├Ämp─âra┼úii anarhiei militare  Putere ┼či ideologie gif

├Ämp─âra┼úii anarhiei militare. Putere ┼či ideologie

Un element de unitate ┼či continuitate fundamental, poate cel mai relevant cel pu┼úin la nivel de discurs, este imaginea ├«mp─âratului. Cum este ea construit─â ┼či perceput─â ├«ncep├ónd cu Maximin Thrax, primul ÔÇť├«mp─ârat-soldatÔÇŁ? In leg─âtur─â cu ├«mp─âra┼úii din anarhia militar─â putem remarca succint c─â:sunt ├«n num─âr foarte mare, au domnii foarte scurte, niciunul nu stabile┼čte o dinastie, iar majoritatea sunt solda┼úi.

Dar ├«n spatele acestor elemente se ascund dezvolt─âri mult mai complexe, care arat─â de fapt c─â distan┼úa dintre imaginea tetrarhic─â ce sublimeaz─â tr─âs─âturile individuale pentru a eviden┼úia coeziunea colegiului imperial, cu o puternic─â aur─â divin─â[1], ┼či prezent─ârile mai individualizate care comport─â conexiuni mai subtile cu divinitatea specifice secolului al III-lea, este mai pregnant─â dec├ót diferen┼úele dintre imaginile imperiale din timpul crizei ┼či cele precedente. Putem considera tetrarhia drept o replic─â la o practic─â politic─â ce pare s─â nu mai fie capabil─â s─â asigure siguran┼úa statal─â, iar imaginea imperial─â este modificat─â ├«n consecin┼ú─â pentru a ├«nt─âri autoritatea.

├Än secolul al III-lea se remarc─â anumite transform─âri ale reprezent─ârilor imperiale, dar ┼či continuitate. ├Äntr-o perioad─â care sufer─â o destabilizare accentuat─â ┼či o contestare mai pronun┼úat─â a autorit─â┼úii centrale, ├«mp─âra┼úii ├«ncearc─â s─â se impun─â prin varii metode la nivel de discurs, pentru a crea cel pu┼úin iluzia unei coeren┼úe a autorit─â┼úii. Oric├ót de complicat─â ar fi fost situa┼úia, rolul ├«mp─âratului ca punct central servea la men┼úinerea coeziunii Imperiului[2]. De la Severus Alexander la Diocle┼úian exist─â ├«ncerc─âri nenum─ârate, reu┼čite sau e┼čuate, de a transforma comandan┼úii din afara Romei ├«n ├«mp─âra┼úi. Rostovtzeff vorbe┼čte despre o militarizare sistematic─â a guvern─ârii, o autocratizare a puterii imperiale bazate ├«n spe┼ú─â pe sus┼úinerea trupelor. Aristocra┼úia ┼či birocra┼úia devin ┼či ele de sorginte militar─â, supuse acelorla┼či schimb─âri frecvente ca ┼či ├«mp─âra┼úii[3].

Termenul de ÔÇť├«mp─ârat-soldatÔÇŁ a r─âmas definitoriu pentru epoc─â, dovad─â fiind ┼či lucr─âri recente cu titlul de Soldatenkaiser[4]. Desigur c─â legitimarea militar─â caracterizeaz─â din plin epoca, dar ea nu este nicio noutate. Vespasian ┼či Septimius Severus dob├óndesc titlul tot prin aclamare. O anecdot─â poveste┼čte c─â retorul Favorinus, ├«ntrebat de ce a cedat ├«n fa┼úa lui Hadrian intr-o problem─â de retoric─â de┼či avea dreptate, a r─âspuns c─â cel mai ├«nv─â┼úat om este cel care de┼úine treizeci de legiuni[5]. Deosebirea fa┼ú─â de epocile precedente este c─â legitimarea militar─â nu mai este necesar─â dar insuficient─â, ci c├ót se poate de suficient─â, iar ├«mp─âra┼úii nu se mai pot men┼úine pe tron foarte mult, cu at├ót mai pu┼úin ca s─â izbuteasc─â ├«ntemeierea unei dinastii. Noi ├«i numim ÔÇť├«mp─âra┼úi-solda┼úiÔÇŁ ├«n retrospectiv─â, dar asta nu ├«nseamn─â c─â ei ├«n┼či┼či au promovat o imagine exclusiv militarist─â.

