Grija regimului comunist faţă de tineret jpeg

Grija regimului comunist faţă de tineret

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än general, orice ideologie care se vrea a fi revolu┼úionar─â, orice regim care-┼či propune s─â schimbe ordinea existent─â se bazeaz─â, ├«n principal, pe tineri. Tineretul este categoria cea mai important─â;fiind cea mai dinamic─â ┼či cea mai volatil─â, ea trebuie neap─ârat atras─â de partea ideologiei. ├Än regimurile comuniste din ├«ntreaga lume, cel rom├ónesc inclusiv, tinerii au avut parte de un statut special, fiind mereu ├«n aten┼úia conducerii.

├Än cazul guvern─ârii comuniste din Rom├ónia, modalit─â┼úile de atragere a tineretulu s-au schimbat de-a lungul deceniilor. De asemenea, s-au schimbat ┼či genera┼úiile:de la entuzia┼čtii ce mergeau voluntar pe ┼čantierele de munc─â ale anilor ÔÇÖ50, la cei care s-au ├«ntors ├«mpotriva regimului ├«n decembrie ÔÇÖ89.

Tinerii la munc─â

Odat─â cu schimbarea regimului la finele anului 1947, tineretul devine subiect politic. El trebuia obligatoriu ├«nregimentat! In aprilie 1948 se d─â startul unei campanii de mare amploare de mobilizare a tineretului ├«n vederea refacerii economice ┼či industriale a ┼ú─ârii. Este perioada marilor ┼čantiere de munc─â. Tinerii au fost chema┼úi cu prec─âdere pe cinci astfel de ┼čantiere:Bumbe┼čti-Livezeni, Salva-Vi┼čeu, Agnita-Botorca (toate trei tronsoane de cale ferate), Lunca Prutului (pentru ├«ndiguire) ┼či Centura Bucure┼čtiului. La Bumbe┼čti-Livezeni au muncit, spre exemplu, circa 30.000 de tineri ├«n ┼čapte luni.

Rasuna valea 1241007625 1949 jpg jpeg

In spatele acestui fenomen de mobilizare ├«n mas─â st─âtea propaganda bazat─â pe filosofia transformist─â. Era promovat─â ideea c─â oricine, prin puterile proprii, poate ajuta la transformarea ┼ú─ârii. Astfel, o bun─â parte a tinerilor sunt atra┼či de bun─â voie. Pentru ace┼čtia, retribu┼úia era substan┼úial─â. De┼či primeau mai pu┼úini bani dec├ót un muncitor calificat, totu┼či tinerii puteau primi burse mai mari sau alte privilegii. In plus, prezen┼úa pe ┼čantier d─âdea foarte bine la dosar. De aceea, mul┼úi veneau de bun─â voie, sau de team─â, pentru a ┼čterge petele trecutului.

Modelul acestor ┼čantiere ale tineretului a fost preluat din Iugoslavia lui Tito. El a ├«nfiin┼úat ├«n 1946 primul astfel de ┼čantier. Dup─â ruptura cu Iugoslavia, dup─â ├«nceputul anilor ÔÇÖ50, ┼čantierele vor trece ├«n umbr─â c─âci erau ┬źde model titoist┬╗. Dup─â toat─â propaganda de la ├«nceput, nu s-a mai vorbit de ┼čantiere aproape deloc p├ón─â c├ónd au fost revitalizate ├«n baza lozincii ┬ź romantismului revolu┼úionar ┬╗.

(Afi┼čul filmuluiR─âsuna Valea, film de propagand─â despre munca tinerilor la ┼čantierul de la Bumbe┼čti-Livezeni)

Educaţia

Un aspect foarte important legat de tineret pe care regimul trebuia s─â-l controleze foarte strict era, bine├«n┼úeles, educa┼úia. Pe la mijlocul anilor ÔÇÖ50 iese din ┼čcoli prima genera┼úie educat─â dup─â r─âzboi ca produs al unui ├«nv─â┼ú─âm├ónt de tip sovietic. Acesta a avut la baz─â legea ├«nv─â┼ú─âm├óntului adoptat─â ├«n august 1948, care a adus o schimbare radical─â fa┼ú─â de vechiul model al lui Spiru Haret. S-a modificat sistemul de notare, fiind adoptat cel sovietic cu note de la 1 la 5. Au fost desfiin┼úate ┼čcolile particulare ┼či cele ce ┼úineau de institute religioase, astfel c─â tot sistemul de educa┼úie era controlat de centru. Pentru uniformizarea cuno┼čtiin┼úelor, au fost introduse manualele unice. Limba rus─â a devenit materie obligatorie ├«ncep├ónd cu clasa a patra primar─â. Istoria URSS era ┼či ea disciplin─â obligatorie.

