├«ntreprinderilor care asamblau piesele importate, nu are ce c─âuta ├«n economia rom├óneasc─â5.

Importan╚Ťa existen╚Ťei unei industrii auto autohtone, ├«n primul r├ónd datorit─â faptului c─â, pe timp de r─âzboi, mijloacele auto sporesc considerabil capacitatea de transport a armatei, nu poate fi pus─â la ├«ndoial─â, de╚Öi PN╚Ü o considera industrie ÔÇ×parazitar─âÔÇŁ. Tocmai pentru c─â ├«n ╚Ťar─â nu se produceau asemenea produse, ├«n caz de conflict militar aportul autovehiculelor ar fi fost foarte redus din cauza num─ârului mare de tipuri importate, f─âr─â a exista piese de schimb comune (aceast─â r─âm├ónere ├«n urm─â va ├«ngreuna considerabil ac╚Ťiunile Armatei Rom├óne ├«n conflagra╚Ťia mondial─â care a urmat). Apare, astfel, at├ót necesitatea ra╚Ťionaliz─ârii tipurilor de autovehicule aduse ├«n ╚Ťar─â, c├ót ╚Öi cea a dezvolt─ârii industriei de piese de schimb auto, ca o prim─â etap─â ├«n drumul spre apari╚Ťia industriei de autovehicule rom├óne╚Öti, industrie vital─â pentru eficientizarea transportului ╚Öi a moderniz─ârii na╚Ťionale, ├«n general.

Este evident c─â vorbitorul (Vasile Serdici) ╚Öi, ├«n general, liderii ╚Ť─âr─âni╚Öti, nu aveau dreptate ├«n leg─âtur─â cu industria na╚Ťional─â. De altfel, na╚Ťional-╚Ť─âr─âni╚Ötii subapreciau posibilit─â╚Ťile industrializ─ârii ╚Öi exagerau greut─â╚Ťile realiz─ârii acesteia, pentru a demonstra c─â la baza programului economic al statului ╚Ť─âr─ânesc trebuie a╚Öezat principiul ÔÇ×primatului agriculturiiÔÇŁ, ca ramur─â de produc╚Ťie principal─â a economiei na╚Ťionale. ├Än acest sens, chiar ╚Öi ├«n anul 1937, liderul ╚Ť─âr─ânist Ion Mihalache afirma categoric c─â Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi-a fixat ca sarcin─â programatic─â realizarea primatului agriculturii fa╚Ť─â de industrie.

├Än realitate, spre sf├ór╚Öitul deceniului patru, industria rom├óneasc─â ├«ncheia prima faz─â a industrializ─ârii sale (dezvoltarea industriei u╚Öoare) ╚Öi trecea la urm─âtoarea etap─â: dezvoltarea industriilor grele - siderurgic─â, metalurgic─â, chimic─â, a materialelor de construc╚Ťii etc.

├Än continuare, ├«n dezbaterea din Adunarea Deputa╚Ťilor, deputatul Serdici aduce ├«n discu╚Ťie protec╚Ťia vamal─â exagerat─â de care se bucur─â, ├«n viziunea opozi╚Ťiei, industria metalurgic─â; aceasta ├«nseamn─â, de fapt, profituri uria╚Öe ob╚Ťinute de industria╚Öii rom├óni afla╚Ťi ├«n gra╚Ťiile puterii, ├«n detrimentul veniturilor statului.

Ca exemplu, aduce ├«n discu╚Ťie modificarea unor prevederi ale tarifului vamal, fapt realizat ├«n timpul guvernului Iorga-Argetoianu (aprilie 1931 ÔÇô iunie 1932): ÔÇ×s-a votat un articol micu╚Ť prin care se permite importul materialelor prev─âzute ├«n art. 1032, cu 0,20 bani la kg. Aceasta este materia prim─â de care se folose╚Öte industria metalurgic─â. Printr-o transformare care nu trece de 10-15%, se ob╚Ťin materiale fabricate, care apoi sunt protejate cu ni╚Öte taxe vamale absolut prohibitive. A╚Öa ├«nc├ót, toate materialele acestea care sunt de mare consum ╚Ť─âr─ânesc, dac─â le-am putea importa din str─âin─âtate, le-am putea avea de trei-patru ori mai ieftin dec├ót ├«n ╚Ťara rom├óneasc─â. Astfel, tabla de fier, care la noi ajunge la pre╚Ťul de 22 lei kg, ├«n Belgia -fob. Anvers cost─â 8-10 lei!ÔÇŁ.