philip arabs cm1 JPG jpeg

Pentru a ne face o idee despre imaginarul politic, poate c─â cea mai bun─â surs─â o reprezint─â monedele oficiale, pornind de la ipoteza c─â reflect─â oarecum dezideratele imperiale, dincolo de problematica ├«nsemn─ât─â┼úii lor ca metod─â propagandistic─â sau a controlului lor direct de c─âtre ├«mp─ârat. Vom observa c├óteva evolu┼úii ├«n reprezentare, conforme cu realitatea instabilit─â┼úii ┼či dificult─â┼úilor legitim─ârii. Din 238 cre┼čte sim┼úitor num─ârul de monede care promoveaz─â virtus(curajul militar), concomitent cu sc─âderea num─ârului care promoveaz─â aequitas(echitate, dreptate). Cuirasa din iconografie devine un element nelipsit. Ea dateaz─â ├«nc─â din timpul domniei lui Nero ┼či de la Antoninus Pius se generalizeaz─â, pentru ca ├«n perioada crizei s─â se afirme drept tipul dominant. Ca ┼či virtus, iconografia ne arat─â c─â alte calit─â┼úi au dob├óndit preponderen┼úa pentru a legitima conduc─âtorul, o personalitate puternic─â ├«n discursul imaginii, capabil s─â ├«nfrunte cu succes amenin┼ú─ârile ┼či s─â garanteze unitatea Imperiului.

├Ämp─âra┼úii adaptau imaginarul politic ├«n func┼úie de cerin┼úele momentului, cu toate acestea am putea sesiza anumite modele ┼či resurse comune ├«n conturarea imaginii[6]. Propagarea reprezent─ârilor puterii se realizeaz─â poate cel mai bine prin intermediul monedelor, care pe l├óng─â intensa lor circula┼úie, se bucur─â ┼či de avantajul ├«mbin─ârii dintre iconografie ┼či text. Coroborarea celor dou─â limiteaz─â modul de interpretare ┼či expune cu mai mare claritate mesajele imperiale, precum ┼či receptarea lor. Percep┼úia mesajelor ideologice se leag─â inevitabil de necesitatea comunic─ârii acestei ideologii care func┼úioneaz─â p├ón─â la urm─â ca liant politic ┼či social, ca o punte de comunicare ├«ntre putere ┼či public.

Monedele sunt cele mai relevante din acest punct de vedere din motivele deja men┼úionate de claritate ┼či combinarea a textului cu imaginea care valorific─â posibilita┼úi mai restr├ónse de interpretare, dar ┼či pentru c─â sunt distribuite unui mare num─âr de cet─â┼úeni pe un spa┼úiu geografic ├«ntins ┼či se emit f─âr─â ├«ntrerupere de la ├«nceputul p├ón─â la finele Imperiului. Prin urmare ne aduc la cuno┼čtin┼ú─â un tablou coerent al puterii, mai ales ├«n ceea ce prive┼čte evolu┼úiile ├«n ideologie.

port gordianiii louvre JPG jpeg

Ce afl─âm din sursele numismatice? Aversul con┼úine de obicei un portret imperial, care ├«nf─â┼úi┼čeaz─â conduc─âtorul ├«ntr-un anume rol:cet─â┼úean, general, consul, so┼ú, tat─â, fondator de dinastie, asociat al zeilor, etc. Dup─â cum am mai spus, expresia vizual─â a generalului este cea mai frecvent─â, dar nu singura. Pe revers legenda ┼či modelul iconografic ne ofer─â o perspectiv─â mai larg─â asupra domniei, care se poate referi la:promisiuni de viitor, leg─âturi cu zeit─â┼úile, fapte importante ale ├«mp─âratului, evenimente semnificative, tot felul de mesaje prin care se traseaz─â ni┼čte linii directoare ale domniei, un program politic. Aversul este de obicei mai static, mai pu┼úin supus schimb─ârii, dar reversul ├«nregistreaz─â o mare varietate.

Dificil de determinat este ├«n ce m─âsur─â monedele pot fi considerate un vehicol al comunic─ârii ┼či r─âsp├óndirii mesajelor ideologice[8], deci dac─â avem un program propagandistic bine pus la punct sau nu. ├Än orice caz, chiar dac─â pentru emitere era direct r─âspunz─âtor ├«mp─âratul, sau tresviri monetales, sau secretarul a rationibus, sau procurator monetae, fiecare moned─â ├«nsemna un document oficial, o expresie oficial─â a regimului[9], ┼či indiferent dac─â monedele r─âsp├óndeau mesaje de la ├«mp─ârat sau c─âtre ├«mp─ârat, ele ne furnizeaz─â o idee despre cum dorea acesta s─â fie perceput. S─â nu uit─âm ├«ns─â c─â reflectau totodat─â ┼či anumite a┼čtept─âri din partea societ─â┼úii.

