Femeile care au influenţat domnia lui Petru cel Mare jpeg

Femeile care au influenţat domnia lui Petru cel Mare

Petru cel Mare, a fost cel care a transformat Rusia dintr-un stat ├«ncremenit ├«n evul mediu  ├«ntr-un imperiu continental. Este monarhul care a modernizat societatea rus─â, deschiz├ónd-o c─âtre Occident. ├Än timpul domniei sale, au existat dou─â femei care au exercitat o influen┼ú─â major─â asupra sa: Natalia Nar├ó┼čkina, mama sa, ┼či Ecaterina, so┼úia sa, care va deveni ├«mp─âr─âteasa Ecaterina I (1725-1727).

Înlăturarea Sofiei Alexeevna

Clipboard01 72 jpg jpeg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/Sophia_Alekseyevna_of_Russia.jpg

├Än vara lui 1689, Petru cel Mare ├«┼či revendic─â puterile depline de ┼óar al Rusiei prin ├«nl─âturarea de la putere a regentei Sofia Alexeevna, sora sa vitreg─â(regent─â ├«n perioada 1682-1689 pentru cei doi ┼úari, Petru I ┼či fratele s─âu, Ivan al V lea). Planul de ├«nl─âturare a Sofiei Alexeevna a fost pus la punct dup─â  deteriorarea pozi┼úiei sale politice ├«n urma campaniilor nereu┼čite din Crimeea. Dup─â ce scap─â de o conspira┼úie a streli┼úilor, pl─ânuit─â de Sofia Alexeevna, Petru cel Mare reu┼če┼čte s─â  o ├«nl─âture de la putere pe regent─â ┼či s─â-┼či continue domnia al─âturi de fratele s─âu, Ivan al V lea. Petru cel Mare devine singurul ┼úar a Rusiei ├«n 1696, o dat─â cu moartea ┼úarului Ivan al V lea.

La ceremonia sa de  ├«ncoronare ca ┼úar cu prerogative depline, se relateaz─â faptul c─â ┼úarul Petru I s-a interesat de soarta fostei sale regente Sofia, retras─â la o m├ón─âstire. Unul din sfetnicii ┼úarului, i-a dat de ┼čtire c─â sora sa vitreg─â Sofia vrea s─â-┼či primeasc─â prenumele de c─âlug─âri┼ú─â chiar din partea Majest─â┼úii Sale.  T├ón─ârul ┼úar se uit─â ├«ncruntat la sfetnicul s─âu ┼či r─âspunse cu r─âceal─â:Spune-i s─â ├«nve┼úe s─â danseze ┼či s─â ia numele de Salomeea, c─âci ├«i voi oferi pe tav─â capul ┼čefului streli┼úilor.

Influen┼úa Nataliei Nar├ó┼čkina

Clipboard02 24 jpg jpeg
Naryshkina1.jpg

Dup─â ce a sc─âpat de regenta Sofia, ┼úarina Natalia Nar├ó┼čkina, mama ┼úarului Petru cel Mare, a guvernat sprijinit─â de clanul Nar├ó┼čkin. ┼ó─ân─ârul ┼úar va deveni un suveran independent dup─â moartea mamei sale ├«n 1696. Av├ónd ├«n vedere c─â ┼úarul ├«┼či adora mama, el a respectat cu exactitate poruncile date de ea.

├Än acea perioada, ┼úarul Petru cel Mare era ├«nso┼úit peste tot de c─âtre doi oameni care vor juca un rol esen┼úial ├«n via┼úa sa:viitorul ÔÇťprin┼ú al ┼úinutului IjoraÔÇŁ, Aleksandr Men┼čikov ┼či baronul Piotr ┼×afirov.

Aleksandr Men┼čikov era fiul lui Daniel, scutierul boierului Samsonov ┼či, dup─â cum se recomanda ┼či el, un onorabil negustor. ┼óarul l-a cunoscut pe Men┼čikov la o pr─âv─âlie, cert├óndu-se cu ┼×afirov pentru un cupon de m─âtase de 5 ruble pe care nu vrea s─â-l ├«napoieze.

Piotr Safirov, pe numele s─âu real de Pinkus Isaievici ┼×apiro, era un negustor evreu n─âscut ├«n Olanda . ┼óarul a apreciat faptul c─â ┼×apirov era poliglot(cuno┼čtea foarte bine limbile german─â, olandez─â, latin─â ┼či idi┼č). ┼×afirov va deveni vicecancelarul Imperiului Rus, fiind supranumit ÔÇťEvreul lui Petru cel MareÔÇŁ.

Dup─â cearta cu ┼×afirov de la pr─âv─âlie, Men┼čikov a fost numit ordonan┼úa personal─â a ┼úarului. Dup─â moartea lui Lefort, survenit─â ├«n 1699, Men┼čikov a devenit confidentul ┼úarului, care a  manifestat o profund─â afec┼úiune fa┼ú─â de el.

