Flappers: feminism, inova╚Ťie ╚Öi extravagan╚Ť─â la ├«nceputurile epocii interbelice jpeg

Flappers: feminism, inova╚Ťie ╚Öi extravagan╚Ť─â la ├«nceputurile epocii interbelice

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Ana-Maria Iosif

Al treilea deceniu al secolului XX a fost, din punct de vedere social, marcat de frenezia de a tr─âi, de o explozie a individualismului, de o abandonare a moralit─â╚Ťii, toate acestea pe acordurile melodioase ale jazzului. Denumit─â ╚Öi ÔÇŁThe Roaring TwentiesÔÇŁ, aceast─â perioad─â a fost un adev─ârat punct de cotitur─â ├«n ceea ce prive╚Öte noile orient─âri culturale, noul mod de a privi via╚Ťa ╚Öi, mai ales din punct de vedere al statutul femeii ├«n societate.

S-a produs o schimbare la nivel mental ├«n ceea ce prive╚Öte condi╚Ťia femeii, astfel c─â femeile ├«ncep s─â se afirme ├«n societate, lu├ónd na╚Ötere mi╚Öc─âri ce militau ├«n acest sens, ├«n vederea ridic─ârii prestigiului femeilor. Moda feminin─â a acestei perioade pune accent pe acest aspect, aceasta dep─â╚Öind sfera esteticului, intr├ónd ├«n cea a militantismului. Aceasta este principala caracteristic─â a vestimenta╚Ťiei feminine din anii 1920, principiu profund bazat pe urm─ârile mentale ╚Öi sociale ale Primului R─âzboi Mondial, c├ónd femeia se emancipeaz─â ╚Öi con╚Ötientizeaz─â faptul c─â este capabil─â de o via╚Ť─â independent─â. Astfel, vechile valori de dinainte de r─âzboi ╚Öi-au pierdut din importan╚Ť─â, f─âc├ónd loc acestor aspecte inovatoare, evolutive. 

Emblema acestor ani este femeia ÔÇŁflapperÔÇŁ, termen care face referire nu doar la aspectul vestimentar, ci ╚Öi la comportamentul si atitudinea lor noncomformist─â.  Aceste femei consumau b─âuturi alcoolice ╚Öi cocktail-uri, fumau, frecventau localuri unde ascultau jazz ╚Öi aveau o atitudine ├«ncrez─âtoare, noncomformist─â, prin care atr─âgeau aten╚Ťia asupra faptului c─â femeile merit─â egalitatea cu b─ârba╚Ťii. Aceast─â atitudine a femeilor a marcat ace╚Öti ani. Cea mai important─â inova╚Ťie a fost reprezentat─â de scurtarea fustei, acum femeile purt├ónd fuste ce se terminau imediat sub genunchi, astfel c─â ├«n anul 1925 lungimea fustei a fost  cea mai scurt─â din istorie. Acest eveniment nu a fost lipsit de reac╚Ťii, astfel c─â, ├«n unele state ale continentului american, precum Ohio ╚Öi Utah, au fost elaborate legi fixe care men╚Ťionau c─â distan╚Ťa dintre tivul fustei ╚Öi podea trebuie s─â fie de 18 cm. 

├Änf─â╚Ťi╚Öarea femeilor era una androgin─â, iar hainele aveau o croial─â dreapt─â. Talia nu era marcat─â, cordonul ce ar fi trebuit s─â ├«ndeplineasc─â acest rol fiind acum purtat pe ╚Öolduri. Rochiile nu aveau nicio pens─â, iar decolteurile acestora erau, de cele mai multe ori, ├«n form─â V. Foarte populare erau si puloverele tricotate, cu model cubist ╚Öi fustele plisate. Pantofii aveau tocul solid ╚Öi, de cele mai multe ori, o baretu╚Ť─â pe glezn─â. Paleta cromatic─â era destul de restr├óns─â, fiind foarte ├«nt├ólnite tonurile de bej, brun sau gri, iar din punct de vedere al materialelor, se foloseau cele accesibile, precum jerseul sau m─âtasea artificial─â. 

O foarte mare aten╚Ťie se acorda ╚Öi machiajului, acesta fiind foarte dramatic. Spr├óncenele erau atent pensate, fa╚Ťa pudrat─â ├«n tonuri foarte deschise, ochii contura╚Ťi cu foarte mult fard negru, iar buzele p─âstrau o form─â candid─â, fin─â, mic╚Öorat─â, fiind folosit rujul ro╚Öu.

