Importanţa geostrategică a Ucrainei pentru Rusia jpeg

Importanţa geostrategică a Ucrainei pentru Rusia

­čôü Istorie recent─â
Autor: Alexandru Danilov

Pozi┼úia geostrategic─â a Ucrainei este important─â pentru extinderea perimetrului de securitate a Rusiei . Obiectivul actual al Rusiei  este de  a-┼či reface domina┼úia ├«n fostele republici ale URSS. Faptul c─â identitatea na┼úional─â ucrainean─â este incorporat─â de Moscova  ├«ntr-o origine comun─â care dateaz─â din perioada Rusiei Kievene, serve┼čte ac┼úiunii Rusiei de a pune bazele unei noi uniuni culturale care s─â serveasc─â intereselor politice ale Rusiei. Presiunile economice din partea Kremlinului ┼či-au atins obiectivul de a ├«ndep─ârta Kievul de o eventual─â integrare ├«n comunitatea european─â. Amenin┼ú─ârile cu secesiunea popula┼úiei de etnie majoritar─â rus─â din Crimea ┼či Estul Ucrainei, sprijinite direct de Moscova,   sunt un nou motiv pentru care Ucraina nu-┼či poate permite o ├«ndep─ârtare politic─â de Rusia.

Originea ┼či identitatea na┼úional─â a ucrainenilor

Termenul de etnie ┼či na┼úionalitate sunt  ni┼čte concepte relativ moderne care nu pot descrie exact originea grupului slavilor de est, din care fac parte ucrainenii, ru┼čii ┼či bieloru┼čii. Actualele grupuri etnice care ├«┼či au originea ├«n marele grup al slavilor de est erau clasificate de lingvi┼čtii ┼či etnologii din secolului al XIX lea sub urm─âtoarele  denumiri:Marii ru┼či(ru┼čii), Micii ru┼či(ucrainenii) ┼či Bieloru┼či. Studiile etnografice din secolul al XIX lea notez─â diferen┼úele lingvistice ┼či culturale dintre actualele grupuri etnice ale slavilor din est, dar nu au putut s─â traseze o grani┼ú─â clar─â ├«ntre teritoriile ocupate de aceste grupuri.  A divide originea unei comunit─â┼úi pe etnii nu este un instrument analitic prea util. O comunitate ligvistic─â nu este acela┼či lucru cu un stat na┼úional.

Cu toate c─â exist─â diferen┼úe majore ├«ntre cele trei grupuri, ├«n perioada premodern─â ei  au fost identifica┼úi sub denumirea de ru┼či, care apoi ┼či-au dezvoltat ni┼čte identit─â┼úi ruse aparte. Identitatea etnic─â a ucrainenilor (micii ru┼či) se dezvolt─â ├«ncep├ónd cu secolul al XVI lea, iar identitate ru┼čilor(├«ncep├ónd cu Rusia Imperial─â).

At├ót ucrainenii, c├ót ┼či ru┼čii ├«┼či au originea comun─â din perioada Rusiei Kievene(sec.X-XIII). Explorarea iden┼úit─â┼úilor etnoculturale din Rusia Kievean─â este un element definitoriu pentru a ├«n┼úelege identitatea na┼úional─â ucrainean─â. Termenul de Rusia Kievean─â apare ├«n istoriografia Imperiului ┼úarist ┼či este folosit─â ├«n delimitarea perioadelor istorice ale ru┼čilor(cealalt─â perioada fiind Rusia Moscovit─â). Aceast─â perioad─â a Rusiei Kievene mai este denumit─â ┼či perioadaÔÇŁ tuturor ru┼čilorÔÇŁ  . Istoriografia ucrainean─â de la ├«nceput de secol XX a ├«ncercat din greu s─â scoat─â perioada Rusiei Kievene din istoriografia imperial─â rus─â. Rusia Kievean─â a fost  ├«ntemeiat─â de Oleg, de origine vareg─â(o alt─â denumire a vikingilor), o dat─â cu cucerirea Kievului ├«n 882 . Oleg  a fost succesorul lui Rurik, ├«ntemeietor al Novgorodului(a┼čezare vareg─â cunoscut─â sub numele ini┼úial de Holmgard) ┼či al dinastiei rurikide . Rusia Kievean─â, continu─â s─â fie v─âzut─â ├«n Rusia ┼či ├«n Occident, ca fiind nu doar punctul de plecare a celor trei na┼úiuni a slavilor de est, ci ┼či casa unei ÔÇťvechi na┼úionalit─â┼úi ruseÔÇŁ chiar dac─â exist─â diferen┼úe de viziune. Termenul provine de la p─ârintele istoriografiei ruse, Vasili Kliucevski.

