Calea ferat─â Berlin Bagdad pe muchia Primului R─âzboi Mondial jpeg

Imperiul Otoman și interesele economice ale Marilor Puteri

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Tudor Sprînceană

Baza rela╚Ťiilor viitorului stat Turcia cu Europa de Vest a fost pus─â la punct ├«nc─â din perioada Imperiului Otoman. Alian╚Ťa militar─â ╚Öi cooperarea dintre Turcia ╚Öi Germania ├«n secolul al XIX-lea au c─âp─âtat o dimensiune uman─â ├«n cadrul ├«n╚Ťelegerii asupra for╚Ťei de munc─â turce, o ├«n╚Ťelegere semnat─â o dat─â cu sosirea primilor muncitori turci ├«n Germania. Rela╚Ťiile bilaterale au fost sus╚Ťinute f─âr─â ├«ntrerupere, ├«n ciuda sincopelor ocazionale ├«n derularea acestor rela╚Ťii. ├Än analiza leg─âturilor dintre Germania ╚Öi Turcia, se poate observa c─â fundamentul rela╚Ťiei dintre cele dou─â state a fost pus cu secole ├«nainte, continu├ónd s─â existe p├ón─â ├«n prezent. Totodat─â, este observabil ╚Öi faptul c─â rela╚Ťia a fost mai ├«nt├ói de natur─â politic─â, ╚Öi, numai dup─â aceasta ╚Öi de natur─â economic─â, financiar─â, militar─â etc.  

Expertiza economic─â german─â ├«n Imperiul Otoman 

├Änainte de implicarea sa ├«n acest proiect, Imperiul German a sondat de mai multe ori situa╚Ťia din Imperiul Otoman. Astfel, at├ót personal c├ót ╚Öi prin trimi╚Öi, speciali╚Öti ╚Öi cercet─âtori, kaizerul Wilhelm al II-lea a c─âutat s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine cultura ╚Öi aspira╚Ťiile popoarelor ce compuneau Imperiul Otoman. Dincolo de acest aspect strict politic ╚Öi strategic, zvonurile spun c─â ├«mp─âratul german era personal interesat de cultura islamic─â, presupun├óndu-se c─â a mers at├ót de departe ├«nc├ót s-ar fi convertit la religia islamic─â. Chiar dac─â cel mai probabil neadev─ârate, aceste zvonuri nu fac dec├ót s─â ├«nt─âreasc─â ideea c─â Imperiul German, ├«n frunte cu conduc─âtorii s─âi, f─âcea tot posibilul pentru a-╚Öi vinde produsul ╚Öi pentru a ajunge la un acord ├«n privin╚Ťa realiz─ârii acestui proiect. Pentru aceasta, kaizerul trebuia s─â cunoasc─â punctele slabe ale viitorului s─âu partener, cu scopul de a putea face oferta c├ót mai interesant─â cu putin╚Ť─â.  

httpsadevarul rolocalebotosanicine fost marele papusar europei razboi mondial neamtul faurit imperiu dat nastere razboiului fulger 1 5be57712df52022f754dc186index html jpg jpeg

Nu a fost nevoie de mult─â persuasiune, ├«ntruc├ót propunerea germanilor s-a aliniat, aproape ├«ntrutotul, cu nevoile Imperiului Otoman. ├Än primul r├ónd, imperiul avea nevoie urgent─â de ├«mbun─ât─â╚Ťirea c─âilor de comunica╚Ťie ╚Öi transport. Fiind ├«nc─â la un nivel rudimentar ├«n privin╚Ťa acestora, imperiul era preponderent divizat ├«n dou─â, partea european─â ce se bucura de o via╚Ť─â mai apropiat─â de standardele aduse de secolul al XIX-lea, precum ╚Öi partea asiatic─â, cea mai mare, nedezvoltat─â ╚Öi practic aflat─â ├«ntr-un anume regres. Promisiunea unei c─âi ferate ce avea s─â lege aceste spa╚Ťii distante, aflate ├«n componen╚Ťa Imperiului Otoman, era gura de aer de care sultanul ╚Öi asocia╚Ťii s─âi aveau nevoie ├«n gestionarea problemelor de stat, tot mai acute.

