Gr─âdinile de la ┼×coala Central─â  Spa┼úii ale memoriei jpeg

Gr─âdinile de la ┼×coala Central─â. Spa┼úii ale memoriei

De numele lui Ion Mincu se leag─â numeroase monumente arhitecturale din Bucure╚Öti ┼či din Rom├ónia, dar nu mult─â lume cunoa╚Öte povestea gr─âdinilor pe care le-a conceput arhitectul. Vom discuta, a╚Öadar, ├«n cadrul acestui scurt articol despre seria de gr─âdini pe care arhitectul rom├ón le-a realizat la ╚ścoala Central─â din Bucure╚Öti ┼či despre evolu┼úia acestora de-a lungul timpului.

Povestea gr─âdinilor secondeaz─â istoria faimoasei ┼čcoli de demoazele din Bucure╚Öti ┼či reprezint─â repere ale proiectelor realizate de c─âtre Ion Mincu ├«n capitala Rom├óniei. La fel ca ┼či ├«n cazul cl─âdirii unit─â╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, ┼či amenaj─ârile peisagistice ale acesteia se pare c─â au fost inspirate din modelul complexului arhitectonic de la m├ón─âstirea Certosa di Pavia, din nordul Italiei, imaginea acestora ┼či a ├«ntregului ansamblu de pe strada Icoanei devenind una iconic─â pentru opera lui Ion Mincu. ├Än cele ce urmeaz─â, recuper─âm istoria celor trei gr─âdini desf─â╚Öurate ├«n diferite spa┼úii din interiorul ┼či din exteriorul cl─âdirilor ┼čcolii, discut├ónd despre structura lor, compozi┼úiile vegetale, tipurile de activit─â┼úi desf─â┼čurate aici. 

Simplitatea amenaj─ârii exterioare.

Prima ┼či cea mai pu╚Ťin spectaculoas─â dintre acestea este gr─âdina dreptunghiular─â care se desf─â╚Öoar─â de-a lungul fa╚Ťadei principale a ┼čcolii ┼či care, datorit─â simplit─â┼úii ┼či rigurozit─â┼úii cu care a fost conceput─â, a reu┼čit s─â scoat─â ├«n eviden┼ú─â detaliile arhitecturale proiectate de c─âtre Ion Mincu pe pere┼úii exteriori ai cl─âdirii. 

De-a lungul timpului, aceast─â gr─âdin─â a func┼úionat sub forma unui spa┼úiu-tampon ├«ntre strada Icoanei ┼či cl─âdirea principal─â a ┼×colii Centrale, servind ca un mic spa┼úiu de reprezentare, animat de aliniamente de plopi care subliniau intrarea principal─â, forme sferice din cimi┼čir ┼či borduri cu trandafiri care ritmau gr─âdina prin forme ┼či culori. Simplitatea acestei amenaj─âri exterioare a fost imortalizat─â, al─âturi de multe alte imagini iconice ale ┼čcolii, ├«ntr-o serie de ilustrate sepia comandate pe la mijlocul anilor 1930 de c─âtre faimoasa directoare Elena Malaxa, sora bine cunoscutului inginer, ├«ntreprinz─âtor ┼či afacerist Nicolae Malaxa.

Frasinul, plantat simbolic în centrul grădinii interioare.

Cea mai spectaculoas─â din punct de vedere istoric, arhitectural, horticol, dar ┼či simbolic, gr─âdina interioar─â a ┼×colii Centrale este o replic─â a gr─âdinii de tip patio sau chiostro de la m├ón─âstirea Certosa di Pavia din Italia ┼či reprezint─â spa╚Ťiul central care ordoneaz─â ┼či structureaz─â ├«ntreaga arhitectur─â a institu┼úiei de ├«nv─â┼ú─âm├ónt. 