Identitatea ucrainenilor, o dat─â cu dispari┼úia Hetmanatului cazacilor zaporojeni ├«n 1764,   a ajuns s─â fie incorporat─â ├«n  caracterul multietnic ┼či multicultural al Imperiului ┼úarist.

Ucrainenii au ajuns s─â fie cei ma activi constructori ai idelogiei, a institu┼úiilor ┼či a aparatului de stat al Imperiului  ┼óarist. Etnicii ucraineni au ajuns s─â fie 25% din popula┼úia total─â a imperiului ├«n 1795. Dar o dat─â cu oportunitatea de a se implica activ ├«n afacerile imperiului ┼úarist, ucrainenii au ajuns s─â fie ┼či victimele noului proiect imperial. Ideea de stat bine organizat ┼či doctrina cameralist─â de conducere a statului de oigine german─â au ajuns s─â fi ├«nsu┼čite ┼či de Imperiul ┼úarist . Intelectualii kieveni au ajutat imperiul s─â asimileze noua politic─â de guvernare.

V├órful influen┼úei ucrainene ├«n interiorul imperiului ┼úarist a fot atins─â ├«n perioada domniei ├«mp─âr─âtesei Elisabeta(1741-1762), atunci c├ónd Alexei Razumovski, fiului unui cazac ucrainean,   s-a c─âs─âtorit cu ├«mp─âr─âteasa.├Än respectiva perioad─â, o mare parte din guberniile imperiului erau administrate de kieveni.

Teritoriul hetmanatului cazacilor zaporojeni a ajuns s─â fie ├«nglobat ├«n provincia imperial─â denumit─â Noua Rusie, care a fost ulterior colonizat─â cu coloni┼čti din toate col┼úurile imperiului ┼úarist. Ucrainenii  ┼či-au p─âstrat identitatea cultural─â, social─â ┼či politic─â ├«n imperiu. Teritoriile autonome ├«n care nobili ucrainenii aveau acelea┼či privilegii ca ┼či nobilii ru┼čii, au ├«nceput s─â constituie o nepl─âcere pentru ├«mp─âr─âteasa Ecaterina cea Mare, care lanseaz─â procesul de ÔÇťrusificareÔÇŁ, ├«ncurajat─â de memorandumul lui Grigori Teplov care avea la baz─â faptul c─â at├ót ru┼čii ┼či ucrainenii au aceia┼či origine care porne┼čte de la Rusia Kievean─â. Aceast─â identitate a tuturor ru┼čilor din grupul slavilor de est  a ajuns s─â ├«nglobeze indentit─â┼úile na┼úionale ale ucrainenilor ┼či ru┼čilor. Identitatea ucraineana a r─âmas incorporat─â astfel p├ón─â la dezmemebrarea URSS ├«n 1991, atunci c├ónd re├«nvie na┼úionalismul ucrainean, o dat─â cu apari┼úia statului independent ucrainean.

Interdepen┼úa politic─â ┼či economic─â ├«ntre Rusia ┼či Ucrain─â

Clipboard01 51 jpg jpeg
http://www.russia-ukraine-travel.com/image-files/language-in-ukraine.png

Uzul limbii ruse în macroregiunile de dezvoltare a Ucrainei, http://www.russia-ukraine-travel.com/language-in-ukraine.html

├Änainte de a discuta dependen┼úa energetic─â a Ucrainei de gazul rusesc, este oportun─â ┼či o analiza a  importan┼úei Ucrainei  pentru statutul de putere regional─â a Moscovei.

