Caracterizarea făcută lui Nicolae Ceaușescu de reprezentantul militar al Franței în martie 1965

Poporul român a fost și este foarte nemulțumit de ceea ce se poate denumi elita politică a României de după 1989 și a început să caute un conducător care să fi fost capabil și care a fost cu adevărat patriot. Cum memoria socială este de scurtă durată, singurul personaj istoric de care mulțimile și-au adus aminte a fost Nicolae Ceaușescu, cel care a devenit treptat conducătorul ideal pe meleagurile românești.

A devenit o adevărată legendă urbană și cei mai fanatici sunt cei care au trăit în perioada de restricții și de viață de lagăr. Nici nu vor să audă că pe vremuri nu se găsea banala pâine cea de toate zilele și nici că oamenii nu aveau acces la energie electrică, benzină, căldură și televiziune. Nu se discută că pe acele timpuri nu era permis prea mult studiu și se învăța numai ceea ce dorea regimul totalitar. Era o spălare intensivă a creierului în vederea deznaționalizării românilor după model chinezesc. Orice regim de teroare din lumea dominată de steagul roșu devenea o sursă de inspirație pentru conducătorul de la București.

Observatorii francezi au fost surprinși de apariția noului lider comunist în martie 1965, situație în care au fost cei mai mulți oameni din România și din străinătate. Atașatul militar al Parisului în lagărul socialist din Carpați îl definea drept român și țăran pe noul lider de la București. Considera că are o orientare antisemită după modelul sovietic, Kremlinul trimițând multă tehnică militară statelor arabe opuse Israelului. Nu-i suporta nici pe maghiari, populație ce era prea naționalistă, ceea ce nu se potrivea cu internaționalismul de tip comunist. În plus, revolta din 1956 era proaspătă în mintea liderilor comuniști și nu se putea pune bază pe ceea ce se organiza la Budapesta.

Ofițerul francez considera că Nicolae Ceaușescu va duce mai departe politica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de independență față de Kremlin, dar informația transmisă prin opera istoricului Christophe Midan este complet eronată. Cei doi lideri comuniști aveau grijă doar să-și păstreze funcția în fața unor complotiști ce se lipeau de diferite grupări de interese de la Moscova. N-a existat vreo urmă de independență reală față de linia partidului și pentru binele poporului român, ceea ce s-a putut vedea din lunga listă de vizite oficiale realizate în Uniunea Sovietică de către tovarășul Nicolae Ceaușescu.

O altă observație a specialistului francez a fost aceea că Nicolae Ceaușescu era extrem de incult, ceea ce era absolut adevărat din moment ce noul conducător avea numai patru clase primare drept educație. A avut grijă apoi să dețină cele mai frumoase diplome și a ajuns expert în probleme economice. Este normal ca astăzi să se scrie că pe vremuri era o industrie pe care au făcut-o praf hoții de politicieni și oamenii au fost siliți să plece peste granițe. Interesant este că și înainte de 1989 se pleca legal cu zecile de mii și tot spre Occident.

Istoricul Christophe Midan a publicat doar câteva fragmente din raportul atașatul militar francez în lucrarea despre formarea armatei populare. Ar fi deosebit de interesant dacă s-ar reuși tipărirea integrală a documentelor despre situația României comuniste, datele autorilor militari fiind scurte și precise. Chiar dacă a fost publicată cartea la Editura Militară în anul 2015, populația tot crede că liderul împușcat în decembrie 1989 a fost un priceput conducător și care a iubit populația țării. Regimul comunist a fost o utopie politică realizată în jurul ideii de revoluție mondială și nu avea vreo urmă de legătură cu fericirea maselor populare.

Foto sus: Nicolae Ceaușescu, la recepţia de la Snagov, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 mai 1965 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 17/1965)