Gheorghe Gheorghiu Dej la recepţia Comisiei aliate de control, cu prilejul zilei de 9 Mai 1945, ziua Victoriei împotriva fascismului (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 180/1945)

Gheorghe Gheorghiu-Dej are grijă de huzurul absolut al elitelor de partid și de stat

Poporul român crede că știe și poate orice, idee inoculată tocmai de către politicienii ce merg pe principiul votului universal. Sunt emise interpretări pe orice temă, dar documentarea lasă de dorit deoarece masele nu sunt interesate de studiu și preferă să creadă în teze puține, ferme și greșite. Adevărul este străin mulțimilor și se poate crede în absolut orice.

Se spune că pe vremuri erau conducători patrioți și care munceau pentru țară, dovadă fiind uriașele combinate în care lucrau locuitorii unor întregi orașe. Nu erau interesați de confortul personal, ci se sacrificau pentru partid, patrie și popor. Un document secret din 9 septembrie 1963 și publicat abia în anul 2009 de echipa coordonată de istoricul Mihnea Berindei distruge acest mit al omului simplu, cu origini sănătoase, și hotărât să se sacrifice pentru binele comun.

S-a stabilit atunci că membrii Biroului Politic al Comitetului Central al PMR și vicepreședinții Consiliului de Miniștri sunt prea obosiți și cele 45 de zile de concediu sunt prea puține pentru refacerea capacității de muncă și a stării de sănătate, mai ales că mulți erau cei ce aveau o vârstă înaintată. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost de acord ca înalții demnitari să urmeze cure balneare în hotelurile partidului în afara concediului și totul să fie achitat de către stat din fondurile publice. Prelungirea concediului legal a fost motivată prin faptul că erau obositoare curele și tratamentele medicale din stațiuni. Economia României populare era obligată să întrețină luxul celor din conducere zi de zi în timp ce oamenii de rând din epocă abia dacă găseau pâine și închisorile erau pline cu cei ce erau definiți drept dușmani ai poporului. Regimul de exterminare funcționa încă în temnițele statului ce promitea teoretic fericirea mulțimilor.

A fost absolut normal că astfel de privilegii aduceau o disciplină de partid și se făcea totul pentru păstrarea puterii și a traiului în belșug și huzur. Este explicabil de ce regimul a funcționat până la căderea din decembrie 1989 și poporul a fost înfometat și torturat după pofta inimii. Manipularea a funcționat perfect și oamenii vorbesc acum că înainte era mai bine și birocrații erau interesați să-și facă datoria. Masele au idei puține, ferme și greșite, inoculate de anumite cercuri de interese prin zvonuri sau prin presă și mijloace informatice.

Se poate spune că era un lux moderat în raport cu ceea ce există astăzi în anumite cercuri de politicieni, dar documentul are multe informații interesante. Se mai stabilea că liderii de partid nu puteau sta pasivi în timpul curelor balneare și s-a hotărât că aceștia trebuie să meargă la vânătoare sau pescuit, pasiuni cam regale sau burgheze în vremurile zise apuse. Dacă nu aveau astfel de obiceiuri, se putea practica turismul. Mintea liderilor de partid trebuia să fie îngrijită cu orice preț și deosebit de activă pentru a funcționa perfect

Nu s-a făcut ceva bun pentru popor în toată perioada comunistă, ci zisa elită de partid a distrus ceea ce s-a moștenit din perioada interbelică după indicațiile de la Moscova și apoi s-a pregătit o exploatare a oamenilor în vederea realizării unei economii de război, absolut necesară pentru îndeplinirea marelui vis: revoluția mondială. Oare cum este posibil să se creadă că o grupare politică adusă la putere cu ajutorul tancurilor sovietice este interesată de binele celor sunt sclavi ideologici și care trebuie să muncească numai pentru realizarea sarcinilor stabilite la nivel de conducere a lagărului socialist?

Traiul bun din Olimpul puterii comuniste a fost suficient pentru ca orice măsură să fie aplicată poporului român, important fiind să se rămână în grațiile stăpânului ce avea ocrotirea Moscovei. Soarta locuitorilor din spațiul românesc le era complet străină celor ce s-au ocupat de organizarea unei forțe de ocupație după 1945. A fost normal ca după decembrie 1989 noile autorități, în mare măsură tot cele vechi, să ascundă documentele fostului regim.

Gheorghe Gheorghiu Dej la recepţia Comisiei aliate de control, cu prilejul zilei de 9 Mai 1945, ziua Victoriei împotriva fascismului (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 180/1945)

Mai multe pentru tine...