Cele mai multe analize care au subliniat importanţa economică a Ucrainei pentru Rusia s-au bazat pe următoarele afirmaţii false:

1.      Ucraina este gr├ónarul Rusiei. F─âr─â aprovizionarea cu produse agricole din Ucraina, Rusia ar suferi de foame.  Un argument ├«mpotriva acestei afirma┼úii este faptul c─â statisticile exporturilor de gr├óne din Ucraina arat─â faptul c─â statul ucrainean export─â cea mai mare parte din produc┼úia sa de cereale c─âre Europa de Vest .  Doar 15% din volumul exporturilor de cereale din Ucraina, se ├«ndreapt─â c─âtre Rusia.  Gr├óul ucrainean a avut ├«ntotdeuna competitori puternici pe pia┼úa de cereale din Moscova ┼či Sankt Petersburg. Produc┼úia intern─â de cereale a Rusiei acoper─â integral  necesarul s─âu de consum ┼či ├«i permite s─â  fac─â ┼či exporturi.

2.      Ucraina separ─â Rusia de Marea Neagr─â ┼či Mare Azov, ├«nchiz├ónd astfel accesul Moscovei pe pie┼úele externe. ├Äntr-adev─âr. mai mult de jum─âtate din exporturile Imperiului ┼úarist ┼či a URSS au utilizat porturile de la Marea Neagr─â, dar diferen┼úa o face faptul c─â majoritatea exporturilor f─âcute din porturile de la Marea Neagr─â, erau f─âcute de nave comerciale apar┼úin├ónd etnicilor ucraineni. Conform statisticilor oficiale  a transporturilor de m─ârfuri pe cale ferat─â din Rusia, cel mai folosit port din sud a fost Rostov pe Don. Cea mai mare parte a exporturilor ruse┼čti sunt efectuate din porturile de la Marea Baltic─â.├Än 2006, portul Primorsk de la Marea Baltic─â a ocupat primul loc la exportul de petrol brut. Ucraina nu a restric┼úionat utilizarea ├«n comun cu Rusia, a porturilor din Marea Neagr─â.

3.       Ucraina este indispensabil─â Rusiei ├«n ceea ce prive┼čte aprovizionare cu c─ârbune ┼či minereu de fier. Afirma┼úia este complet nefondat─â, av├ónd ├«n vedere c─â Ucraina nu are alt─â surs─â de energie proprie dec├ót c─ârbunele din bazinul Done┼úk. Nici nu se pune problema  ca Ucraina s─â exporte din produc┼úia sa de c─ârbune. Rusia are cantit─â┼úi enorme de c─ârbune ├«n regiunea Urali ┼či Siberia. ├Än ceea ce prive┼čte exportul de minereu de fier, Ucraina export─â ├«ntr-adev─âr cantit─â┼úi semnificative Rusiei, dar nu ├«ntr-o m─âsur─â care s─â ne fac─â s─â afirm─âm c─â exist─â o dependen┼ú─â rus─â fa┼ú─â de minereul de fier din Ucraina. ├Än plus Rusia are foarte multe regiune unde exist─â minereu de fier care nu este exploatat . Oricum z─âc─âmintele de minereu de fier a Ucrainei sunt de mici dimensiuni comparativ cu ce necesit─â Rusia.

Demontând aceste afirmaţii, putem trage concluzia că pentru Rusia, Ucraina are doar un interes geostrategic.

Av├ónd ├«n vedere c─â Ucraina este ├«ntr-adev─âr foarte dependent─â de gazul rusesc ┼či ├«n acela┼či timp este ┼či restan┼ú─â la plata cantit─â┼úii de gaz livrate de Rusia, o oblig─â s─â aibe rela┼úii bune cu Rusia. Nu de pu┼úine ori Moscova a stopat exporturile de gaz c─âtre Ucraina, doar pentru a reorienta atitudinea Ucrainei fa┼ú─â de Rusia. Din punct de vedere economic Ucraina  nu poate face fa┼ú─â mediului cocuren┼úial al economiei din zona Uniunii Europene.

 Ucraina a re├«nnoit ├«nc─â o dat─â permisiunea de sta┼úionare la Sevastopol, a  flotei ruse din Marea Neagr─â p├ón─â ├«n 2042. Se pare c─â presiunile politice ale Kremlinului au f─âcut-o s─â accepte p─âstrarea bazei navale ruse pe teritoriul s─âu. Deasemena nu trebuie s─â uit─âm faptul c─â ├«n macroregiunile de dezvoltare din sudul Ucrainei, limba predominant─â este limba rus─â, av├ónd  vedere c─â o mare parte din popula┼úie este chiar de etnie rus─â. Chiar dac─â Ucraina are dezideratul de a r─âm├óne independent─â poltic, ea nu are suficiente resurse economice.

