Haremul: de la mitul plăcerilor la realităţile stricte din Palatul sultanilor jpeg

Haremul: de la mitul plăcerilor la realităţile stricte din Palatul sultanilor

Haremul, care ├«n arab─â ├«nseamn─â ÔÇ×loc interzisÔÇŁ, a ajuns s─â fie sinonim cu tot felul de imagini care fluctueaz─â de la un paradis al p─âcerilor carnale la o ├«nchisoare a femeilor ajunse pe m├óna otomanilor sau a arabilor. Ce este adev─ârat ┼či ce nu din pove┼čtile fanteziste ┼úesute ├«n jurul acestei institu┼úii vedem ├«n cele ce urmeaz─â.

Despre aceast─â institu┼úie s-au p─âstrat foarte pu┼úine detalii ÔÇô ┼či multe dintre reprezent─ârile pictorilor din diverse epoci sunt doar legende fanteziste. De fapt, c─âs─âtorii multiple ├«nt├ólnim ├«n diferite timpuri ╚Öi p─âr╚Ťi ale lumii:de la faraonii egipteni la ├«mp─âra╚Ťii Chinei ╚Öi p├ón─â la diver╚Öi lideri africani. Interesant este ├«ns─â c─â ele se fac ├«n ambele sensuri. ├Än vreme ce noi cunoa┼čtem mai mult forma poligin─â, sub forma haremurilor de la musulamani (toate acestea compuse din femei), trebuie spus c─â ├«n mai multe regiuni din Tibetul de azi se practic─â c─âs─âtoriile poliandre, ├«n care o femeie se c─âs─âtore┼čte cu to┼úi fra┼úii so┼úului ei. Se cunoa╚Öte faptul c─â haremul este una dintre temele favorite ale mi╚Öc─ârilor feministe c├ónd se aduce vorba despre exploatarea femeilor de c─âtre b─ârba┼úi. Totu╚Öi, astfel de exemple ca acela din Tibet ÔÇô ╚Öi el nu e singular ÔÇô pot releva al╚Ťi indicatori ce ╚Ťin de stil de via╚Ť─â, tradi╚Ťie, cultur─â etc.

O form─â de organizare social─â asem─ân─âtoare familiei

Ne vom opri de aceast─â dat─â doar asupra haremului ca institu╚Ťie ├«n lumea otoman─â. Haremul constituie, astfel, o form─â de organizare social─â asem─ân─âtoare familiei. Pe de alt─â parte, acest cuv├ónt face referiri ╚Öi la partea ÔÇ×arhitectural─âÔÇŁ, deoarece haremul constituie ╚Öi a╚Öez─âm├óntul specific activit─â╚Ťii pe care o semnific─â, ├«n sensul c─â este un adev─ârat complex, cu spital, dormitoare, moschei.

Fiec─ârui musulman religia ├«i d─â voie s─â ├«╚Öi ia patru so╚Ťii, care urmeaz─â s─â locuiasc─â ├«n aceast─â parte a casei. ├Än cazul sultanilor, pe l├óng─â so╚Ťii mai existau:concubine, cad├óne ╚Öi sclave, num─ârul lor fiind impresionat. Din acest motiv, haremul de la Topkapi, care a fost extins dup─â incendiul din 1665, are un spital, o sp─âl─âtorie, 2 moschei, chio╚Öcuri ╚Öi 300 de camere, pe l├óng─â alte servicii, ridic├óndu-se pe mai multe niveluri.

Sistemul de robi sau tributul de sânge

2 112 jpg jpeg

L─âs├ónd deoparte confuziile din care mul┼úi au dezvoltat teorii ┼či materiale de propagad─â ÔÇô printre care acelea c─â haremul era ├«nchisoarea femeilor, locul unde se f─âceau tot felul de orgii sexuale sau, dimpotriv─â, c─â num─ârului prea mare de cad├óne f─âcea ca unele dintre ele s─â ├«mb─âtr├óneasc─â ┼či s─â moar─â virgine pentru c─â sultanul nu avea timp de ele ÔÇô haremul otoman avea o serie de reguli stricte ┼či clare.

Foto:Reprezentare a Haremului, mai aproape de ce ar fi fost el în realitate. In imagine se poate observa paznicul haremului, Eunucul Negru.

El f─âcea parte integrant─â din sistemul de robi (kul) pe care se baza ├«ntreaga societate otoman─â, nu doar cea a Palatului Imperial. Palatul Sultanilor era centrul guvern─ârii statului otoman. Guvernatorii, comandan┼úii militari ┼či to┼úi cei care exercitau autoritatea imperial─â veneau din Palat ┼či erau servitorii/robii sultanului. ├Än palat ei primeau o educa┼úie special─â, dup─â care erau numi┼úi ├«n diverse func┼úii de stat.

