ÔÇ×Haiducii MusceluluiÔÇŁ, mi┼čcarea de rezisten┼ú─â a colonelului Gheorghe Arsenescu jpeg

ÔÇ×Haiducii MusceluluiÔÇŁ, mi┼čcarea de rezisten┼ú─â a colonelului Gheorghe Arsenescu

Duminic─â 9 septembrie 1934, pe stadionul Regimentului 30 Muscel se desf─â┼čoar─â un meci de fotbal din ÔÇ×Cupa Rom├ónieiÔÇť ├«ntre echipele Venus din C├ómpulung Muscel ┼či Tenis Club T├órgovi┼čte. Viu disputat─â, partida se ├«ncheie cu un scor egal:2-2. ├Än echipa gazd─â, cei mai buni juc─âtori sunt doi funda┼či:Vasile S─ândescu ┼či locotenentul Gheorghe Arsenescu. Drumurile celor doi tineri se despart pentru o vreme;15 ani mai t├órziu ├«i reg─âsim ├«ns─â ├«n r├óndurile uneia dintre cele mai importante grup─âri de rezisten┼ú─â anticomunist─â din Rom├ónia, ÔÇ×Haiducii MusceluluiÔÇť.

Ofi┼úer de carier─â, avansat ┼čef de stat-major al unei mari unit─â┼úi ├«n r─âzboiul antisovietic, decorat at├ót de rom├óni, c├ót ┼či de germani (inclusiv pentru succesele ├«nregistrate ├«n lupta ├«mpotriva partizanilor sovietici), colonelul Gheorghe Arsenescu ├«n┼úelege rapid c─â regimul totalitar sprijinit de tancurile ┼či avioanele Armatei Ro┼čii nu va tolera nicio opozi┼úie iar vremurile senine de dinainte de r─âzboi nu se vor repeta cur├ónd.

Condamnat pentru sabotaj economic

w2 1 jpg jpeg

Eliminat din armat─â la nici 39 de ani (deblocat, conform terminologiei acelor vremuri), Arsenescu se ├«nscrie ├«n vara anului1946 ├«n P.N.L.-T─ât─ârescu;la 17 mai 1946, disiden┼úa liberal─â intrase ├«n alian┼úa electoral─â cunoscut─â sub numele de Blocul Partidelor Democratice, al─âturi de P.C.R., Frontul Plugarilor, Uniunea Patriotic─â, P.S.D., P.N.P., P.N.┼ó.-Anton Alexandrescu ┼či P.S.D.R.-┼×tefan Voitec ┼či Lotar R─âd─âceanu. Intr─â ├«n conducerea organiza┼úiei t─ât─âr─âsciene or─â┼čene┼čti ┼či particip─â la campania electoral─â, fiind ales pre┼čedinte al comisiei de supraveghere a alegerilor din circumscrip┼úia M─ârcu┼č.

├Än paralel, colonelul ├«ncearc─â s─â ├«nfiin┼úeze o mic─â ferm─â zootehnic─â pentru alimentarea cu lapte a pie┼úei C├ómpulungului, dar se treze┼čte rapid condamnat pentru sabotaj economic, fiind obligat s─â se ascund─â ├«ntr-un teritoriu ├«n care s-a n─âscut ┼či a crescut, unde avea mul┼úi prieteni ┼či unde spera s─â poat─â supravie┼úui ├«n r─âzboiul de uzur─â pe care intuia c─â va trebui s─â-l duc─â ├«mpotriva noului regim.

├Änceputurile grup─ârii de rezisten┼ú─â ÔÇ×Haiducii MusceluluiÔÇť

├Än ianuarie-februarie 1948, colonelul Gheorghe Arsenescu reu┼če┼čte s─â ini┼úieze ├«n nordul jude┼úului Muscel (zona Bran-Ruc─âr-Dragoslavele-Stoene┼čti-Cet─â┼úeni-M─â┼ú─âu-C├ómpulung) o grupare din care f─âceau parte fo┼čti deputa┼úi, avoca┼úi, mari industria┼či ┼či proprietari de fabrici, mori ┼či t─âb─âc─ârii, mici ├«ntreprinz─âtori, ofi┼úeri activi ┼či debloca┼úi, monahi ┼či preo┼úi de mir, ├«nv─â┼ú─âtori ┼či profesori, studen┼úi, muncitori ┼či ┼ú─ârani.