Av├ónd ├«n vedere c─â extinderea NATO a ajuns la grani┼úele Ucrainei, Rusia va face tot posibililul s─â men┼úin─â Ucraina un stat tampon ├«ntre teritoriul rus ┼či NATO ┼či s─â o replaseze pre sfera de domina┼úie a Moscovei.

O mare parte din populaţia ucraineană crede că singura soluţie pentru o redresare a economiei Ucrainei este colaborarea economică strânsă cu Rusia.

Politica guvernului de la Kiev va r─âm├óne ├«n permanen┼ú─â legat─â de dilema referitoare la men┼úinerea independen┼úei politice complete concomitent cu ob┼úinerea beneficiilor economice din colaborarea cu Rusia. Cert este c─â U  craina este ├«n pragul unei catastrofe economice, cu standarde de via┼ú─â care au sc─âzut cu 80% dup─â pr─âbu┼čirea URSS.

Ruperea rela┼úiilor economice cu Rusia, ar activa mi┼čc─ârile secesioniste din Crimea ┼či Estul Ucrainei.  Rusia poate destabiliza foarte u┼čor Ucraina prin ini┼úierea unor revolte ├«n interiorul societ─â┼úii ucrainene

Viitorul Ucrainei:  uniunea  cu  Rusia sau reorientarea c─âtre Uniunea European─â

O reorientare a Ucrainei c─âtre spa┼úiul politic ┼či economic european este ├«nc─â un fapt foarte pu┼úin probabil, av├ónd ├«n vedere c─â SUA nu are ├«n inten┼úia sa  integrarea  Ucrainei ├«n  Uniunea Europen─â. Ac┼úiunile indepente ale UE nu vor avea succes at├ót timp c├ót americanii p─âstreaz─â un caracter rezervat. Atitudinea re┼úinut─â a americanilor se datoreaz─â faptului c─â Rusia ┼či-ar putea intensifica la r├óndul ei imixtiunea ├«n afacerile interne ale statelor din America Latin─â. Rusia a formulat ├«nc─â din 1992, o proprieÔÇŁvariant─â de doctrin─â MonroeÔÇŁ, care prevede reintegrarea fostelor republici sovietice ├«ntr-o comunitate politico-economic─â guvernat─â de Moscova. Ideea lui Putin de a crea o uniune euroasiatic─â vine pe aceia┼či tendin┼ú─â rus─â de a fixa un perimetru de securitate ├«n jurul grani┼úelor Rusiei.

Kremlinul exercit─â o presiune enorm─â asupra Ucrainei de a se integra ├«ntr-un spa┼úiu economic comun . Rusia deposedeaz─â gradual Ucraina de principalele sale active industriale prin intermediul fuziunii sau  preluarii lor directe de c─âtre firmele ruse┼čti. Ac┼úiunea din prezent al pre┼čedintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a renun┼úa la Acordul de Asociere cu UE pentru a ├«nt─âri cooperarea economic─â cu Rusia este o consecin┼úa a faptului c─â UE nu poate asigura securitatea intern─â a teritoriului ucrainean ├«n fa┼úa presiunilor economice ale  Rusiei. Catastrofa economic─â din Ucraina nu poate fi ├«ndep─ârtat─â de UE, av├ónd ├«n vedere c─â firmele ucrainene nu pot rezista concuren┼úei exercitate de o eventual─â integrare ├«n economia de pia┼úa a Uniunii Europene.

Bibliografie

1.Serghei Plohii, The Origins of the Slavic Nations:Premodern Identities in Russia,

Ukraine, and Belarus, Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2006., pp.1-25.

2.Idem, Ukraine and Russia: Representations of the Past, Ed.University of Toronto Press, Toronto, 2008.pp.34-48.

3.Paul J. D'Anieri, Economic Interdependence in Ukrainian-Russian Relations, Ed.State University of New York Press, Albany, 1999.

4.Olena Viter, Rostislav Pavlenco, Mihailo Honchar, Ukraine:Post-Revolution Energy Policy and Relations with Russia (Russian Foreign Energy Policy), Ed.GMB Publishing Ltd, Londra, 2006.

5.http://www.foreignpolicy.com/articles/2012/01/03/8_geopolitically_endangered_species?page=0, 3