Robii datorau totul sultanului ┼či de aceea leg─âturile cu familia cre┼čtin─â sau de o alt─â religie dec├ót cea islamic─â erau retezate ├«nc─â de la intrarea ├«n dev┼čirme. Copiii erau recruta┼úi la v├órste fragede pentru a deveni robi ai sultanului (la 3-7 ani), doar de la familiile cre┼čtine sau de o alt─â religie dec├ót cea musulman─â, din toate regiunile care apar┼úineau exclusiv Imperiului. ┼ó─ârile Rom├óne, care erau pl─âtitoare de tribut ┼či vasale, nu aveau acest tribut de s├ónge, a┼ča cum se insinueaz─â ├«n filmul lui Sergiu Nicolaescu, ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ. ├Än plus, dreptul de via┼ú─â ┼či de moarte asupra robilor ├«l avea doar sultanul, nimeni altcineva. A┼čadar, recrutarea robilor avea loc doar din raiale ┼či din provinciile guvernate de pa┼ča-le. Acestora se ad─âugau ┼či robii proveni┼úi din conflicte.

P├ón─â la Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui, alegerea vizirilor se f─âcea dintre musulmanii nativi, ├«n particular ulema-le. Dup─â ce acesta a ales un Mare Vizir dintr-o veche familie de birocra┼úi, la moartea acestuia, yenicerii instiga┼úi de pa┼ča-lele provenite dintre robi l-au ucis ├«ntr-un mod brutal ┼či au impus regula ca Marele Vizir s─â vin─â doar dintre oamenii cu status de robi. Trebuie spus c─â robi nu puteau fi copii ai musulmanilor, iar motivul era acela c─â ├«n cazul ├«n care ace┼čti copii vor ajunge ├«n diverse func┼úii ├«┼či vor sprijini familia mai mult dec├ót pe sultan. Mentalitatea otoman─â despre sclavi ┼či robi nu este asem─ân─âtoare cu cea general vehiculat─â. Fiecare dintre ace┼čti indivizi avea propria ┼čans─â de a deveni o personalitate pe criterii de merit.

Haremul, parte integrant─â a sistemului de robi

Dac─â de robii b─âie┼úii, care urmau s─â devin─â paji ┼či s─â ocupe diverse func┼úii ├«n cadrul administra┼úiei palatului sau a birocra┼úiei de stat, se ocupa kapi agasi (eunucul alb), superintendentul ├«ntregului Palat, de roabe se ocupa harem agasi (eunucul negru). Rolul acestuia va cre┼čte mereu ├«n momentul ├«n care influen┼úa uneia dintre so┼úii sau a haremului ├«n ansamblu ├«┼či va face sim┼úit─â prezen┼úa asupra sultanului, cum este cazul Roxelanei.

├Än privin╚Ťa num─ârului, trebuie spus c─â pe la 1475 erau 400 de femei sclave ├«n Palatul de la Topkapi. Toate aceste fete treceau printr-un proces de educa┼úie ┼či instruire. ├Än tradi╚Ťia otoman─â se obi╚Önuia concubinajul al─âturi de sclave, concomitent cu mariajul legal pentru reproducere. Sclavia concubinajului presupunea ┼či ea folosirea sclavelor femei pentru reproducere;dar copiii proveni╚Ťi din rela╚Ťiile cu sclavele concubine, spre deosebire de cei proveni╚Ťi din rela╚Ťiile cu so╚Ťiile legale, nu erau recunoscu╚Ťi pentru mo╚Ötenire. ├Äntre so╚Ťiile ╚Öi concubinele din Harem exista ├«ntotdeauna competi╚Ťie.

├Än timp s-a evoluat de la pozi╚Ťia de sclav─â concubin─â la cea de preferat─â, ceea ce presupunea o poten╚Ťiala recunoa╚Ötere a drepturilor mo╚Ötenitorilor proveni╚Ťi din rela╚Ťiile cu Sultanul. Puterea femeilor din Harem era direct exercitat─â ├«n pozi╚Ťiile pe care le ocupau ├«n cadul familiei. De╚Öi nu erau legitimate cu titlu de favorit─â, ele puteau accede la titlul de ÔÇ×sultan kadinÔÇŁ, ceea ce le consolida pozi╚Ťia ├«n ierarhia din harem.