Este adus ├«n discu╚Ťie faptul c─â principiul dup─â care se ghideaz─â industria na╚Ťional─â ├«n stabilirea pre╚Ťurilor produselor v├óndute pe plan intern este: ÔÇ×pre╚Ťul interior este egal cu pre╚Ťul din str─âin─âtate, plus transportul, plus vamaÔÇŁ. A╚Öadar, statul pierde anual sume enorme prin realizarea acelora╚Öi produse de c─âtre industria╚Öii rom├óni, f─âr─â ca consumatorul na╚Ťional s─â beneficieze de faptul c─â produsul este fabricat la noi ╚Öi nu importat6!

Deputatul Adam Ionescu, de asemenea membru al opozi╚Ťiei, referindu-se la acela╚Öi articol care ├«nlesnea importul de materii prime pentru industria metalurgic─â, arat─â c─â ├«nainte de votarea acelei dispozi╚Ťii, industriile importau semifabricate care aduceau statului taxe vamale ├«n valoare de 380 milioane de lei; dup─â adoptarea facilit─â╚Ťilor la import, statul nu a mai perceput ├«n exerci╚Ťiul bugetar 1934/1935 dec├ót o sum─â de 8 milioane lei ca taxe vamale la acest tip de import.

Uzinele metalurgice Resita jpg jpeg

Uzinele metalurgice Re╚Öi╚Ťa ÔÇô marile furnale7

Indiscutabil, ├«n perioada interbelic─â, statul rom├ón a fost p─âgubit cu sume uria╚Öe printr-o multitudine de afaceri legate de comenzile pe care le acorda anumitor industria╚Öi favoriza╚Ťi de guvernan╚Ťii afla╚Ťi la putere (├«ncep├ónd cu 1933-1934, regele Carol al II-lea devenind elementul central ├«n acest proces). Dar, la fel de adev─ârat este ╚Öi faptul c─â, ├«n condi╚Ťiile concuren╚Ťei capitaliste acerbe, o industrie grea de mari dimensiuni, at├ót de necesar─â moderniz─ârii economiei na╚Ťionale, nu ar fi putut lua fiin╚Ť─â ├«n lipsa unei protec╚Ťii legislative deosebite venite din partea autorit─â╚Ťilor. De exemplu, este binecunoscut faptul c─â uzinele Malaxa, care ajunseser─â la sf├ór╚Öitul anilorÔÇÖ30 la un nivel tehnologic comparabil cu cel al marilor firme de profil occidentale, ├«╚Öi asigura peste 90% din produc╚Ťie datorit─â comenzilor de stat (civile ╚Öi militare), cu efecte benefice pentru industria rom├óneasc─â. ├Än condi╚Ťiile avansului industrial cov├ór╚Öitor de care beneficiau marile state occidentale, numai o atent─â politic─â intern─â de sprijinire a societ─â╚Ťilor industriale rom├óne╚Öti capabile s─â reprezinte ÔÇ×locomotiveÔÇŁ ale industriei grele, putea da rezultatele scontate pe termen mediu ╚Öi lung.

Automotor Malaxa jpg jpeg

Automotor ÔÇ×MalaxaÔÇŁ

├Än viziunea Partidului Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc, un principiu economic foarte valoros, cel al ra╚Ťionaliz─ârii produc╚Ťiei, era pervertit ├«n economia rom├óneasc─â. Dac─â ├«n economii puternice, orientate spre export, a╚Öa cum sunt cele din Anglia, Fran╚Ťa sau Italia, acest lucru este absolut necesar pentru a putea r─âzbate pe pie╚Ťele externe, prin produse competitive la pre╚Ťuri reduse, nu este ╚Öi cazul Rom├óniei.