Foarte popular─â era tunsoarea scurt─â, stil bob, iar p─âl─âriile stil clo╚Ö se reg─âseau frecvent ├«n ╚Ťinutele purtate de doamne ├«n acea perioad─â.  Aceste p─âl─ârii ascundeau tot p─ârul, ie╚Öind la iveal─â doar un c├órlion╚Ť, pe frunte. ├Än repertoriul artistic al  faimosului scriitor american  F. Scott Fitzgerald  ├«nt├ólnim o scurt─â nara╚Ťiune intitulat─â ÔÇŁBernice bobs her hairÔÇŁ,  ceea ce demonstreaz─â c─â societatea era extrem de receptiv─â la noile coordonate ale acestei perioade, ce au provocat o ├«ntreag─â rumoare ├«n epoc─â.

Vestimenta╚Ťia de sear─â era una mult mai excentric─â ╚Öi mai spectaculoas─â. De obicei, aceste ╚Ťinute erau alc─âtuite din rochii, acestea fiind  adeseori, acoperite cu broderii str─âlucitoare ╚Öi foarte decoltate ├«n spate, care erau accesorizate cu evantaie mari, din pene de stru╚Ť. Fustele aveau aplicate la tiv volane sau franjuri, care se mi╚Öcau pe ritmul dansului, la fel ca ╚Öi rochiile. Croiala dreapt─â se p─âstra ╚Öi aici. Nu lipseau nici perlele, iar pantofii aveau baret─â care se ├«nchidea cu un nasture tocmai pentru ca ace╚Ötia s─â nu fie pierdu╚Ťi ├«n timpul dansului. Erau nelipsite colierele lungi din perle ╚Öi port-╚Ťigaretul, aceste accesorii fiind o emblem─â a acestei perioade. 

1390581097810 cached 0 jpg jpeg

Specificul modei acestei perioade st─â ├«n extravagan╚Ťa ╚Öi luxul ce ╚Öi-au pus amprenta asupra acesteia ╚Öi, mai ales, ├«n faptul c─â vestimenta╚Ťia a trecut pragul utilit─â╚Ťii ╚Öi a intrat ├«n contact cu arta ╚Öi cu mi╚Öc─ârile culturale ce au marcat epoca. ├Än anul 1925, a avut loc ├«n Paris expozi╚Ťia numit─â Exposition des Arts D├ęcoratifs et Industriels Modernes (Expozi╚Ťia De Arte Decorative ╚Öi Industriale Moderne), expozi╚Ťie ce a generat mi╚Öcarea artistic─â cunoscut─â sub denumirea de Art Deco. ├Än cadrul acesteia, au fost prezentate crea╚Ťii vestimentare, ├«n urma vizion─ârii acestora afirm├óndu-se c─â specificul modei acestei perioade const─â ├«n lejeritatea ╚Öi func╚Ťionalitatea pe care aceasta o are ├«n timpul zilei, care este ├«n constrast cu extravagan╚Ťa ╚Öi elegan╚Ťa reprezentativ─â vestimenta╚Ťiei de sear─â.  ├Än acea perioad─â, Parisul era centrul culturii ╚Öi al artelor experimentale, locul de unde se propagau noile tendin╚Ťe. Cu toate acestea, acest aspect inovativ a dep─â╚Öit rapid grani╚Ťele Fran╚Ťei, astfel c─â, ├«n spa╚Ťiul rusesc, creatoarea de mod─â Nadejda Lamanova a pubicat, ├«mpreun─â cu o sculptori╚Ť─â, un album de mod─â ╚Öi a condus la apari╚Ťia unei mi╚Öc─âri ce avea drept motto afirma╚Ťia ÔÇťpentru cine, din ce ╚Öi ├«n ce scop se creeaz─â ve╚ÖminteÔÇŁ.  Astfel, observ─âm c─â acum, moda devine un domeniu de un real interes, rolul ╚Öi scopul s─âu trec├ónd din sfera utilului ╚Öi a necesit─â╚Ťii ├«n cea  a reprezentativit─â╚Ťii, a transmiterii unei semnal clar ├«n societate, devine o extensie a personalit─â╚Ťii purt─âtoarei. Tocmai prin faptul c─â cei din acest domeniu ├«╚Öi puneau astfel de ├«ntreb─âri marcheaz─â apari╚Ťia acestui punct de cotitur─â ├«n industria modei. Acum, din ce ├«n ce mai mul╚Ťi arti╚Öti sunt interesa╚Ťi de mod─â, astfel c─â pictorul francez Raoul Dufy ├«i crea desene pentru ╚Ťes─âturi designerului Paul Poiret, un nume de rezonan╚Ť─â ├«n industria modei din acea perioad─â.   So╚Ťia pictorului Robert Delaunay, Sonia Delaunay, a ├«ndr─âznit s─â foloseasc─â arta plastic─â ├«n decorarea rochiilor, astfel c─â atelierul ei a devenit unul de haute couture ╚Öi de decora╚Ťie, iar la ├«nceputul anilor 1920 a creat, ├«n colaborare cu Tristan Tzara, asa-numitele rochii-poem.   Observ─âm tentativa modei de a se apropia de artele decorative, Sonia lucr├ónd ╚Öi ├«n slujba designer ului Jacques Heim, care i-a cerut motive de broderie imprimat─â. 