C├ónd ajungeau la palat, fetele erau novice ÔÇô acem├«-i. Sub supravegherea kahya kadin-ei, femeia supraintendent, ele erau formate ca femei rafinate. ├Änv─â╚Ťau principiile islamului, dar ├«n acela┼či timp ┼či alte ├«ndem├ón─âri:broderia, cusutul, dansul, c├óntatul, folosirea instrumentelor muzicale, teatrul de marionete, nararea etc. Ca fiec─ârui paj c─âruia i se ├«ncurajau aptitudinile, femeile din harem erau ├«ncurajate s─â se dezvolte fiecare ├«n diverse direc┼úii. ├Än timp, novicele dob├óndeau diferite ranguri:c├óriye, ┼čagird, gedikli (fecioare ├«n a╚Öteptare) ┼či usta. Din ultima categorie erau alese femeile care ajungeau efectiv ├«n patul sultanului. Acestea se numeau haseki, favorite. Dintre ele erau alese cele patru so┼úii (patru este cifra considerat─â canonic─â de legea islamic─â). Acestea deveneau kadin, cad├óne. Totu┼či, dac─â o favorit─â n─â┼čtea un copil de sex masculin, ea devenea ba┼č-kadin ┼či se bucura de ├«nt├óietate ├«ntre celelalte femei, primind chiar un apartament separat pentru ea ┼či copiii s─âi.

Un statut special îl aveau soţiile canonice, luate de sultani dintre fiicele diverșilor conducători străini. Ele ajungeau direct în vârful ierahiei, dar sultanul putea să aibă o altă favorită.

Revenind la Suleyman Magnificul ┼či la epoca sa, at├ót serialul turcesc, c├ót ┼či istoricii vorbesc despre influen┼úa pe care o sclav─â rutean─â, Roxelana, ajunge s─â o manifeste asupra sultanului, unul dintre cei mai puternici oameni ai secolului al XVI-lea. Ea va deveni Hurrem Sultan, so┼úie oficial─â, ceea ce nu se obi╚Önuia, ┼či va fi favorizat─â ├«mpreun─â cu copiii ei. Mai mult chiar, dragostea lui Suleyman pentru aceasta va face ca el s─â ia multe decizii, inclusiv de strategie politic─â ┼či diplomatic─â, influen┼úat sau ├«mpreun─â cu Roxelana. Lucrurile acestea sunt oarecum excep┼úionale ├«ntr-o oarecare m─âsur─â pentru c─â nu vorbim de o c─âs─âtorie monogam─â;pe de alt─â parte, se deschide ├«n istoria imperial─â otoman─â o perioad─â ├«n care haremul cap─ât─â o influen┼ú─â extrem de mare.

photoland corbis42 28885780 0 jpg jpeg

Cine conducea haremul?

Cea care st─âp├ónea efectiv haremul era mama sultanului ├«n func┼úie ÔÇô valide sultan. Aceasta putea fi, de multe ori, o fost─â favorit─â a sultanului defunct, nu neap─ârat una dintre so┼úiile recunoscute de ┼čeriat, legea islamic─â. ├Än aceste condi┼úii, a existat chiar o perioad─â, 1574-1687, ├«n care c─âs─âtoriile canonice nu au fost ├«ncurajate, iar influen┼úa valide-sultan-elor a crescut foarte mult.

Eunucul negru se afla ├«n aceea┼či rela┼úie de subordonare fa┼ú─â de valide-sultan, precum eunucul alb fa┼ú─â de sultan. Dup─â moartea mamei sultanului, prima cad├ón─â devenea conduc─âtoarea haremului.

Femeilor nu le era ├«ng─âduit s─â ├«l ├«nt├ólneasc─â oricum pe sultan. Ele trebuiau s─â se ascund─â c├ónd auzeau papucii de cas─â ai acestuia ┼úintui┼úi ├«n cuie din argint. Nu era permis ca sultanul s─â se ├«ndr─âgosteasc─â de vreo novice. Personalul haremului ca ┼či pajii primeau un stipendiu zilnic ┼či o ├«nzestrare cu haine, fiecare av├ónd o uniform─â special─â. Ideea c─â 400 sau mai multe femei st─âteau timp de zeci de ani la dispozi┼úia unui sultan este gre┼čit─â pentru c─â multe fete deveneau so┼úii ale pajilor atunci c├ónd ace┼čtia p─âr─âseau Palatul pentru servicii ├«n afara acestuia. Recrutarea ┼či ie┼čirea din serviciul direct al sultanului erau procese continue.