├Än ianuarie 1694, ┼úarina Natalia moare. Pentru ┼úarul Petru I, ├«ncepe o nou─â etap─â a domniei sale. ├Än 1697, ┼úarul ┼či apropia┼úii s─âi pleac─â ├«ntr-o lung─â vizit─â ├«n str─âin─âtate pentru a ├«nv─â┼úa ÔÇ×lucruri utileÔÇŁ care s─â fie folosite ├«n modernizarea Rusiei. Dup─â vizitele ├«n Olanda ┼či Anglia, ├«n care a ├«nv─â┼úat cum s─â construiasc─â nave pentru viitoarea flot─â a Rusiei, Petru a fost nevoit s─â se ├«ntoarc─â ├«n ┼úar─â deoarece ├«ncepuse revolta streli┼úilor pl─ânuit─â de aceia┼či Sofia Alexeevna. Executarea streli┼úilor la 10 octombrie 1698, a fost primul act al luptei ├«nver┼čunate purtate de ┼úar ├«mpotriva tradi┼úiilor ruse┼čti care stagnau modernizarea societ─â┼úii din Rusia. O parte important─â a reformelor sale a vizat ┼či emanciparea femeilor, a┼ča cum a fost cazul elimin─ârii unei ┼úinute vestimentare obligatorii(├«n vechea Rusie, femeile trebuiau s─â-┼či acopere obligatoriu p─ârul cu o bonet─â). Deasemea, ├«n cazul b─ârba┼úilor s-a impus t─âierea b─ârbilor ┼či purtarea de haine poloneze.

Desp─âr┼úirea de prima ┼čo┼úie, Evdochia Lopuhina

Clipboard03 13 jpg jpeg
Lopuhina Evdokia.jpg

Decizia de a se despărţi de ţarina Evdochia Lopuhina, a fost luată de ţar în timpul lungii sale călătorii prin Europa.

Chiar dac─â ini┼úial Evdochia avea o atitudine lipsit─â de interes fa┼ú─â de ┼úar, ├«n  ultima parte a rela┼úiei celor doi, ea a ├«ncercat s─â-i c├ó┼čtige dragostea ┼úarului prin nenum─âratele scrisori pe care le-a trimis ├«n timpul ├«n care Petru se afla departe de Rusia.  

La re├«ntoarcerea sa ├«n Rusia, ┼úarul a stat 3 s─âpt─âm├óni f─âr─â s─â o ├«nt├ólneasc─â. Ultima ├«nt├ólnire al lui Petru cu ┼úarina Evdochia a avut loc la ┼čeful Po┼čtelor, Vinnius.  Dup─â o discu┼úie de patru ore ├«n care  a ├«ncercat, s─â o conving─â s─â-se c─âlug─âreasc─â, ┼úarul Petru I se ├«nfurie ┼či o love┼čte pe ┼úarin─â f─âr─â s─â ┼úin─â cont de prezen┼úa slujitorului s─âu, Vinnius.

Totul se termin─â, atunci c├ónd ┼úarina Evdochia este condus─â  de o suit─â modest─â la M├ón─âstirea din Suzdal.

┼ó─âranca  devenit─â ├«mp─âr─âteas─â

Clipboard04 9 jpg jpeg
Catherine I of Russia by Nattier.jpg

Dup─â ce ├«n 1703 pune piatra de temelie a ora┼čului Sankt-Petersburg, ├«n 1706 ┼úarul Petru  o va cunoa┼čte pe cea care ├«i va deveni so┼úia sa iubit─â, ┼úarina Ecaterina I.

Marta Skavronskaia(viitoarea ├«mp─âr─âteas─â Ecaterina I) n─âscut─â ├«n 1684 din p─ârin┼úi polonezi calvini┼čti stabili┼úi ├«n Lituania, era o servitoare la o ferm─â. Dup─â ce a fost violat─â ├«n timpul  R─âzboiului ruso-suedez, ca ┼či alte compatrioate ale sale, ea a evitat ├«n ultima clip─â intrarea ├«ntr-un bordel.  S-a c─âs─âtorit apoi cu un ofi┼úer suedez Johann Rabe. Profit├ónd de frumuse┼úea sa, Rabe o vinde mai departe unui soldat livonian care a for┼úat-o s─â se prostitueze. Dup─â ce este eliberat─â, Marta s-a refugiat ├«n Marienburg, unde a devenit econoam─â la un pastor. Dup─â ce ru┼čii cuceresc Marienburg, Marta  ajunge ├«n serviciul b─âtr├ónului mare┼čal ┼×eremetiev. ├Äntr-un final Marta ajunge s─â fie cump─ârat─â de Men┼čikov ┼či dus─â la Moscova, unde ├«┼či va schimba numele ├«n Ecaterina.