├Än  acel climat dominat de inovatism ╚Öi avangardism ╚Öi-au f─âcut apari╚Ťia creatori de mod─â care vor deveni, ulterior, nume de rezonan╚Ť─â ├«n acest domeniu. Este vorba despre Coco Chanel, Madeleine Vionnet, Elsa Schiaparelli, Jeanne Lanvin, Paul Poiret, primele trei creatoare de mod─â men╚Ťionate  inov├ónd croiala ╚Öi conceptul hainelor.   Elsa Schiaparelli s-a axat ╚Öi pe crearea accesoriilor, precum po╚Öetele ╚Öi pantofii, prezent├óndu-le ca o extensie a vestimenta╚Ťiilor create de ea.   Tot acum apar boutiq-urile de mod─â, cele mai numeroase fiind ├«n Paris. 

├Äns─â cea care a marcat profund industria modei a fost Coco Chanel, r─âm├ón├ónd cunoscut─â pentru faptul c─â a adus ├«n aten╚Ťia publicului un nou stil de via╚Ť─â, nu numai un nou stil vestimentar. Astfel, ea a creat primul taior, iar rochiile create de ea au fost printre primele care au putut fi ├«mbr─âcate f─âr─â ajutor, renun╚Ť├ónd la modul complex de ├«nchidere folosit p├ón─â atunci.   O important─â inspira╚Ťie a avut asupra ei Marele Duce Dimitri Pavlovici, nepot al lui Alexandru al II-lea ╚Öi v─âr al ╚Ťarului Nicolae al II-lea, cu care a tr─âit o poveste de dragoste.    Astfel, va folosi ├«n crea╚Ťiile sale motive tradi╚Ťionale ruse╚Öti ╚Öi va interpreta, ├«ntr-un mod foarte inovativ, ruba╚Öca.  Aceasta este o c─âm─â╚Ö─â b─ârb─âteasc─â, ce se ├«ncheie pe umeri ╚Öi se poart─â peste pantaloni, fiind specific─â portului tradi╚Ťional rusesc. Salonul lui Coco Chanel a ├«nceput s─â fie frecventat de aristocra╚Ťia ruseasc─â ╚Öi chiar a folosit manechine rusoaice ├«n prezentarea colec╚Ťiilor sale.  O alt─â caracteristic─â a stilului ei a fost aceea c─â a purtat haine comode, lejere, milit├ónd pentru un stil de via╚Ť─â activ, ├«ns─â acestor haine le-a asortat bijuterii fine, transmi╚Ť├ónd foarte clar mesajul de femeie independent─â, egal─â cu b─ârbatul, dar care nu ╚Öi-a abandonat feminitatea.

Aceast─â manifestare a femeilor a devenit foarte cunoscut─â ╚Öi a atras aten╚Ťia ╚Öi ├«n cadrul cercurilor intelectuale, astfel c─â, ├«n anul 1922, scriitorul Victor Margueritte a publicat o carte intitulat─â ÔÇŁLa gar├žonneÔÇŁ, f─âc├ónd referire la ÔÇŁb─âietanaÔÇŁ anilor 1920 dar care a fost, ├«ns─â, criticat─â.  Autorul descria femeia acestor ani drept o femeie care a evadat din tiparele tradi╚Ťionale ale burgheziei, o femeie independent─â.

A╚Öadar, putem observa clar direc╚Ťia modei din aceast─â perioad─â. A fost una plin─â de avangardism, de extravagan╚Ť─â, inova╚Ťiile fiind din ce ├«n ce mai ├«nt├ólnite. Luxul era extrem de c─âutat, doamnele din ├«nalta societate fiind cliente fidele ale caselor de mod─â celebre. De asemenea, s-a remarcat ╚Öi tendin╚Ťa militantismului, principala idee transmis─â fiind cea a emancip─ârii femeii ├«n societate. Astfel, ziua, doamnele se ├«mbr─âcau ├«n stilul androgin, fiind ni╚Öte ÔÇŁb─âietaneÔÇŁ veritabile, neabandon├óndu-╚Öi, ├«ns─â, feminitatea, iar seara redeveneau acele doamne seduc─âtoare.

                     

      Bibliografie

ÔÇóCaragea, Cecilia, Istoria vestimenta╚Ťiei europene, Ed. Teora, Bucure╚Öti, 1999

ÔÇóHerald, Jacqueline, Fashions of a Decade. The 1920s, Ed. Chelsea House Publishers, New York, 2007

ÔÇóMcVoy, Anne, The 1920s and 1930s, costume and fashion source book, Ed. Bailey Publishing Associates Ltd.,  Chelsea, 2009

ÔÇóNanu, Adina, Art─â, stil, costum,  Ed. Noi Media Print, Bucure╚Öti, 2007,