Cele mai multe dintre femei nu erau prezentate sultanului, ci numai acelea de o extrordinar─â frumuse┼úe si talent, v─âzute ca ni╚Öte poten╚Ťiale concubine, erau preg─âtite pentru acest pas. Ele erau ├«nv─â╚Ťate s─â danseze, s─â recite poezii, s─â c├ónte la diverse instrumente muzicale ╚Öi ini╚Ťiate ├«n arta erotic─â. Numai cele mai dotate si talentate ajungeau s─â fie prezentate sultanului.

Despre eunuci ┼či paza haremului

Paza haremului era asigurat─â de eunucii negri, ┼čeful acestora fiind Marele Eunuc Negru. Termenul de eunuc provine din greaca veche ┼či semnific─â ÔÇ×p─âzitorul dormitoruluiÔÇŁ, ├«ns─â meseria era mult mai veche. Eunucii negrii erau, de obicei, captura╚Ťi din Egipt, Abisinia sau Sudan ╚Öi transporta╚Ťi pe Marea Mediterana c─âtre t├órgurile de sclavi din Mecca, Medina, Beirut, Izmir sau Istanbul. Exista o regul─â ca to╚Ťi eunucii, albi sau negri, s─â fie castra╚Ťi ├«nainte de a ajunge pe pie┼úele de sclavi deoarece ├«n zonele islamice opera╚Ťia era interzis─â. Totu╚Öi, folosirea sclavilor castra╚Ťi nu era reglementat─â, permi┼ú├óndu-se a╚Öadar folosirea lor.

Exista o diviziune a eunucilor:cei c─ârora li se ├«ndep─ârtau testiculele cu ajutorul unui brici, rana fiind cauterizat─â apoi cu ulei ├«ncins, ╚Öi cei c─ârora le era ├«ndep─ârtat penisul. Eunucii negri f─âceau parte din prima categorie, iar cei albi, din a doua. Ambele categorii erau folosite ├«n Palatul Imperial de la Istanbul. Dac─â eunucii negri se ocupau de paza haremului, cei albi f─âceau parte din administra╚Ťia Palatului ╚Öi de robii b─âie╚Ťi.

Revenind la paznicii haremului, Marele Eunuc Negru era corespondentul unui general de armat─â ocup├ónd func╚Ťia de kizlar aga. El avea dreptul s─â se apropie de sultan oric├ónd ╚Öi s─â fie folosit ca mesager pentru mesaje private ├«ntre sultan ╚Öi Marele Vizir, fiind totodat─â o leg─âtur─â importanta ├«ntre sultan ╚Öi mama acestuia, valide sultan. Kizlar aga avea obliga╚Ťia de a a acompania fiecare femeie ├«n interiorul dormitorului sultanului ╚Öi era practic singurul b─ârbat care putea intra liber ├«n harem pentru orice fel de urgen╚Ť─â nocturn─â. Avea ╚Öi func┼úia de martor la c─âs─âtoria sultanului, la ceremoniile de na╚Ötere, ocup├óndu-se personal de organizarea evenimentelor imperiale ÔÇô petrecerile de circumcizie, nun╚Ťi ╚Öi s─ârb─âtori. De asemenea, avea puterea ╚Öi obligatia de a pedepsi orice femeie din harem acuzat─â de crim─â, duc├ónd-o la locul de execu╚Ťie, pun├ónd-o ├«n sac ╚Öi arunc├ónd-o ├«n Bosfor, pe malul c─âruia este a┼čezat palatul Topkap─▒.

├Äncep├ónd cu Suleyman, puterea ╚Öi influen╚Ťa haremului asupra sultanului sporesc. ├Än timp, ace╚Ötia au renun╚Ťat s─â ├«┼či mai conduc─â campaniile militare, s─â fie tot mai apropia╚Ťi haremului ╚Öi izola╚Ťi de realit─â╚Ťile politice. Acest fapt a dus ╚Öi la cre╚Öterea importan╚Ťei Marelui Eunuc Negru, dar ╚Öi la declinul Imperiului Otoman.

Foto:Azi, haremul de la Topkapı este un punct de atracţie al fostei capitale imperiale

photoland corbis 42 23534079 jpg jpeg

Bibliografie:

Mantran, Robert, Istoria Imperiului Otoman, București, Editura All, 2001.

Inalcik, Halil, Imperiul Otoman. Epoca clasic─â:1300-1600, Editura Enciclopedica, 1996.

Turnbull, Stephen, The Ottoman Empire 1326-1699, New York:Osprey Publishing, 2003.