Astfel, ÔÇ×la noi, unde pia╚Ťa intern─â este c├ó╚Ötigat─â, obligat─â, industriei na╚Ťionale, prin zidurile tarifului vamal, unde industria nu mai are a se teme de concuren╚Ťa str─âin─â, la noi, prin ra╚Ťionalizarea industriei nu se face altceva dec├ót se ra╚Ťionalizeaz─â exploatarea consumatorului. A╚Öa au f─âcut fabricile de zah─âr ╚Öi lucrul este prea cunoscut, pentru ca s─â m─â mai opresc asupra lui. A╚Öa au f─âcut fabricile de ciment asupra c─ârora trebuie s─â m─â oprescÔÇŽLa noi, vagonul de ciment cost─â 27-30.000 lei; la Turnu-Severin luat din Jugoslavia cost─â 10.000 lei.

D-lor deputa╚Ťi, dac─â am insistat asupra acestui proiect, este pentru c─â am voit s─â cunoa╚Ötem g├óndul care v─â conduce ├«n politica industrial─â pe viitor. Eu cred c─â trebuie s─â studia╚Ťi bine chestiunea cartelurilor ╚Öi s─â v─â g├óndi╚Ťi mai mult la na╚Ťiune dec├ót la componen╚Ťi ╚Öi interesele acestor carteluriÔÇŁ8.

Alte probleme ÔÇ×delicateÔÇŁ aduse ├«n discu╚Ťie de vorbitori se refereau la componen╚Ťa consiliilor de administra╚Ťie ale fabricilor de ciment, zah─âr, de textile, eviden╚Ťiindu-se faptul c─â ponderea cet─â╚Ťenilor rom├óni ├«n acestea este nesemnificativ─â, fiind practic prezen╚Ťi numai pentru p─âstrarea aparen╚Ťelor ╚Öi pentru sprijin politic (majoritatea fiind, de altfel, oameni politici). Facem remarca c─â, ├«n ceea ce prive╚Öte participarea capitalului str─âin ├«n industria prelucr─âtoare ╚Öi implicit controlul pe care acesta ├«l exercita, situa╚Ťia era absolut normal─â, Rom├ónia av├ónd nevoie, ├«n continuare, pentru mult timp, de investi╚Ťii externe. Cu toate c─â ├«n preajma celui de-al doilea r─âzboi mondial ponderea capitalului str─âin ├«n industria rom├óneasc─â scade ├«n linii generale, comparativ cu perioadele anterioare, prin for╚Ťa financiar─â a firmelor str─âine angajate ├«n industria rom├óneasc─â acesta continu─â s─â exercite o influen╚Ť─â important─â asupra vie╚Ťii economice ╚Öi politice na╚Ťionale. Situa╚Ťia nu era, de altfel, singular─â, deoarece toate economiile central ╚Öi sud-est europene se aflau sub influen╚Ťa, mai mult sau mai pu╚Ťin direct─â a marilor societ─â╚Ťi industrialo-financiare din Occident.

Deputatul George Deleanu, membru al Partidului Na╚Ťional-Liberal (Gh. Br─âtianu), ia cuv├óntul ├«n leg─âtur─â cu problemele aduse ├«n discu╚Ťie de antevorbitori. Referindu-se la gradul de protec╚Ťie al industriei na╚Ťionale prin tariful vamal ridicat existent, Deleanu arat─â c─â facilit─â╚Ťile legate de importul materiilor prime ╚Öi tarifele reduse pentru folosirea c─âilor ferate nu ajut─â prea mult industria mare. Din contr─â, sunt absolut ÔÇ×necesare pentru industriile mici, mijlocii ╚Öi meseria╚ÖiÔÇŁ.

