Etnicitate ┼či tribalism ├«n Mali ÔÇô factori de coeziune sau de dezbinare na┼úional─â? jpeg

Etnicitate ┼či tribalism ├«n Mali ÔÇô factori de coeziune sau de dezbinare na┼úional─â?

Statele Africii se confrunt─â, de prea mult timp, cu numeroase tribula┼úii sociale, adesea puse pe seama melanjului de cultur─â ┼či etnie. S-a conturat, astfel, o polemic─â dac─â sc├ónteia acestor conflicte a fost aprins─â de ciocnirea unor idendit─â┼úi distincte sau de administra┼úia statului, de un managementrudimentar. Un scurt studiu de caz ├«n acest sens este statul Mali ÔÇô multietnic, multilingvistic, multicultural, m─âcinat de sentimente secesioniste.

Tribul, o realitate socio-cultural─â larg r─âsp├óndit─â, este conceptualizat din perspectiv─â occidental─â pentru a defini comunit─â┼úi umane complexe ┼či bine organizate social, dar neapar┼úin├ónd Vestului, ci Africii, Asiei sau Americii Latine. Utilizat pe o perioad─â de peste un secol, dezvolt├óndu-se pe parcursul secolului XIX, concomitent cu apari┼úia teoriilor rasismului, termenul a c─âp─âtat conota┼úii peiorative, desemn├ónd grupuri de indivizi nealbi, considera┼úi inferiori, mai pu┼úin civiliza┼úi ┼či neevolua┼úi de la un stadiu primar.[1]

Tribul comport─â c├óteva caracteristici:├«n cadrul acestuia, membrii respect─â o serie de cutume ┼či de tradi┼úii cu rol ├«n a le ghida, direc┼úiona credin┼úele ┼či comportamentul, iar ne├«ndeplinirea acestor obliga┼úii nescrise atrage pedepse pentru cei considera┼úi neloiali. O defini┼úie de dic┼úionar a termenului ÔÇ×tribÔÇŁ ├«l descrie astfel:un grup social endogam, descendent al unui str─âmo┼č comun ┼či format din numeroase familii, clanuri exogame, bande sau sate, care ocup─â un anumit teritoriu geografic, are o omogenitate cultural─â, religioas─â ┼či lingvistic─â ┼či este unit politic sub comanda unui ┼čef sau a unei c─âpetenii.[2]

├Än aceast─â paradigm─â, se poate considera c─â fiecare individ face parte dintr-un trib, indiferent de pozi┼úionarea geografic─â, nivelul de trai sau forma de organizare social─â la scar─â larg─â. Dar ├«n cazul unor state precum Marea Britanie, triburile locale s-au unit natural, dezvolt├ónd un sentiment de apartenen┼ú─â, chiar dac─â au p─âstrat ┼či elementele individuale ce le definesc. Statele din Africa, care au fost create artificial, prin colonizare, de c─âtre Marile Puteri europene, nu prin uniunea voluntar─â sau fireasc─â a triburilor, procesul a fost invers ÔÇô de sus ├«n jos. A┼čadar, numeroase triburi mari sunt fragmentate de grani┼úele na┼úionale ale mai multor state, iar ├«n interiorul noilor forma┼úiuni statale, ele sunt identificate drept grupuri etnice.

Foarte apropiat de sensul tribului, termenul de etnie ofer─â o defini┼úie mai elevat─â ┼či lipsit─â de orice semnifica┼úii negative fa┼ú─â de anumite grupuri de oameni, identific├óndu-i conform unor experien┼úe istorice, sociale, culturale comune. Dezvoltarea etniilor ┼úine seama de un anumit teritoriu ÔÇô patrie, de dezvoltarea unui limbaj comun (sau a unor dialecte ├«nrudite), precum ┼či de adoptarea unor sisteme de simboluri de referin┼ú─â ÔÇô religie, mitologie, aspect fizic etc.

Mali ÔÇô un creuzet de cultur─â

Prin urmare, important─â pentru dezvoltarea statal─â, pentru unitatea na┼úional─â, este coeziunea dintre aceste grupuri etnice. ┼×i, s-ar putea considera, cu c├ót sunt mai multe ┼či mai diferite, ┼čansele pentru ca aceast─â coeziune s─â fie str├óns─â sunt mai mici, neexist├ónd o omogenitate social─â. ├Än cazul statului Mali, jum─âtate din popula┼úie este reprezentat─â de grupul etnic Mand├ę ÔÇô care cuprinde grupurile Bambara (36, 5%), Malink├ę, Soninke, Khassonk├ę ┼či Sarakole ÔÇô, Fula (17%), Voltaic (12%), Tuareg ┼či Maur (10%), Songhai (6%) ┼či alte etnii ├«n propor┼úie de 5%.[3]Fiecare dintre grupurile etnice ce formeaz─â popula┼úia statului Mali au propriile tr─âs─âturi ┼či stabilesc rela┼úii ├«ntre ele ┼či institu┼úiile statului, ceea ce produce un impact asupra unit─â┼úii na┼úionale.