Dreptunghiular─â ┼či cvadripartit─â, gr─âdina interioar─â a fostei ┼čcoli de fete va prelua modelul arhitectural al anticei Gr─âdini a Paradisului, adapt├óndu-i geometria fizic─â ┼či, par┼úial, chiar pe cea simbolic─â. Gr─âdina ┼×colii Centrale nu va fi o gr─âdin─â cu valen┼úe divine, ├«ns─â, dac─â ├«n Antichitate, centrul Gr─âdinii-Paradis era punctat printr-o f├ónt├ón─â sau un vas cu plante deosebite ce marcau simbolic centrul lumii, ├«n cazul chiostro-ului ┼×colii Centrale, ├«n centrul acestuia, prima genera┼úie de eleve va planta simbolic, ┼či ├«n concordan┼ú─â cu tradi┼úia ┼či cutumele secolului al XIX-lea, un frasin. Ini┼úial, acesta avea o form─â pendul─â, fiind un exemplar altoit ce sem─âna mai degrab─â cu o mic─â salcie pletoas─â dec├ót cu un frasin. ├Än timp, copacul ├«┼či va pierde forma pendul─â, rec─âp─ât├óndu-┼či cre┼čterea natural─â.

Cire┼či japonezi ├«n cele patru col┼úuri.

Gr─âdina interioar─â va trece prin mai multe etape istorice, care ├«┼či vor pune amprenta asupra arhitecturii ┼či a compozi┼úiei vegetale. Dac─â ├«n 1901, ├«ntr-una dintre cele mai vechi fotografii de epoc─â, gr─âdina central─â era extrem de bogat ┼či, totodat─â, destul de neordonat plantat─â cu numeroase specii de arbori, arbu┼čti ┼či plante florifere, ├«n seria de ilustrate comandate de c─âtre directoarea Elena Malaxa ├«n anii 1935 se poate observa nu doar o structur─â mult mai clar─â a gr─âdinii, ci ┼či o nou─â form─â de cre┼čtere a frasinului central. 

Structura arhitectural─â, dar ┼či compozi┼úia vegetal─â a acestei cur┼úi vor fi drastic modificate ├«n jurul anului 1940, atunci c├ónd profesorul Borza de la Universitatea din Cluj va dori s─â amenajeze aici o mic─â gr─âdin─â botanic─â . Pentru a cre┼čte spa┼úiul de plantare au fost ├«ns─â demontate aleile concentrice care dublau centrul compozi┼úional al cur┼úii interioare, alter├ónd astfel par┼úial structura arhitectural-peisagistic─â conceput─â de c─âtre Ion Mincu la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea.

4 1935 Gradina de recrea┼úie a ┼×colii ┼či orele de gimnastic─â 1 jpg jpeg

Din informa┼úiile pe care le avem p├ón─â ├«n acest moment, se pare c─â profesorul clujean a adus ┼či plantat, pe l├óng─â o multitudine de specii trandafiri ┼či flori perene, ┼či cei patru cire┼či japonezi (Prunus serrulata) care marcau col┼úurile gr─âdinii . Astfel, de┼či a anulat o parte din proiectul implementat de Ion Mincu ├«n urm─â cu jum─âtate de secol, compozi┼úia vegetal─â propus─â de profesorul Borza a subliniat, datorit─â rigurozit─â┼úii geometrice a plant─ârilor, formele matematice ┼či simbolice ale patio-ului de la ┼×coala Central─â, marc├ónd extremit─â┼úile, col┼úurile ┼či axele principale ale gr─âdinii.

Din jurul anului 1940 ┼či p├ón─â ├«n zilele noastre, se pare c─â aceast─â gr─âdin─â nu a mai trecut prin transform─âri arhitecturale semnificative, compozi┼úia vegetal─â fiind ├«ns─â adesea ├«mbog─â┼úit─â cu diferite noi specii de arbori, arbu┼čti ┼či flori, f─âr─â a se ┼úine cont de un anumit concept sau rigurozitate matematic─â de plantare.

Frumoas─â ┼či bogat─â, gr─âdina interioar─â nu prea era deschis─â ├«n vechime dec├ót cu prilejul unor ocazii speciale sau, uneori, pentru orele de lectur─â. Ea r─âm├óne ├«ns─â, fundamental, un spa┼úiu de reprezentare care a fost, o perioad─â, animat de prezen┼úa unor broa┼čte ┼úestoase care se plimbau libere pe aleile pietruite sau pe cele cu nisip. Pe de alt─â parte, la sf├ór┼čitul de an ┼čcolar sau la finalul ciclului de studii, elevele ┼či colectivul de profesori obi┼čnuiau s─â fac─â o fotografie de grup ├«n aceast─â gr─âdin─â emblematic─â pentru ┼×coala Central─â, anim├ónd pentru scurt─â vreme curtea-tablou.