 Aten╚Ťia statului ar trebui s─â se ├«ndrepte ├«n direc╚Ťia sprijinirii acestora, ÔÇ×av├ónd ├«n vedere num─ârul cel mare de meseria╚Öi ╚Öi mici industria╚Öi pe care ├«i avem, pe care tariful vamal nu-i protejeaz─â, pentru c─â ei cump─âr─â materii prime din ╚Ťar─â, pe care le pl─âtesc mai scump chiar dec├ót cele importate ╚Öi grevate cu taxe vamale at├ót de mari, s─â le d─âm ╚Öi lor o ├«ncurajare, fiindc─â ╚Öi ace╚Ötia, ├«╚Öi aduc ma╚Öini, s─â beneficieze ╚Öi ei de scutiri de vam─â pentru aceste ma╚Öini ╚Öi s─â beneficieze ╚Öi de avantagiile de transport pe c─âile ferate, pl─âtind un transport mai redusÔÇŁ9.

Este evident─â juste╚Ťea afirma╚Ťiilor deputatului liberal, sprijinirea micii industrii fiind absolut necesar─â pentru competitivitatea acesteia, at├ót pentru p─âstrarea zecilor de mii de salaria╚Ťi care lucrau ├«n cadrul ei c├ót ╚Öi pentru posibilitatea g─âsirii surselor de finan╚Ťare necesare derul─ârii activit─â╚Ťii productive. ├Än acest sens, amintim implicarea masiv─â a Societ─â╚Ťii Na╚Ťionale de Credit Industrial dar ╚Öi a altor institu╚Ťii ap─ârute cu concursul statului dup─â 1934, ├«n sprijinirea cu credite accesibile a micii industrii.

├Än ├«ncheierea dezbaterilor ia cuv├óntul ministrul Industriei ╚Öi Comer╚Ťului, Ion Costinescu, care arat─â c─â aceast─â prelungire a Legii din 1912 va fi urmat─â cur├ónd de prezentarea spre dezbaterea Parlamentului a noii legi pentru ├«ncurajarea industriei na╚Ťionale. Proiectul de lege este practic ├«ncheiat, adaug─â ministrul ╚Öi va ╚Ťine cont de toate nevoile industriilor na╚Ťionale, acord├ónd sprijin nu numai industriei mari, ci ╚Öi industriei mici ╚Öi meseria╚Öilor. Situa╚Ťia politic─â intern─â ╚Öi extern─â va redirec╚Ťiona aten╚Ťia guvernan╚Ťilor spre alte probleme mai urgente, astfel c─â acest proiect de lege, care introducea ├«n mod evident necesitatea interven╚Ťionismului de stat ├«n ansamblul industriei rom├óne╚Öti, nu doar ├«n anumite sectoare bine alese, nu va mai fi prezentat Parlamentului spre dezbatere.

Spre deosebire de Adunarea Deputa╚Ťilor, ├«n Senat dezbaterile pe marginea acestui proiect legislativ au fost practic simbolice, desf─â╚Öur├óndu-se pe parcursul unei singure ╚Öedin╚Ťe, cea din 31 martie 193610. Singura interpelare mai ampl─â apar╚Ťine deputatului na╚Ťional-╚Ť─âr─ânesc Dumitru Ioani╚Ťescu, care introduce ├«n discursul s─âu principiul ÔÇ×na╚Ťionaliz─ârii anumitor industrii, dar mai ales na╚Ťionalizarea din punctul de vedere al personalului ╚Öi al utiliz─ârii acestui personal ├«n ├«ntreprinderiÔÇŁ. De asemenea, consider─â c─â ├«n╚Ťelegerile tip-cartel ╚Öi trusturile din industrie nu ├«nseamn─â dec├ót o modalitate a burgheziei industriale de a-╚Öi asigura controlul total asupra pie╚Ťei interne, put├ónd astfel men╚Ťine pre╚Ťurile produselor industriale la un nivel inacceptabil pentru consumatorul obi╚Önuit. ├Än continuare, afirm─â c─â ├«nt├órzierea ├«n elaborarea unei noi legisla╚Ťii industriale, adecvate evolu╚Ťiilor economiei rom├óne╚Öti ├«n ultimele dou─â decenii este pus─â, ├«n viziunea Partidului Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc, pe seama incompeten╚Ťei ╚Öi intereselor politicianiste ale Partidului Na╚Ťional-Liberal.