Un nou ├«nceput ├«n rela╚Ťiile Otomano-Germane 

Secolul al XIX-lea este v─âzut ca ├«nceputul unei noi ere ├«n rela╚Ťiile dintre cele dou─â state. Rela╚Ťiile politice, deja cu o vechime considerabil─â, au fost transformate ├«n ceva mult mai practic, de o cooperare la nivel militar ╚Öi tehnic, fapt ce a atras dup─â sine ╚Öi numeroase schimburi comerciale ╚Öi culturale. Declinul rela╚Ťiilor cu Imperiul Francez a ├«nsemnat un loc gol, numai bun de ocupat de Imperiul German. ├Än Imperiul Otoman, secolul al XIX-lea este un secol ├«n care este ar─âtat─â o profund─â admira╚Ťie pentru spiritul german. De altfel, spiritul german era perfect aliniat cu interesele ╚Öi perspectivele reformiste otomane. Imperiul German este ╚Öi ast─âzi v─âzut ├«n comunitatea turc─â drept aduc─âtor al erei moderne ├«n aceast─â zon─â, un fel de p─ârinte al modernismului, f─âr─â a c─ârui influen╚Ť─â Turcia ar ar─âta diferit ast─âzi.  

httpswww dw comenwilhelm ii emperor and outsidera 17547501 jpg jpeg

Nu ne mir─â, prin urmare, faptul c─â ├«n urma r─âzboiului dintre Imperiul Otoman ╚Öi Imperiul ╚Üarist (1877-1878), atunci c├ónd sultanul apeleaz─â la b─âncile germane, acestea ├«l servesc, fiind atrase simultan spre a investi ├«n ÔÇ×omul bolnav al EuropeiÔÇŁ. Ceea ce a reu╚Öit s─â fac─â sultanul prin oferirea de concesii ├«n proiectul feroviar Berlin-Bagdad a fost s─â deschid─â calea investi╚Ťiilor germane ├«n propriul s─âu stat. Prin aceast─â apropiere tot mai vizibil─â, Imperiul Otoman avea s─â ├«╚Öi asigure simultan condi╚Ťii mai mult dec├ót decente pentru returnarea ├«mprumuturilor ╚Öi un puternic aliat ├«n procesul de schimbare a mentalit─â╚Ťii pro-franceze. Merit─â men╚Ťionat faptul c─â aceste investi╚Ťii contraveneau convingerilor cancelarului german Otto von Bismarck vizavi de importan╚Ťa neimplic─ârii statului german ├«n afacerile orientale.

Rela╚Ťiile turco-germane au ajuns ├«n punctul culminant ├«n timpul sultanului Mehmed al V-lea. Desigur, ├«n timpul acestui proces, ambele na╚Ťiuni au avut timp s─â se cunoasc─â mai bine. Germanii, care avuseser─â timpul ╚Öi dorin╚Ťa de a-╚Öi cunoa╚Öte noii colaboratori, nu s-au sfiit ├«n a-i eticheta pe ace╚Ötia. Astfel, idei conform c─ârora turcii sunt germanii din est, one╚Öti, curajo╚Öi ╚Öi loiali sunt doar c├óteva exemple de apropiere pe plan cultural, printr-o stimulare aproape propagandistic─â. Omul de arme ╚Öi scriitorul Wilhelm von der Goltz remarca urm─âtoarele vizavi de subiectul cet─â╚Ťenilor turci din Imperiul Otoman: ÔÇ×Solda╚Ťii turci educa╚Ťi sunt foarte apropia╚Ťi de solda╚Ťii din Prusia ├«n ceea ce prive╚Öte p─ârerile ╚Öi atitudinea lor.ÔÇŁ ([trad.a]ÔÇ×Educated Turkish Soldiers are very close to Prussians regarding their opinions and disposition.ÔÇŁ)

 Turcii sunt descri╚Öi drept oamenii educa╚Ťi ai estului, one╚Öti, decen╚Ťi, iste╚Ťi ╚Öi de ├«ncredere. Din toate punctele de vedere, rela╚Ťia celor dou─â state, de la ├«nceput ╚Öi p├ón─â ast─âzi, ├«╚Öi g─âse╚Öte punctul cel mai ├«nalt ├«n aceast─â perioad─â. Cooperarea dintre cele dou─â lucreaz─â ├«n avantajul am├óndurora, motiv pentru care ea s-a preconizat drept una durabil─â ╚Öi simultan profitabil─â.