├Än gr─âdina cu castani se c├ónt─â, se fac planuri ÔÇô ┼či se ├«ngroap─â caiete de latin─â. Cea de-a treia gr─âdin─â care merit─â o aten┼úie deosebit─â este gr─âdina din spatele ┼čcolii. Curtea mare sau curtea de recrea┼úie a fost probabil cea mai apreciat─â dintre toate cele trei discutate ├«n acest articol deoarece, ├«n acest spa┼úiu destul de generos ca suprafa┼ú─â, deschis ┼či plantat cu multiple aliniamente de castani, elevele ┼×colii Centrale se bucurau de recrea┼úii, ├«nv─â┼úau, se jucau, puneau la cale diferite farse sau planuri de a fugi din fostul pensionat pentru a se ├«nt├ólni cu elevii de la liceul ÔÇ×Cantemir Vod─âÔÇŁ. 

0 1935 Complexul arhitectonic ÔÇ×┼×coala Central─â de FeteÔÇŁ jpg jpeg

Tot ├«n aceast─â gr─âdin─â, la sf├ór┼čit de an ┼čcolar, elevele ├«ngropau uneori manuale sau caiete pe care le folosiser─â la unele materii pe care nu le prea agreau. O astfel de ┼čotie copil─âreasc─â a avut loc ├«n anii 1948-1949, atunci c├ónd o genera┼úie de eleve care absolveau ciclul de studii a ├«ngropat caietele de latin─â, c├ónt├óndu-le un prohod conceput pe muzica ┼či ritmul c├óntecului patriotic ÔÇ×Pe al nostru steag e scris UnireÔÇŁ: ÔÇ×├Än veci noi vom ur├« latina/ ┼×i fizica vom pream─âri/ M├óna noastr─â e ├«narmat─â/ ┼×i-n hic et hoc crunt va lovi/ Sus fizica-i deviza noastr─â/ ┼×i cu sfin┼úenie-o vom p─âstra/ Latina numai s─â-ndr─âzneasc─â/ S─â protesteze, va vedea./ ┼×i-n Cartea Ve┼čniciei scrie/ C─â ┼či latina va pieri/ Iar scumpa noastr─â fizic─â/ ├Än veci, ├«n veci va ├«nfloriÔÇŁ .

S─â nu ne imagin─âm ├«ns─â c─â aceast─â gr─âdin─â era o scen─â unde se puneau la cale numai farse. ├Än acest spa┼úiu se organizau, a┼ča cum putem observa din ilustratele comandate de c─âtre Elena Malaxa, ore de gimnastic─â ┼či educa┼úie fizic─â, iar elevele obi┼čnuiau ca atunci c├ónd era frumos afar─â s─â citeasc─â, s─â scrie, s─â compun─â sau s─â c├ónte la umbra castanilor.

Ast─âzi, din nefericire, nu mai exist─â dec├ót o amintire a acelei vaste cur┼úi de recrea┼úie umbrite de aliniamentele de arbori ├«ntruc├ót, ├«n locul b─âtr├ónilor castani, au fost construite terenuri de sport ┼či platforme betonate.

*

Extrem de complexe din punct de vedere al concep┼úiei arhitecturale ┼či al compozi┼úiei vegetale, gr─âdinile proiectate de Ion Mincu au servit unor scopuri precise, dar ┼či unor activit─â┼úi diverse care le-au animat constant sau numai ocazional, care le-au dat via┼ú─â ┼či care le-au transformat nu doar ├«n embleme cultural-istorice, dar ┼či ├«n spa┼úii ale memoriei. Ele au devenit imagini iconice pentru ┼×coala Central─â, iar istoria lor secondeaz─â ┼či completeaz─â povestea faimoasei institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├ónt din Bucure┼čti.

Mul┼úumiri doamnelor care au absolvit ┼×coala Central─â de Fete ├«n anul 1949: Margareta Dan, Michaela Maria Margareta Mexi, Rita Melinescu, Ruxanda R─âdulescu ┼či nu numai, f─âr─â ajutorul c─ârora o mare parte din pove┼čtile, fotografiile ┼či ilustratele de epoc─â inserate ├«n acest articol nu ar fi existat.