Structura socio-profesional─â extrem de eterogen─â arat─â c├ót de mult se generalizase nemul┼úumirea fa┼ú─â de regimul instaurat prin for┼ú─â la 6 martie 1945;un regim ap─ârat de trupele de ocupa┼úie ┼či sutele de consilieri sovietici, consacrat prin fraudarea alegerilor din 19 noiembrie 1946 ┼či debarasat de orice leg─âtur─â simbolic─â cu Dumnezeu prin alungarea familiei regale imediat dup─â 30 decembrie 1947.

Pe l├óng─â oamenii din mun┼úi, gruparea cuprindea ┼či o sumedenie de ÔÇ×elemente nedispersateÔÇŁ, a┼ča cum erau numite, ├«n jargonul Securit─â┼úii, persoanele r─âmase ├«n localit─â┼úile de re┼čedin┼ú─â pentru a acorda sprijin logistic membrilor rezisten┼úei. Gruparea era eterogen─â ┼či din punct de vedere politic ÔÇô membri acesteia f─âcuser─â parte ├«n trecut din diversele partide antebelice, de la P.N.L.-Br─âtianu la P.N.┼ó.-Maniu, de la P.N.D.-Iorga la P.N.L.-T─ât─ârescu, de la legionari la comuni┼čti (inclusiv comuni┼čti tineri, dar ┼či adep┼úi ai partidelor-satelit controlate de comuni┼čti, cum ar fi Frontul Plugarilor-Petru Groza ori ai Partidului Na┼úional-Popular-Miti┼ú─â Constantinescu ┼či George C─âlinescu). ÔÇ×Haiducii MusceluluiÔÇŁ cuprindea ├«ns─â ┼či cet─â┼úeni neafilia┼úi vreunui partid politic, uni┼úi ├«ns─â de convingerea c─â trebuie s─â ia atitudine fa┼ú─â de ceea ce se ├«nt├ómpla ├«n ┼úar─â.

Reţea de susţinători printre militarii din Muscel

Folosindu-┼či cu abilitate contactele ├«n mediul militar din timpul r─âzboiului ┼či din perioada func┼úiei de┼úinute la Cercul Teritorial Muscel, Gheorghe Arsenescu ├«┼či creeaz─â o re┼úea de sus┼úin─âtori inclusiv ├«n fostul s─âu Regiment 30 Muscel, transformat ├«n Batalionul 27 V├ón─âtori de Munte, condus de maiorul Dumitrache Ioan, vechi colaborator. Aceast─â re┼úea ├«l ajut─â s─â ob┼úin─â o parte din armamentul ┼či logistica vital─â supravie┼úuirii ├«n mun┼úi, indiferent de anotimp. De asemenea, concepe ├«mpreun─â cu maiorul Dumitrache un plan de ac┼úiune care, dac─â ar fi reu┼čit, ar fi transformat Muscelul ├«n principala zon─â de rezisten┼ú─â anticomunist─â din ┼úar─â, prin blocarea uneia dintre arterele vitale de comunica┼úii ├«ntre Muntenia ┼či Ardeal.

Tratative cu familia lui Toma Arnăuţoiu

├Än paralel, urm─ârind extinderea focarelor mobile de rezisten┼ú─â pe sistemul r─âscoalelor din 1907, Arsenescu ia leg─âtura cu o alt─â organiza┼úie anticomunist─â mai mic─â din Arge┼č (profesorul Dumitru-Mitu Apostol, care ac┼úiona pe valea Topologului, la nord de S─âl─âturc). Lipsa armamentului ┼či a experien┼úei militare a acestei din urm─â grup─âri se soldeaz─â rapid cu anihilarea ei de c─âtre Securitate ┼či Mili┼úie ├«n toamna anului 1948, urmat─â de executarea demonstrativ─â a liderului ├«n comuna natal─â ┼×uici, f─âr─â condamnare.