12 jpg jpeg

O nou─â fa╚Ť─â pentru transport ├«n societate 

Pe parcursul secolului al XIX-lea, tehnologia revolu╚Ťionar─â reprezentat─â de motorul cu abur a ├«nsemnat schimbarea radical─â a modului ├«n care era perceput transportul. Timpul de transport a fost scurtat, cantit─â╚Ťile transportate m─ârite ╚Öi de p├ón─â la 10 ori, pre╚Ťurile au sc─âzut, iar eficien╚Ťa tehnicii de transport a crescut. Toate aceste beneficii au ├«nsemnat, totodat─â, accesibilizarea transportului, astfel c─â toate p─âturile sociale puteau s─â profite pe urma revolu╚Ťiei din domeniul transporturilor. Nu ├«n ultimul r├ónd, aceast─â modernizarea a permis mi╚Öc─ârile masive de popula╚Ťie, at├ót ├«n interiorul grandioaselor imperii, c├ót ╚Öi ├«ntre acestea. Mobilitatea sporit─â a dus la o nou─â dinamic─â a popula╚Ťiilor ╚Öi implicit, la o mai mare productivitate a diferitelor state ╚Öi teritorii existente pe mapamond.  

 Pentru Imperiul Otoman ├«ns─â, lucrurile nu ar─âtau la fel de bine. ├Än ciuda numeroaselor reforme ce fuseser─â aplicate sau urmau s─â fie introduse ├«n sistem, imperiul se afla ├«ntr-un continuu declin. Cu numeroase pierderi ├«n zona administrativ─â ╚Öi militar─â, moralul popula╚Ťiei era sc─âzut. Ceea ce au observat germanii a fost faptul c─â ├«n Imperiul Otoman foarte pu╚Ťine dintre tehnologiile revolu╚Ťionare fuseser─â implementate. Ceea ce ├«nt─ârea prezen╚Ťa statului ├«n imperiile vecine, ├«n Imperiul Otoman nu exista. La nivelul transporturilor, lumea otoman─â putea fi ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â sfere. Provinciile europene aflate la un nivel mai ridicat ├«n privin╚Ťa tehnologiz─ârii se aflau la polul opus fa╚Ť─â de cea mai mare parte a imperiului, latura asiatic─â, ├«n care ├«nc─â se f─âcea uz de metodele medievale de transport.

httpwww levantineheritage combel htm (2) jpg jpeg

 Calea ferat─â era o investi╚Ťie mai mult dec├ót fezabil─â. Era un proiect ce putea oferi Imperiului Otoman controlul de care avea nevoie asupra teritoriilor sale. Deja numeroase ├«ncerc─âri de centralizare fuseser─â f─âcute ├«n imperiu, ├«ns─â cu un control destul de slab asupra regiunilor ├«ndep─ârtate din imperiu ╚Öi cu un acces la fel de st├óngaci c─âtre acestea. Nu este de mirare c─â lumea otoman─â era pe punctul de a se destr─âma. Teritoriile vaste, muntoase ╚Öi de╚Öertice au contribuit ╚Öi ele la ├«mp─âr╚Ťirea nefavorabil─â a Imperiului Otoman. Calea ferat─â Berlin-Bagdad, promiteau germanii, ├«n urma descoperirii acestor aspecte, avea s─â rezolve aceast─â situa╚Ťie ╚Öi s─â ofere sultanului controlul de care acesta avea nevoie cu disperare.

 Desigur, germanii, expertizaser─â ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â zona, ├«nc├ót s─â ╚Ötie c─â existau suficiente resurse petroliere ╚Öi mineral de care ar fi putut profita ├«n condi╚Ťiile unei concesiuni avantajoase din partea statului otoman. Exact acest lucru s-a ╚Öi ├«nt├ómplat ├«n cele din urm─â, Imperiul German primind o concesiune pe 99 de ani, din care reie╚Öea c─â Imperiul German avea drept de exploatare pe o raz─â de 20 de km ├«n ambele sensuri fa╚Ť─â de calea ferat─â amplasat─â. Pe l├óng─â acces nest─âvilit la transport de bunuri ╚Öi oameni, iat─â c─â Imperiul German reu╚Öea s─â fac─â rost ╚Öi de o cantitate semnificativ─â de aur negru, pe care avea s─â ├«l foloseasc─â ulterior ├«n alimentarea ma╚Öinii sale industriale ╚Öi de r─âzboi. Economia german─â era ├«ntr-un proces de expansiune tot mai mare ╚Öi rapid, iar conform analizelor germanilor, Imperiul Otoman era, at├ót un bun partener strategic, c├ót ╚Öi o pia╚Ť─â de desfacere ideal─â pentru produsele germane.