C├ót despre secolul al III-lea, Roman Imperial Coinage, volumele IV ┼či V ne ofer─â cea mai cuprinz─âtoare viziune asupra imaginarului politic al perioadei ├«n cauz─â. Erika Manders, analiz├ónd monedele listate aici, le ├«mparte ├«n mai multe categorii ├«n func┼úie de mesajul reversului, acesta comport├ónd o imagine mai individualizat─â a diver┼čilor ├«mp─âra┼úi, reflect├ónd unele dezvolt─âri ├«n reprezentarea imperial─â.

Astfel, pot fi identificate mai multe categorii de mesaje:reprezentarea dinastic─â (familie;ascenden┼úi umani, dei sau divi;succesori), reprezentarea militar─â (armate, victorii, teritorii cucerite, rolul de general al ├«mp─âratului, titulatura militar─â), asocierea divin─â (protectorii divini, rolul de pontifex maximus al ├«mp─âratului), saeculum aureum(prosperitatea ┼či bun─âstarea), paradigmata(asocieri cu ├«mp─âra┼úi importan┼úi precum Augustus, Traian, Marcus Aurelius), restitutor(rolul ├«mp─âratului de a readuce siguran┼úa ┼či prosperitatea pe toate planurile), eleva┼úia (plasarea ├«mp─âratului sau familiei sale pe un plan suprauman), virtu┼úile (ale ├«mp─âratului, armatei, poporului roman), reprezent─âri non-specifice. Clasificarea tipologic─â relev─â faptul c─â cele mai uzitate categorii sunt cele ale reprezent─ârilor militare, asocierilor divine, virtu┼úilor ┼či secolului de aur.

A┼čadar, ├«n turbulenta epoc─â accentul cade pe de o parte pe capacitatea ├«mp─âratului de a ap─âra Imperiul, iar pe de alta pe promisiunea unui viitor glorios, asigurat ┼či de o colaborare eficace cu zeii, teme ideologice deloc surprinz─âtoare ├«n condi┼úiile unei realit─â┼úi ap─âs─âtoare. Invocarea virtu┼úilor vrea s─â sublinieze calitatea ├«mp─âratului de a fi omul potrivit la locul potrivit, cel care va readuce pacea ├«n Imperiu. Tipologiile clasificate au ├«ns─â coresponden┼úe ┼či ├«n secolele precedente, deci nu putem vorbi de inovare, ci mai degrab─â de o schimbare de accent. Exist─â o continuitate ├«n tot acest conglomerat ideologic.

Emperor Traianus Decius Mary Harrsch jpg jpeg

Chestiuni similare se deduc ┼či din analiza busturilor epocii. Tipic, multe dintre acestea se caracterizeaz─â printr-o tunsoare foarte scurt─â, sold─â┼úeasc─â, o barb─â la fel de scurt─â ce contrasteaz─â cu standardele portretisticii Antoninilor, o privire ├«ncruntat─â, ├«ng├ódurat─â ┼či ochi tensiona┼úi, cu cearc─âne. Schimbarea nu se produce ├«ns─â brusc, ├«nc─â de la Caracalla putem observa o deviere de la tradi┼úie, promovarea unei imagini militarizante, ├«ntr-un stil veristic, fiind de obicei cea utilizat─â de ├«mp─âra┼úii-solda┼úi, care prefer─â de multe ori postura r─âzboinic─â. Aceasta ├«ns─â nu este singura, un ├«mp─ârat precum Gallienus demonstr├ónd prin balastul s─âu ideologic c─â exist─â alternative la imaginea ├«mp─âratului-soldat ┼či c─â de fapt categoria denumit─â astfel ne ofer─â un imaginar politic mult mai complex, care nici pe departe nu se rupe de tradi┼úiile reprezent─ârilor anterioare.

[1]Rees 2004, 46-56.

[2]Ando 2000, 373-405.

[3]Rostovtzeff 1957, 448-449.

[4]Sommer 2004.

[5]Hekster 2007, 91.

[6]Manders 2006, 275.

[8]Norena 2001, 146-148.

[9]Manders 2006, 284.