trib nomad jpg jpeg

Sistemele caracteristice fiec─ârui trib impregneaz─â o identitate cultural─â hibrid─â. ├Än ceea ce prive┼čte religia, majoritatea popula┼úiei este musulman─â, din ramura sunit─â (90%), de┼či exist─â ┼či etnii care urmeaz─â credin┼úe tradi┼úionale animiste, precum ┼či cre┼čtine. A┼čadar, religia este un factor ce contribuie la omogenitate na┼úional─â, Mali fiind un stat predominat de religia islamic─â, dar care, este important de observat, este de factur─â moderat─â, un islam tolerant, promov├ónd libertatea religioas─â.

Situa┼úia este mai complicat─â ├«n ceea ce prive┼čte limbile vorbite. De┼či limb─â oficial─â este declarat─â franceza, Mali fiind o fost─â colonie a Fran┼úei, sunt identificate p├ón─â la 66 de dialecte individuale, dintre care 8 sunt instituite, 21 se afl─â ├«nc─â ├«n procesul de dezvoltare, 33 sunt foarte stabile, iar 4 risc─â s─â dispar─â.[4]Mai mult, 19 dintre aceste limbi sunt dialecte ale etniei Dogon, iar 3 ale grupului Songhai. Totu┼či, cea mai vorbit─â limb─â ÔÇô de 80% din popula┼úie ÔÇô este bambara, dar des ├«nt├ólnite sunt ┼či peul, s├ęnoufo, sonink├ę, tamacheq, songhai, dogon.

├Än general, triburile sunt rasp├óndite ├«n grupuri compacte pe teritoriul statului. Singura excep┼úie este grupul etnic Fula. Spre exemplu, marele grup etnic Mand├ę este concentrat ├«n zonele dens populate din sud ┼či est. Totodat─â, ei sunt ┼či cei care de┼úin cele mai multe func┼úii administrative ┼či de conducere a statului. La fel ca alte triburi, tr─âiesc ├«ntr-un sistem de caste ┼či se specializeaz─â ├«n func┼úie de meserii, ce sunt transmise din genera┼úie ├«n genera┼úie, ├«n familie:prelucrarea metalelor, pescuit ┼či p─âstrarea istoriei. Estul ┼ú─ârii, la sud de de┼čertul Sahara, ├«n apropiere de Timbuktu, este ocupat, ├«n mare parte, de grupurile etnice Songhai, Bozo ┼či Dogon. Triburi trad┼úional animiste, specializate ├«n agricultur─â ┼či sculptura ├«n lemn, sunt organizate ├«n sistem de caste, de asemenea:prelucr─âtori ai fierului, ai lemnului, ai pieilor ┼či ÔÇ×grio┼úiÔÇŁ (genealogi, muzicieni, poe┼úi, vraci). Fiecare cast─â este endogam─â ┼či locuie┼čte separat de comunit─â┼úile de fermieri. Au o mitologie proprie, migr├ónd pe p─âm├ónturile pe care le de┼úin ast─âzi ├«n jurul secolului X, iar str─âmo┼čii lor se consider─â a fi patru fra┼úi ÔÇô Dyon, Ono, Aron, Domno.[5]

fula jpg jpeg

Cea mai mare societate nomad─â din lume, r─âsp├óndit─â printre ┼čase na┼úiuni africane, ├«n vestul continentului, este Fula. Au fost, totodat─â, ┼či printre primii ┼či cei mai mari adep┼úi ai islamului. De┼či r─âsp├óndi┼úi pe toat─â suprafa┼úa ┼ú─ârii, numero┼či s-au coagulat ├«n jurul ora┼čului Mopti. Cei care tr─âiesc ├«n ora┼če au renun┼úat la via┼úa nomad─â ┼či se ocup─â cu activit─â┼úi comerciale, ├«n timp ce cei din zonele rurale sunt ├«nc─â nomazi ┼či tr─âiesc din p─âstorit ┼či cre┼četerea vitelor. Au deprins, de-a lungul vremurilor, valori precum mobilitatea ┼či independen┼úa, dar ┼či adaptabilitatea ├«n rela┼úiile cu alte comunit─â┼úi ┼či culturi cu care au stabilit rela┼úii de interdependen┼ú─â. De pild─â, din traiul al─âturi de comunit─â┼úile bambara, au ap─ârut rela┼úii formalizate, numite cousinage, care se p─âstreaz─â ast─âzi ├«n cultura malian─â sub forma institu┼úiei sanankuya, ce se poate traduce prin ÔÇ×leg─âtura ├«n glum─âÔÇŁ. Mai mult, datorit─â traiului pastoral, etnicii Fula pre┼úuiesc cel mai mult vitele, num─ârul de vaci pe care cineva le posed─â fiind un semn de bog─â┼úie. De asemenea, pre┼úuiesc ┼či frumuse┼úea, pe care o marcheaz─â prin numeroase tatuaje r─âsp├óndite pe tot corpul, dar ┼či curajul, ne├«nfricarea, posed├ónd numeroase arme. Ca ┼či celelalte triburi, au un sistem strict de caste, ├«n num─âr de patru:nobilimea, comercian┼úii, fierarii ┼či descenden┼úii sclavilor fulanilor boga┼úi. Via┼úa nomad─â pe care o duc, identitatea tribului Fula, este pus─â ├«n pericol de modernizarea re┼úelelor de transport, for┼ú├óndu-i s─â se sedentarizeze.