C─âi ferate pentru un imperiu ├«mb─âtr├ónit 

C─âile ferate ofereau transport ieftin ╚Öi constant pentru bunuri ├«n cantit─â╚Ťi mari. Acest acces la transport de lung─â distan╚Ť─â a ├«nsemnat implicit accesul ├«ntregului imperiu la resursele dintr-un anume col╚Ť al teritoriului s─âu. Zone largi r─âmase neexploatate ├«╚Öi g─âseau un nou rol ├«ntr-o societate catalizat─â de construirea acestei c─âi ferate. Transportul cu trac╚Ťiune animal─â nu a disp─ârut, ci mai cur├ónd a fost adaptat unei noi slujbe. Sta╚Ťiile de tren erau prev─âzute cu locuri de a╚Öteptare pentru vehiculele cu trac╚Ťiune animal─â, vehicule care ac╚Ťionau ca o re╚Ťea de distribuire local─â, prelu├ónd numeroase bunuri din sta╚Ťia de tren ╚Ťi transport├óndu-le ├«n ora╚Öele adiacente sau prin ├«mprejurimi. Ankara, spre exemplu avea un num─âr de 1000 de c─âmile folosite ├«n aceast─â re╚Ťea de distribuire a bunurilor.  

Nu ├«n ultimul r├ónd, calea ferat─â Berlin-Bagdad a stimulat dezvoltarea economic─â a localit─â╚Ťilor amplasate ├«n calea sa. Aceste localit─â╚Ťi ╚Öi-au dezvoltat industrii, folosindu-se de calea ferat─â pentru a trimite produsele ob╚Ťinute c─âtre alte zone. ├Än fond, calea ferat─â a deschis un orizont foarte mare pentru locuitorii imperiului. Agricultura a ├«nregistrat ╚Öi ea o dezvoltare ├«n aceia╚Öi perioad─â. Un alt aspect adus de germani ├«n prim-plan a fost acela al ratei mari de ╚Öomaj din Imperiul Otoman ╚Öi al nivelului de trai relativ sc─âzut din provincie. Lucrul la calea ferat─â urma s─â fie executat cu for╚Ť─â de munc─â autohton─â, singura ingerin╚Ť─â german─â fiind ├«n aspectele de planificare ╚Öi de coordonare a muncii depuse. Exist─â ╚Öi ast─âzi, printre locuitorii fostului Imperiu Otoman, nostalgici ai acelor vremuri, convin╚Öi fiind c─â plata era bun─â, munca pentru o cauz─â m─ârea╚Ť─â ╚Öi rezultatul benefic tuturor.

Astfel, expertiza german─â ne arat─â c─â proiectul Berlin-Bagdad a fost construit s─â se plieze pe anumite probleme acute al Imperiului Otoman, camufl├ónd totodat─â interesele germane ce se ascundeau in spatele acestui act binevoitor. ├Äntr-un fel, calea ferat─â era r─âspunsul c─âutat pentru problemele Imperiului Otoman ╚Öi German. Aceast─â suprapunere a intereselor celor dou─â este ├«ntocmai elementul care a f─âcut posibil─â realizarea c─âii ferate, ╚Öi, implicit utilizarea ei ├«nc─â din perioada interbelic─â. Importan╚Ťa strategic─â a acesteia a r─âmas p├ón─â ast─âzi, fiind ├«mp─âr╚Ťit─â ╚Öi negociat─â de numeroasele state succesoare ale Imperiului Otoman. Asemenea naviga╚Ťiei, transportul terestru a ajutat la revigorarea schimburilor din ╚Öi cu Imperiul Otoman.

BIBLIOGRAFIE

´éž Matthew Anderson, The Eastern Question, 1774-1923: A Study in International Relations, London, Macmillan, 1966. 

´éž Charles Seymour, The Diplomatic Background of the War, 1870-1914, New Haven, Yale University Press, 1916.

´éž Ulrich Trumpener, Germany and the Ottoman Empire, 1914-1918, Princeton, Princeton University Press, 1968.

´éž Sean McMeekin, The Berlin-Baghdad Express: The Ottoman Empire and GermanyÔÇÖs Bid for World Power, Cambridge, Harward University Press, 2010.

´éž The Independent International Political Research Center ÔÇô From past to present relations between Germany and Turkey: www.iiprc.org/from-past-to-present-relations-between-germany-and-turkey.html accesat ├«n data de 26.07.2019.

´éž Ian McNeil, An Encyclopaedia of the History of Technology, London, Routledge, 1990, pp.31-36.

´éž Bagdad Railway - Convention du 20 f├ęvrier, 1318 (5 mars 1903): https://www.qdl.qa/en/archive/81055/vdc_100036589877.0x000014accesat ├«n data de 25.07.2019.

´éž Jonathan McMurray, Distant Ties: Germany, the Ottoman Empire, and the Construction of the Baghdad Railway, Westport, Praeger, 2001, pp.53-66.