Modelele

zoya jpg jpeg

Tot regimul se ocupa ┼či de modelele ce trebuiau admirate de tineret. Evident, ele nu puteau fi dec├ót de origine sovietic─â. Se remarc─â dou─â personaje:Zoia Kosmodemianskaia, eroin─â de r─âzboi, ┼či Nicolai Stahanov, muncitorul exemplar care ├«┼či dep─â┼če┼čte norma. Ei trebuiau s─â fie exemplele tinerilor rom├óni, ├«ndemna┼úi s─â devin─â eroi ai patriei sau muncitori de excep┼úie care lupt─â pentru ridicarea ┼ú─ârii.

"In numele tinerilor", regimul de la Bucure┼čti s-a ocupat de organizarea a dou─â evenimente interna┼úionale importante ├«n vara anului 1953. ├Än iulie a avut loc al III-lea Congres Mondial al Tineretului, manifestare propagandistic─â de sorginte sovietic─â, la care au participat aproximativ 1.000 de tineri din toat─â lumea. Apoi, ├«n septembrie, a avut loc al patrulea Festival Mondial al Tineretului. Cu cei 30.000 de participan┼úi, a fost cel mai mare eveniment g─âzduit p├ón─â atunci de Rom├ónia. Cu aceast─â ocazie special─â, de dragul imaginii ┼ú─ârii, ├«n magazine au ap─ârut b─âuturi alcoolice ┼či alte produse ┬ź exotice ┬╗ care ├«n mod normal nu se g─âseau deloc pe pia┼ú─â

Deschiderea

(Alain Delon)

alain delon 122561l poza jpg jpeg

Anii ÔÇÖ60 au adus o schimbare radical─â. A ├«nceput deschiderea ├«n sens contrar, c─âtre Occident, a avut loc o muta┼úie radical─â a modelelor propuse tineretului. Incep├ónd chiar cu sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ50, ├«n cinematografele rom├óne┼čti au ├«nceput s─â apar─â filme occidentale, ┼či mai mul┼úi actori din Vest au fost invita┼úi la Bucure┼čti. Noile modele erau starurile muzicii ┼či filmului occidental:Sylvie Vartan, c├ónt─ârea┼ú─â francez─â, Alain Delon, faimosul actor, Gianni Morandi, c├ónt─âre┼ú italian. In acea perioad─â, Rom├ónia a cunoscut ┼či ea cultura pop. In 1962 se na┼čte trupa Pheonix, reprezentativ─â pentru genera┼úia lor, pentru schimbarea tineretului. In 1968 are loc prima edi┼úie a festivalului Cerbul de Aur, devenit unul dintre cele mai importante evnimente de acest gen din Estul Europei. In aceia┼či ani, pe litoral apar primele baruri de noapte. Dac─â ├«n anii ÔÇÖ60 cinematograful era institu┼úia reprezentativ─â a tineretului, barul de noapte va fi cea specific─â anilor ÔÇÖ70, ├«nlocuit deceniul urm─âtor de discotec─â.

Aceast─â deschidere ce a permis o liberalizare a tineretului se ├«ncheie brusc ├«n 1971 odat─â cu Tezele din Iulie.Modelul cultural occidental e criticat foarte dur ;trebuia neap─ârat revenit la modelele ┬ź s─ân─âtoase ┬╗ de sorgine comunist─â. Tezele au reprezentat o ├«ncercare de re├«ntoarcerele la ortodoxie pe toate planurile, de la mentalul tineretului p├ón─â la discursul istoriografic. Dup─â aceast─â ├«nchidere, la sf├ór┼čitul deceniului se dezvolt─â mirajul fugii din ┼úar─â ca singura salvare posibil─â. Una din cele mai mari probleme ale regimului ├«n acest sens a fost c─â mul┼úi dintre cei care au plecat erau vedete, modelele tineretului:Cornel Chiriac, Mihaela Mihai, Constantin Dr─âghici, Marcel R─âducanu, membrii trupei Pheonix. In ciuda tentativelor regimului de a rec─âp─âta controlul asupra tineretului, bre┼ča deschis─â a fost definitiv─â. Tinerii nu mai puteau fi supu┼či.

Faimosul decret 770 din 1966 prin care avortul era ilegalizat avea ca scop impulsionarea demografiei din ┼úar─â, cre┼čterea num─ârului de copii ┼či de tineri. Ins─â decizia aceasta s-a ├«ntors, 20 de ani mai t├órziu, ├«mpotiva regimului. Genera┼úia a┼ča-zi┼čilor ┬ź decre┼úei ┬╗ a fost sectorul cel mai dinamic la Revolu┼úie.

Vezi A.Cioroianu, Pe umerii lui Marx,  Bucure╚Öti, Curtea Veche, 2005