├Än aceste condi┼úii, ├«n decembrie 1948, Gheorghe Arsenescu demareaz─â tratative la Bucure┼čti cu membrii familiei unui t├ón─âr militar trecut ├«n rezerv─â ├«n 1947, locotenentul de cavalerie Toma Arn─âu┼úoiu (n─âscut ├«n 1921), pentru formarea unui nucleu similar ├«n zona Nuc┼čoara din jude┼úul Muscel (perimetrul R├óul Doamnei).

Aceste tratative treneaz─â p├ón─â c├ónd colonelul Arsenescu este informat de omul s─âu de leg─âtur─â, fostul plutonier-major Grigore Miron, alt vechi subordonat, c─â propria sa organiza┼úie a fost compromis─â iremediabil, ca urmare a gre┼čelii fatale comise de un membru dispersat. Acesta nu respectase ordinul de ÔÇ×a se da la fundÔÇŁ ┼či a r─âm├óne inactiv pe perioada iernii, p├ón─â la primirea ordinului expres de a se aduna cu to┼úii ├«n mun┼úi, la un loc prestabilit.

Gruparea lui Arsenescu e compromis─â

Vina apar┼úinea t├ón─ârului ┼ú─âr─ânist Traian Marinescu-Geagu din comuna Izvoarele, jude┼úul D├ómbovi┼úa, dat de vechea Siguran┼ú─â ├«n urm─ârire general─â ├«nc─â din 19 noiembrie 1946, pentru distrugerea prin incendiere a urnelor m─âsluite de comuni┼čti. 

q1 jpg jpeg

Izvoarele fusese una dintre pu┼úinele localit─â┼úi din ┼úar─â ├«n care alegerile au trebuit repetate, spre marea ÔÇ×ru┼čineÔÇŁ a prefectului Gogu Popescu, viitorul colonel de securitate care va conduce Direc┼úia Contrasabotaj, legendat ulterior ca ambasador M.A.E.

Primit de colonelul Arsenescu ├«n organiza┼úie la st─âruin┼úele preotului Gheorghe Cotenescu din Stoene┼čti (unchiul t├ón─ârului), lui Traian Marinescu-Geagu (foto), ascuns la un prieten din Dragoslavele, i s-a f─âcut dor de casa p─ârinteasc─â, a┼ča c─â s-a dus la Izvoarele, nerespect├ónd indica┼úiile primite. A fost rapid identificat ┼či capturat pe 19 martie 1949 de agen┼úii Securit─â┼úii d├ómbovi┼úene.

Predat Regionalei Securit─â┼úii din Pite┼čti ┼či torturat s─âlbatic f─âr─â ├«ntrerupere de oamenii c─âpitanului C├órnu, Traian Marinescu-Geagu ├«i deconspir─â at├ót pe g─âzduitorii s─âi (inclusiv pe propriul unchi, preotul Cotenescu), c├ót ┼či ├«ntreaga re┼úea clandestin─â creat─â cu mare trud─â de colonelul Arsenescu.

Stors de informa┼úii ┼či zdrobit psihic, devenit de-acum inutil Securit─â┼úii, este dus din nou la Izvoarele ┼či executat pe 4 februarie 1950, la marginea ┼čoselei C├ómpulung-T├órgovi┼čte, de o echip─â trimis─â de c─âpitanul C├órnu;aceasta nu a permis timp de dou─â zile ├«ngroparea cadavrului, ca exemplu al soartei pe care o merit─â ÔÇ×bandi┼úiiÔÇŁ.

Dat─â fiind moartea sa ÔÇ×natural─âÔÇŁ, t├ón─ârul Marinescu-Geagu nu a mai putut fi condamnat de Tribunalul Militar Bucure┼čti cu sentin┼úa nr. 478/11 mai 1950 ├«n cadrul primului lot de musceleni;au fost emise 37 de condamn─âri, o parte fiind persoane condamnate ├«n contumacie, inclusiv fra┼úii Purnichescu, industria┼či, co-fondatori ├«n 1948 ai grup─ârii ├«mpreun─â cu colonelul Arsenescu, fugari captura┼úi ┼či condamna┼úi ├«n 1951.

