Colaborarea cu Germania, benefică pentru Uniunea Sovietică

Anul 1933 a rămas în istorie și prin venirea la putere a liderului nazist Adolf Hitler, cel ce spera să rămână în amintirea generațiilor următoare prin opera politică. Se anunța o transformare radicală a societății germane prin eliminarea elementelor comuniste și liberale, nici creștinismul și dreptul roman nefiind pe placul singurului om cu o minte sclipitoare. Mulți sunt cei ce se declară uimiți de realizările regimului totalitar și performanțele armatei germane pe câmpurile de luptă au devenit legendare și dezbătute intens în mediul științific și în infosferă. Oare chiar să fie corect acest mod de interpretare?

Omul este obișnuit să funcționeze după logica afectivă și începe să adore ceea ce-i place, ceea ce se vede foarte bine în cazul religiilor. Cei ce simpatizează cu o doctrină politică sau admiră prea mult faptele unui regim ajung în situația credincioșilor ce nu mai pot scăpa din lumea credințelor. Se poate ajunge la o logică mistică în care se crede în orice fără să existe argumente raționale. Nu este de mirare că astăzi există persoane ce afirmă cu tărie că guvernarea din Germania nazistă a revoluționat mult în evoluția Europei. S-a ajuns să se scrie că tehnica din Reich a fost concepută cu ajutorul unor ființe venite din spațiu și așa se explică eforturile deosebite cu care a fost înfrânt colosul dominat de capul de mort.

Realitatea este diferită complet de ceea ce cred masele și este greu de acceptat de cei ce au idei ferme. Conducătorii naziști au avansat pe criterii politice și păreau geniali prin această ascensiune. Deciziile luate însă în practică au fost mai mult decât catastrofale și cel mai bine s-a văzut acest aspect cât timp a existat o colaborare cu Uniunea Sovietică după 23 august 1939. Adolf Hitler a fost de acord să dezvolte parteneriatul economic cu statul comunist pentru că industria germană se sufoca în urma blocadei navale britanice. Era nevoie de materii prime pentru capacitățile de producție, dar trebuia să se plătească prin ceva mărfurile sovietice. A fost permis exportul de mașini-unelte de calitate superioară, nemțească.

Iosif Stalin a fost mulțumit de această afacere, vapoarele și trenurile transportând produsele industriale către uzine îndepărtate. Ambele părți aveau de câștigat și se părea că în Europa de Est pacea dictatorilor era de durată. Trimiterea de mașini-unelte părea să fie o afacere bună pentru că erau scumpe. Părea. Iosif Stalin le-a dirijat către fabrica de tancuri de la Celiabinsk pentru sporirea calității blindatelor. Să ai la dispoziție peste 400 de mașini creatoare de mașini nu era ceva lipsit de importanță strategică. Aici au fost asamblate renumitele blindate KV, T-34 și IS. Uniunea Sovietică avea oțel de calitate, dar conta foarte mult instalația care să-l modeleze rapid în formele dorite de proiectant.

Tancul nu are valoare dacă nu este sprijinit din aer de către aviație și la Saratov a fost deschisă o fabrică în care 40% din utilajele de producție erau de origine nazistă și s-a putut realiza modelul Yak-1, periculos în luptele aeriene cu orice avion inamic.

Evenimentele de la 22 iunie 1941 au pus capăt acestei colaborări, dar deja era prea târziu. Instalațiile primite din Germania au funcționat din plin în tot cursul războiului și au avut un rol important în realizarea de produse speciale. Autoritățile naziste au subestimat grav ceea ce se petrecea dincolo de Bug și i-au oferit lui Stalin instrumentele cu care să construiască și mai multe arme de calitate superioară. A fost una din cele mai proaste decizii luate de centrul de putere de la Berlin și a fost ca un fel de condamnare la înfrângere și la moarte. Orice expert în domeniul industrial știe că anumite mașini-unelte nu pot fi utilizate decât în fabricile din domeniul producției de armament și achiziționarea acestora înseamnă o creștere a livrărilor către trupele inamice. A existat o mare naivitate în ceea ce privește colaborarea cu lumea roșie și o trufie prostească privind superioritatea tehnică față de lumea comunistă. Iosif Stalin a demonstrat că sistemul comunist profită de orice achiziție pentru a trece la producții masive de armament pentru a putea să înceapă noi și noi conflicte.

Conducătorii naziști au fost de o prostie uluitoare în ceea ce privește colaborarea cu spațiul comunist și astfel s-a ajuns ca Berlinul să fie luat cu asalt de forțele sovietice dotate cu armament din belșug. Oare câte tancuri și avioane au fost asamblate și din piese făcute de mașinile-unelte livrate cu acordul lui Hitler?

Orice sistem bazat pe un partid unic generează un puternic curent în societate și se produce o acumulare a valorilor catastrofale în vârful piramidei până când apare prăbușirea. Germania nazistă și Uniunea Sovietică sunt cele mai bune exemple despre modul în care se face selecția oamenilor în lupta pentru un post cât mai înalt în ierarhia puterii. Nici măcar frica de execuții nu poate să învingă pofta de mărire și de prosperitate personală.

Adolf Hitler a ajuns faimos pentru că adversarii i-au oferit prilejuri din belșug pentru obținerea de victorii și niciodată nu trebuie disprețuită concurența. Un personaj răsărit din negurile primei conflagrații mondiale, fără școală superioară și educație militară înaltă, a ajuns să se considere unicul cunoscător al căilor de evoluție ale lumii germanice și a devenit ghidul spre viitorul glorios. N-a putut să înțeleagă că raportul de forțe este complet nefavorabil Germaniei și că dușmanii au început de multă vreme înarmarea trupelor și extinderea capacităților de producție. Orice război însemna o înfrângere clară a statului ce nu mai avea trupe numeroase și nici flotă militară. Au fost organizate, dar nu s-a putut egala ce mobiliza adversarul, mai ales cel ce se organizase în jurul unor principii totalitare.

Germania nazistă a fost înfrântă cu propriile arme și unelte pentru că a avut lideri ce se considerau supraoameni din punct de vedere intelectual, dar n-au care n-au putut vreodată să înțeleagă că sunt fără pregătire pentru viața reală. Un birocrat totalitar este în stare să se lase dominat de orice fantezie și astfel să genereze nenorociri planetare.

_{Foto sus: Ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, primit la Moscova de Iosif Stalin (© Bundesarchiv, Bild 183-H27337 / CC-BY-SA 3.0)}