Un alt grup etnic important sunt Tuaregii, ÔÇ×oamenii alba┼čtri ai de┼čertuluiÔÇŁ ÔÇô titulatur─â inspirat─â de ├«mbr─âc─âmintea lor, ├«n azuriu. Un trib vechi, nomad, cu remarcabile abilit─â┼úi de lupt─â, dar ┼či grafice, sunt stabili┼úi ├«n zona nordic─â a statului Mali. Aici, apar adesea tensiuni ├«ntre Songhai, grup comunitar sedentar, ┼či nomazii Tuaregi, de┼či rela┼úiile dintre ace┼čtia sunt ├«n general bune. Exist─â, ├«ns─â, un fel de rela┼úie de servitute sau de depende┼ú─â ce reprezint─â o  mo┼čtenire a vremurilor sclavagismlui. Aceste tensiuni se adaug─â problemelor cu care nordul se confrunt─â, exist├ónd un conflict separatist ├«ntre Tuaregi ┼či guvernul malian, precum ┼či ├«ntre Tuaregi ┼či grupurile islamice radicale, for┼úe ce vin din exteriorul ┼ú─ârii.

tuareg 0 jpg jpeg

Statul-na┼úiune ÔÇô singura speran┼ú─â ├«n fa┼úa haosului?

Fiecare grup etnic are propriile caracteristici, cu asem─ân─âri ┼či deosebiri. Important este ca diferen┼úele s─â nu alieneze societatea, ci, dimpotriv─â, ├«mpreun─â s─â creeze un ├«ntreg. A┼ča cum se exprima ┼čeful de misiune al Nigeriei la ONU, Simeon O. Adebo, toate aceste caracteristici au poten┼úialul de a aduce elemente valoroase ├«n construirea unui stil de via┼ú─â ┼či a unit─â┼úii na┼úionale.[6]Este nevoie, a┼čadar, de un anumit grad de toleran┼ú─â ┼či de acceptare din partea fiec─ârei entit─â┼úi etnice. ├Än ob┼úinerea unui echilibru social, se combin─â factorii de cosmopolitism, de ├«mbr─â┼úi┼čare a unor valori universale, de natur─â etic─â ┼či sociologic─â, cu cei patriarhali, tradi┼úionali, veni┼úi pe linie etnic─â.[7]

Av├ónd ├«n vedere c─â rela┼úiile dintre diferitele grupuri etnice sau lingvistice au fost bune la nivel istoric, dup─â secole de convie┼úuire, iar tensiunile dintre acestea sunt numai regionale, restr├ónse ┼či reduse ca intensitate, unitatea na┼úional─â poate fi asigurat─â, dar nu poate fi pus─â numai pe seama lor. Statul, la r├óndul lui, trebuie s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea nevoilor indivizilor ┼či s─â securizeze mediul ├«n care ace┼čtia ├«┼či desf─â┼čoar─â via┼úa, contribuind la realizarea scopurilor lor. Iar, pe primul plan, este asigurarea respect─ârii drepturilor fundamentale ale omului, precum dreptul la via┼ú─â, religie, exprimare, de asociere, la libertatea ┼či siguran┼úa individual─â, la o judecat─â dreapt─â, la neretroactivitatea legii, la via┼ú─â privat─â ┼či la familie, la proprietate, educa┼úie, alegeri libere, de a nu fi discriminat etc. Astfel, se creeaz─â un mediu propice pentru desf─â┼čurarea liber─â a tuturor activit─â┼úilor de interes pentru fiecare grup, ├«n beneficiul ├«ntregii societ─â┼úi. Unitatea na┼úional─â se bazeaz─â, a┼čadar, nu pe o omogenitate cultural─â, etnic─â sau lingvistic─â, ci pe o coexisten┼ú─â pa┼čnic─â ┼či eficient─â a tuturor membrilor, indiferent de bagajul lor cultural.