Prigoana ┼či tr─âdarea

Securitatea ┼či Mili┼úia declan┼čeaz─â prompt un val de arest─âri ├«n ├«ntregul jude┼ú Muscel, majoritatea membrilor care urmau s─â plece ├«n mun┼úi ┼či a elementelor nedispersate fiind arestate ├«n mai pu┼úin de 2 s─âpt─âm├óni, adic─â p├ón─â la 31 martie 1949. Sunt capturate, de asemenea, toate depozitele clandestine de armament, muni┼úie ┼či logistic─â ale partizanilor.

w3 1 jpg jpeg

Organiza┼úia colonelului Arsenescu sufer─â astfel o lovitur─â din care nu-┼či mai revine, iar acestuia i se ia urma la Bucure┼čti, identific├óndu-se locuin┼úa unde se ascundea pe timpul iernii. Printr-un miracol, Gheorghe Arsenescu fuge la timp, ajunge pe 1 aprilie 1949 la Nuc┼čoara ├«mpreun─â cu Toma Arn─âu┼úoiu ┼či activeaz─â acest nou focar de rezisten┼ú─â. ├Äl p─âr─âse┼čte dup─â ce se convinge c─â poate func┼úiona, mul┼úumit─â prestigiului de care se bucur─â ├«ntreaga familie Arn─âu┼úoiu ├«n respectiva zon─â.

ÔÇ×P─âuna┼čul codrilorÔÇŁ ÔÇô numele cu care a intrat ├«n legend─â colonelul Arsenescu ÔÇô reu┼če┼čte s─â scape cu via┼ú─â din mai multe capcane ├«ntinse de Securitate cu ajutorul unor informatori, mai ├«nt├ói la Nuc┼čoara (19 iunie 1949), apoi la Bughea (21 septembrie 1949) ┼či la C├ómpulung, iar din septembrie 1949 se ascunde ├«n mai multe locuri, devenind practic invizibil pentru organele de Securitate.

Doar o mare ne┼čans─â face ca urm─âritorii resemna┼úi s─â ├«l captureze, prin tr─âdarea comis─â ├«n 1961 de vecinul (Croitoru, fost subaltern) ultimei sale gazde (Po┼čtoac─â), fiind executat la 29 februarie 1962. Spre meritul s─âu, Gheorghe Arsenescu nu a tras dup─â sine ┼či alte persoane, pentru c─â a p─âstrat regulile conspirativit─â┼úii, ne┼úin├ónd vreun jurnal sau eviden┼úe. Aceasta, spre deosebire de neglijen┼úele comise de membri ai grup─ârii conduse de fra┼úii Arn─âu┼úoiu;├«n acest caz au fost condamnate inclusiv persoane care au dat fugarilor o ┼úigar─â, pentru c─â gestul fusese trecut ├«n caiet!

Deznodământ:peste 100 de condamnări

Organiza┼úia creat─â de colonelul Gheorghe Arsenescu ├«n nordul jude┼úului Muscel a num─ârat peste 100 de persoane condamnate, iar c├óteva cadre militare de rang superior au fost executate:colonelul deblocat Gheorghe Arsenescu ┼či cadre active din Batalionul 27 V├ón─âtori de Munte, maiorul Ioan Dumitrache ┼či maiorul Niculae Mih─âilescu.

Numai din comuna Stoene┼čti au fost condamnate 10 persoane, dup─â cum urmeaz─â:preotul-profesor Gheorghe Cotenescu (al doilea arestat, pe 24 martie 1949), Constantin Banu, fra┼úii Iosif Cotenescu ┼či Traian Cotenescu, Ion ┼či Ion I. Mu┼četescu (tat─â ┼či fiu), Romu Luca, Ioan Vasilescu ┼či Sever Vasilescu (fra┼úi), Maria Vasilescu (so┼úia lui Sever). Dintre ace┼čtia, preotul Gheorghe Cotenescu (element nedispersat) ┼či Constantin Banu (element dispersat, fugit pe munte, arestat pe 17 ianuarie 1950) au fost condamna┼úi primii, cu sentin┼úa nr. 478/11 mai 1950.