Ajuns ├«n vizit─â la Men┼čikov, Petru cel Mare este atras ├«nc─â de la prima vedere  de frumuse┼úea Ecaterinei.

Chiar dac─â pentru ru┼čii tradi┼úionali┼čti, c─âs─âtoria ┼úarului cu o ┼ú─âranc─â str─âin─â analfabet─â ar fi constituit o problem─â serioas─â, Petru cel Mare nu a ┼úinut cont de nimic. C─âs─âtoria cu Ecaterina a avut loc ├«n secret la Sankt-Petersburg, ├«n noiembrie 1707. Ecaterina este prezentat─â oficial ca ┼úarin─â abia ├«n 1711, atunci c├ónd ┼úarul se preg─âtea s─â plece ├«ntr-o campanie militar─â ├«mpotriva otomanilor. C─âs─âtoria a fost celebrat─â public ├«n februarie 1712, ocazie cu care ┼čo┼úia ┼úarului a devenit ├«n mod oficial ┼úarina Ecaterina Alekseievna. ├Än via┼úa ┼úarului au existat  dou─â femei care au exercitat o influen┼ú─â cov├ór┼čitoare asupra sa:mama sa ┼či  Ecaterina. Dragostea necondi┼úionat─â pe care o manifesta Ecaterina fa┼ú─â de ┼úar lua adesea un caracter matern. Ea putea s─â-i potoleasc─â accesele de furie ale ┼úarului, a┼ča cum o putea face ┼či ┼úarina Natalia.Av├ónd o vitalitate uimitoare asem─ân─âtoare cu cea al lui Men┼čikov, ┼úarina putea face fa┼ú─â ritmului infernal impus de ┼úar atunci c├ónd se ocupa de problemele de stat.  Ecaterina avea un bun-sim┼ú ÔÇť┼ú─âr─ânescÔÇŁ┼či nu ├«i pl─âcea s─â ias─â ├«n prim-plan la ├«nt├ólnirile publice. Petru cel Mare era adesea ├«nso┼úit de ┼úarin─â ├«n c─âl─âtoriile sale din str─âin─âtate. A┼úa┼čamentul dintre ┼úar ┼či Ecaterina este demonstrat de nenum─âratele scrisori ale lor p─âstrate la arhivele ruse┼čti.

Ecaterina nu ezita niciodat─â s─â dea sfaturi politice sau personale ┼čo┼úului s─âu. De altfel ┼úarina va juca un rol important ├«n ├«ncheierea armisti┼úiului semnat dup─â R─âzboiul ruso-turc dintre anii 1710 ┼či 1711.├Änaintea semn─ârii armisti┼úiului, Ecaterina le d─âduse toate bijuteriile sale ┼či o sum─â de 200000 de ruble de aur marelui-vizir ┼či ┼čefului ienicerilor. Abilitatea so┼úiei sale i-a permis ┼úarului s─â evite un e┼čec diplomatic major.

├Än urma acestui episod, Petru cel Mare a instituit Ordinul ÔÇ×Sf├ónta EcaterinaÔÇŁ, a c─ârui deviz─â era Pentru dragoste ┼či pentru patrie. ├Än secolul al XIX lea, aceast─â decora┼úie le recompensa pe doamne pentru operele lor de caritate.

Ecaterina ┼či-a demonstrat talentele arhitecturale, atunci c├ónd a comandat construc┼úia palatului de la ┼úar─â aflat la 20 de kilometri de Sankt-Petersburg. Totul a fost o surpriz─â pus─â la punct de ┼úarin─â cu ocazia ├«ntoarcerii lui Petru dintr-o lung─â vizit─â diplomatic─â ├«n Fran┼úa, efectuat─â ├«n anul 1717. Proprietatea va purta numele de ┼óarskoe Selo(Satul ┼óarului). Ulterior, Elisabeta, fiica lor, ├«l va pune pe arhitectul Rastrelli s─â construiasc─â ├«n locul acestei propriet─â┼úii, un palat m─âre┼ú cu zidurii aurii, care va purta numele de Ecaterina I.

Pacea ├«n familia ┼úarului a fost ├«ns─â scurt─â. ├Än timp ce Petru cel Mare era ocupat cu r─âzboaiele, opozan┼úii regimului s─âu au ├«nceput s─â se str├óng─â ├«n jurul ┼úareviciului Aleksei, fiul lui Petru din c─âs─âtoria cu Evdochia Lopuhina. Fiul lui Petru inten┼úiona s─â stea lini┼čtit la Moscova ┼či s─â renun┼úe la armata ┼či flota construit─â de tat─âl s─âu. ├Än mare parte visurile lui Aleksei erau contrare planurilor de modernizare a Rusie puse la punct de Petru cel Mare. Tareviciul Aleksei a fost condamnat la moarte prin biciure. Sentin┼úa a fost executat─â pe 2 iunie 1718. Cu toate acestea nu s-a g─âsit nici cea mai mic─â dovad─â care s─â-l incrimineze pe Aleksei de complot ├«mpotriva ┼úarului. Petru cel Mare ┼či-a condamnat la moarte propriul fiu pentru a proteja interesele Rusiei.