Datorit─â luptei politice ├«ntre cele dou─â mari partide ale vie╚Ťii politice rom├óne╚Öti interbelice, este evident faptul c─â aprecierile PN╚Ü sunt subiective ╚Öi nu reflectau dec├ót par╚Ťial realitatea economic─â. Guvernele na╚Ťional-liberale au avut merite incontestabile ├«n promovarea unor importante m─âsuri legislative, iar elaborarea unei legi industriale moderne ╚Öi cuprinz─âtoare nu se putea realiza foarte repede (de altfel, PNL o realizase deja ca schi╚Ť─â de proiect); de asemenea, trusturile ╚Öi alte tipuri de ├«n╚Ťelegeri ├«ntre societ─â╚Ťile economice reprezintau instrumente normale ├«ntr-o economie capitalist─â concuren╚Ťial─â.

Pe aceea╚Öi lungime de und─â, ├«n iulie 1936 a fost adoptat Decretul privitor la ├«nfiin╚Ťarea de fabrici pentru produse nefabricate ├«n ╚Ťar─â, care asigura unor ├«ntreprinderi ce fabricau articole de mare tehnicitate condi╚Ťii avantajoase pentru importul de utilaje ╚Öi de materii prime, precum ╚Öi dreptul de monopol pe o perioad─â de 16-36 luni asupra pie╚Ťei de desfacere. Prin urmare, ├«n perioada men╚Ťionat─â nici o alt─â ├«ntreprindere industrial─â cu profil similar nu putea fi ├«nfiin╚Ťat─â11.

Ca urmare a aplic─ârii acestui decret-lege, au luat na╚Ötere ├«ntreprinderi cu profil inexistent anterior ├«n economia rom├óneasc─â, ├«n cea mai mare parte legate de produc╚Ťia necesar─â ap─âr─ârii na╚Ťionale, ca, de exemplu, ├«ntreprinderi produc─âtoare de tuburi de o╚Ťel, cabluri electrice, aluminiu ╚Öi semifabricate din acesta, aparate optice, acustice, mecanisme de precizie, care vor exercita influen╚Ťe pozitive ╚Öi asupra altor domenii ale industriei.

Iar ├«n aprilie 1937 este adoptat─â Legea pentru scutirea de taxe a ma╚Öinilor, p─âr╚Ťilor ╚Öi accesoriilor de ma╚Öini, interes├ónd ap─ârarea na╚Ťional─â, prin care ├«ntreprinderile ce fabricau furnituri militare beneficiau de numeroase ├«nlesniri, ├«ntre care scutirea de taxe vamale, de impozitul pe cifra de afaceri ╚Öi de contingentare pentru importul utilajelor. ├Än acela╚Öi timp, produsele ├«ntreprinderilor respective erau preferate pentru comenzile statului, chiar dac─â pre╚Ťul de ofert─â era cu p├ón─â la 7% mai mare dec├ót al celorlalte ├«ntreprinderi12.

Note:

1. Sursa: http://orasulluibucur.blogspot.com/2013/05/palate-bucurestene.html  

2. Vezi pe larg volumul Neoliberalismul rom├ónesc. Economie ╚Öi politic─â 1934 ÔÇô 1938, Editura Istros, Br─âila, 2019, autor Ioan Codru╚Ť Lucinescu.

3. Maria Mureșan, Dumitru Mureșan, Istoria economiei, Editura Economică, București, 1998, p. 246.

4. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ nr. 58 din 30 martie 1936, Dezbateri Adunarea Deputa╚Ťilor, p. 11.

5. Ibidem, p. 14.

6. Ibidem, pp. 14-15.

7. Sursa:

8. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ nr. 58 din 30 martie 1936, Dezbateri Adunarea Deputa╚Ťilor, pp. 15-16.

9. Ibidem, pp. 16-17.

10. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ nr. 47 din 31 martie 1936, Dezbateri Senat, pp. 112-113.

11. Maria Mureșan, Dumitru Mureșan, op. cit., p. 246.

12. Ibidem, p. 247.