<strong>Preoţii colonelului Arsenescu</strong>

De┼či gruparea ÔÇ×Haiducii MusceluluiÔÇŁ a func┼úionat efectiv mai pu┼úin de un an (ianuarie 1948-21 septembrie 1948), se cunosc biografiile a trei clerici care au sprijinit-o, ├«n func┼úie de posibilit─â┼úile ┼či v├órsta lor:stare┼úul Pimen B─ârbieru, preotul-profesor Gheorghe Cotenescu ┼či preotul Iosif Mu┼četescu.

Stareţul Pimen Bărbieru, condamnat de 25 de ani de muncă silnică

F─âr─â ├«ndoial─â, clericul cu rolul cel mai important rol ├«n cadrul grup─ârii a fost ieromonahul Pimen B─ârbieru, stare┼úul schitului Cet─â┼úuia-Negru Vod─â din Cet─â┼úeni, care str─âjuie┼čte seme┼ú Valea D├ómbovi┼úei, de la ├«n─âl┼úime, la sud de Stoene┼čti.

q2 jpg jpeg

├Än ├«ncercarea sa de fidelizare a membrilor grup─ârii ┼či de solidarizare ├«n jurul unor idealuri comune, ├«n bun─â ├«n┼úelegere prealabil─â cu monahul, colonelul Arsenescu a primit ├«mpreun─â cu acesta jur─âm├óntul aspru depus pe Evanghelie, pe Cruce ┼či pe arm─â, viz├ónd loialitate total─â fa┼ú─â de Patrie, Rege, Guvernul liber al Patriei, ┼čefii organiza┼úiei ┼či camarazii haiduci:

ÔÇ×├Än numele lui Dumnezeu Atotputernicul ┼či pe Sf├ónta Cruce, eu, ..., jur s─â m─â fac haiduc, de bun─â voie ┼či nesilit de nimeni, pentru a lupta la salvarea ┼či eliberarea Patriei ┼či neamului din ghearele fiarelor comuniste-bol┼čevice ┼či de sub jugul greu al ru┼čilor.

Jur credinţă Majestăţii Sale Regele Mihai I, regele tuturor românilor.

Jur credinţă Guvernului liber al Patriei.

Jur supunere ┼či ascultare f─âr─â murmur ┼či f─âr─â ┼čov─âire ┼čefilor haiducilor.

Jur s─â ucid f─âr─â mil─â ┼či f─âr─â cru┼úare pe to┼úi str─âinii ┼či tic─âlo┼čii care ne-au tr─âdat ┼či v├óndut Patria ┼či neamul ┼či au adus dezastrul ┼ú─ârii.

Jur s─â nu m─â despart de fra┼úii mei de lupt─â dec├ót dup─â victoria final─â. ├Än caz de tr─âdare sau de c─âlcare a jur─âm├óntului, s─â fiu ucis at├ót eu c├ót ┼či ├«ntreaga mea familie.

A┼ča s─â-mi ajute Dumnezeu!ÔÇŁ

Arestat la 31 martie 1949, Tribunalul Militar Bucure┼čti ├«l condamn─â pe stare┼úul Pimen B─ârbieru (n─âscut ├«n 1905, stare┼ú al schitului Cet─â┼úuia din 1943), prin sentin┼úa nr. 478 din 11 mai 1950, la 25 de ani de munc─â silnic─â pentru c─â luase jur─âm├óntul colonelului Arsenescu ┼či al camarazilor s─âi, le oferise ad─âpost ┼či ascunsese armament. Avea s─â fie eliberat abia ├«n anul 1964, dup─â stagii ├«ndelungate petrecute ├«n ├«nchisorile Jilava, Tg. Ocna, Baia Sprie ┼či Aiud. Dup─â eliberare va trece prin mai multe m├ón─âstiri ┼či se va regrage la m─ân─âstirea Pas─ârea, unde va muri ├«n 1982.