Dup─â moartea ┼úareviciului Aleksei, Petru cel Mare pl─ânuia venirea la tron al fiului s─âu, Petru. Planul ┼úarului a fost z─âd─ârnicit de moartea timpurie a micului Petru. Dup─â aceast─â tragedie, Petru cel Mare a devenit din ce ├«n ce mai ├«nchis ├«n el. ├Än 1721, r─âzboiul din Nord, care durase 21 de ani, i-a sf├ór┼čit. Situa┼úia Rusiei era ├«ns─â departe de a fi prosper─â.  Corup┼úia ├«n aparatul de stat era omniprezent─â. ├Än anul 1723, Men┼čikov cade ├«n dizgra┼úie, iar ┼×afirov este condamnat la moarte pentru corup┼úie. Pedeapsa lui ┼×afirov este ulterior comutat─â la exil pe via┼ú─â. La moartea lui Petru, Ecaterina l-a adus pe ┼×afirov ├«napoi ┼či i-a ├«napoiat titlurile.

Cel mai semnificativ moment din via┼úa ┼úarinei Ecaterina, a fost ├«ncoronarea sa prin ucazul din noiembrie 1723:ÔÇ×Dat fiind c─â scumpa noastr─â so┼úie, ├«mp─âr─âteasa Ecaterina, ne-a fost de mare ajutor ├«nso┼úindu-ne peste tot, asist├ónd la toate opera┼úiunile r─âzboinice din propria voin┼ú─â, f─âr─â s─â manifeste sl─âbiciunea obi┼čnuit─â a sexului s─âu, am luat hot─âr├órea ├«n virtutea puterii suverane pe care o exercit─âm, s─â ne ├«ncoron─âm so┼úia, drept recuno┼čtin┼ú─â pentru toate acestea, ceea ce se va face, cu voia lui Dumnezeu  ├«n aceast─â iarn─â la MoscovaÔÇŁ.  Ecaterina va avea parte de o fastuoas─â ceremonie de ├«ncoronare la Kremlin. Rochia violet tivit─â cu fir de aur, purtat─â de Ecaterina ├«n ziua ├«ncoron─ârii sale, este ast─âzi un exponat de valoare ├«n cadrul Muzeului Kremlinului. Deasemenea, mantia imperial─â brodat─â cu sute de vulturi bicefali din fir de aur era o alt─â pies─â vestimentar─â valoroas─â purtat─â de ├«mp─âr─âteas─â.

Ca urmare a dorin┼úei so┼úului ei, Ecaterina era de acum ├«nainte recunoscut─â ca regent─â ┼či suveran─â ├«n cazul ├«n care Petru cel Mare ar fi murit ├«naintea ei.

Domnia lui Petru cel Mare se apropia de sf├ór┼čit, iar ├«n ultimii s─âi ani de via┼ú─â, singura care ├«i mai alina suferin┼úele era ├«mp─âr─âteasa Ecaterina.

├Än ziua de 25 ianuarie 1725, ┼úarul s-a sim┼úit foarte sl─âbit. Totu┼či cu un ultim efort a ├«ncercat s─â-┼či scrie testamentul. N-a reu┼čit s─â m─âzg─âleasc─â dec├ótÔÇŁ Las totul...ÔÇŁ Doar Dumnezeu va ┼čti, ├«n grija cui vrea s─â-┼či lase imperiul, deoarece ├«mp─âratul a intrat ├«n com─â ┼či a murit a doua zi.

Din cei 12 copii pe care i-a avut cuplul imperial, doar 2 au ajuns la v├órsta adult─â: Ana, viitoarea duces─â de Holstein ┼či ├«mp─âr─âteasa Elisabeta (1741-1762).

Decretul pe care l-a promulgat Petru cel Mare ├«n anul 1722, ├«nainte de ├«ncoronarea Ecaterinei, conferea dreptul monarhilor ru┼či s─â-┼či numeasc─â mo┼čtenitorul indiferent de sex. Acest document important avea s─â le permit─â femeilor s─â domneasc─â ├«n Rusia, aproape tot secolul al XVIII lea. Pe tronul Rusiei vor urca succesiv, Ecaterina I, dou─â ├«mp─âr─âtese Anna, Elisabeta ┼či Ecaterina cea Mare.

Bibliografie

Vladimir Feodorovski, Les Tsarines, les femmes qui ont fait la Russie, ├ęditions du Rocher, 2000.