Preotul Iosif Mu┼četescu, condamnat c─â a dat m├óncare, ad─âpost ┼či p─âturi

La r├óndul s─âu, preotul Iosif Mu┼četescu, cu parohie ├«n satul Susl─âne┼čti, comuna M─â┼ú─âu, de pe Valea Arge┼čelului, v─ârul dramaturgului Tudor Mu┼čatescu, prime┼čte o condamnare identic─â:1 an de ├«nchisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, prin oferire de ad─âpost, m├óncare ┼či p─âturi pentru vreme rea colonelului Arsenescu ┼či colaboratorilor acestuia.

├Än beciurile Securit─â┼úii din C├ómpulung, condus─â de maiorul Chico┼č, iar apoi ├«n cele de la Pite┼čti, sub palma grea a c─âpitanului C├órnu ┼či a brutelor acestuia, le-a fost dat apoi tuturor s─â fie martori ├«n ÔÇ×depoziteleÔÇŁ Securit─â┼úii (n.a. ÔÇô celule separate de restul aresta┼úilor pe timpul anchetelor) din penitenciarul Pite┼čti ai reeduc─ârii studen┼úilor declan┼čate de echipele lui Eugen ┼óurcanu.

Torturile fizice ┼či psihice, foamea permanent─â ┼či-au impus amprenta asupra tuturor, sl─âbindu-le organismul ┼či degrad├óndu-le ireversibil s─ân─âtatea. ┼×i totu┼či, bunul Dumnezeu le-a ├«nt─ârit credin┼úa ┼či i-a ajutat pe to┼úi trei s─â treac─â cu bine de aceast─â nou─â Golgot─â.

Preotul Gheorghe Cotenescu, primul cleric din grup arestat

w4 1 jpg jpeg

Preotul-profesor Gheorghe Cotenescu (n─âscut ├«n 1886) din comuna Stoene┼čti-Muscel ÔÇô fostul secretar particular al istoricului Nicolae Iorga, fost deputat, publicist, compozitor ┼či conferen┼úiar de nenum─ârate ori la Universitatea de var─â de la V─âlenii de Munte ├«n perioada 1931-1943, ctitor al bisericii noi din Stoene┼čti, modelator al destinelor a mii de elevi de ┼čcoli s─âte┼čti ┼či seminarii teologice ┼či monahale (printre care ┼či doi patriarhi:Iustin Moisescu ┼či Teoctist Ar─âpa┼ču, numero┼či episcopi, mari duhovnici ┼či profesori universitari) ÔÇô va fi primul cleric din grup arestat, la 24 martie 1949. Avea 63 de ani. Dup─â 14 luni de arest preventiv la C├ómpulung ┼či Pite┼čti, va fi condamnat prin aceea┼či sentin┼ú─â la 1 an de ├«nchisoare cu suspendare prin luarea par┼úial─â ├«n calcul a perioadei anchetei preliminare. M─ârturia sa scris─â este elocvent─â:ÔÇ×C├ót am suferit eu ┼či mai ales c├ót a suferit biata so┼úie ├«n urma acestei fapte(n.a. ÔÇô g─âzduirea nepotului Traian Marinescu-Geagu ┼či sprijinul logistic acordat altor membri ai grup─ârii, cunosc├óndu-se personal cu viitorul colonel Arsenescu ├«nc─â din anii ÔÇÖ30)s-a v─âzut ┼či i-am v─âzut urm─ârile prin ostracizarea social─â-politic─â a CHIABURULUI necru┼úat ┼či mereu bruscat ├«n demnitate cu impozite grele, cu cote mari (...). ┼×i a┼ča mi-a fost dat mie, supusul ┼či bruscatul, s─â suf─âr umilin┼úele unor localnici recruta┼úi drept conduc─âtori din mandal├ócul ┼či periferia lipsi┼úilor de con┼čtiin┼ú─â (...)ÔÇŁ.

Gheorghe Cotenescu arest 24 03 1949 jpg jpeg