Exist─â teorii conform c─ârora tribalismul nu are nevoie de statul-na┼úiune pentru a se organiza, pentru a coexista pa┼čnic comunit─â┼úile. Este considerat─â eronat─â percep┼úia conform c─âreia ÔÇ×statul-na┼úiune se prezint─â ca singura speran┼ú─â ├«n fa┼úa haosuluiÔÇŁ generat de organizarea tribal─â a societ─â┼úii, de rivalitatea ┼či conflictul n─âscute ├«ntre triburi.[8]Mai mult, violen┼úa intern─â nu poate fi pus─â pe seama chestiunilor etnice sau tribale, caracteristice spa┼úiilor africane, ci, mai degrab─â, pe logica conflictelor de putere din r├óndul elitelor politice.[9]

Societatea malian─â nu este omogen─â din punct de vedere etnic, cultural ┼či lingvistic, situa┼úie reg─âsit─â ├«n majoritatea statelor africane. Un element comun al tuturor grupurilor etnice ar putea fi considerat religia islamic─â. Dar, ceea ce genereaz─â unitate na┼úional─â nu este omogenitatea aceasta, ci coexisten┼úa pa┼čnic─â a tuturor elementelor ce compun societatea ├«n ansamblu. Tribalismul, ca form─â de organizare a comunit─â┼úilor pe temeiuri etnice, lingvistice ┼či culturale, nu este generator de insecuritate ├«n cadrul statului malian. Rela┼úiile instituite de-a lungul timpului ├«ntre diferitele comunit─â┼úi diminueaz─â riscul dezbin─ârii na┼úionale. ├Än calitate de cet─â┼úeni a unui stat organizat pe model democratic, fiecare membru a oric─ârui grup etnic trebuie s─â beneficieze de drepturile ┼či libert─â┼úile caracteristice acestei forme de guvernare.

De┼či grupul etnic Bambara predomin─â ├«n func┼úiile publice, fiecare tr─âs─âtur─â cultural─â a fiec─ârui trib contribuie la constituirea unei identit─â┼úi na┼úionale maliene, cu condi┼úia ca niciuna s─â nu intre ├«n grav─â contradic┼úie cu alta. De asemenea, nici sentimentul de apartenen┼ú─â la un trib, o grupare etnic─â anume nu interfereaz─â cu ac┼úiunile guvernamentale. Dac─â aceast─â situa┼úie este totu┼či contrar─â, a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â ├«n cazul Tuaregilor din nordul ┼ú─ârii, apar sentimente separatiste. Revendic─ârile separatiste venind din partea Tuaregilor se ├«nscriu ├«n paradigma majorit─â┼úii cazurilor de separatism pe baze etnice, av├ónd o tradi┼úie lung─â, cu origini la ├«nceputul secolului XX. Sentimentele separatiste ale liderilor politici ai popula┼úiei tuarege nomade se bazeaz─â pe nerespectarea unor drepturi fundamentale ├«n cadrul statului, argument├ónd c─â au fost marginaliza┼úi ┼či l─âsa┼úi s─â tr─âiasc─â ├«n s─âr─âcie de c─âtre autorit─â┼úile maliene.

A┼čadar, se poate considera c─â unitatea na┼úional─â a statului Mali nu este subminat─â de existen┼úa a numeroase grupuri etnice. Statul a venit ca o realitate politic─â care a absorbit o realitate social─â, economic─â ┼či cultural─â deja existent─â, realitate ├«n care aceste grupuri etnice coexistau pa┼čnic. Iar una dintre grijile primordiale ale statului a fost s─â asigure c─â aceast─â coexisten┼ú─â este securizat─â din punct de vedere legal, este institu┼úionalizat─â. Acum tot ce ├«i r─âm├óne de f─âcut este s─â vegheze la p─âstrarea coexisten┼úei, printr-o administra┼úie corect─â ┼či echitabil─â fa┼ú─â de to┼úi cet─â┼úenii, indiferent de etnie ÔÇô sau trib.

[1]http://www.africa.upenn.edu/K-12/Tribe.html

[2]Nnamdi Azikiwe, ÔÇ×Tribalism:A Pragmatic Instrument for National UnityÔÇŁ, 1964, www.blackpast.org

[3]http://www.infoplease.com/ipa/A0855617.html

[4]www.ethnologue.com

[5]http://lucy.ukc.ac.uk/EthnoAtlas/Hmar/Cult_dir/Culture.7840

[6]Nnamdi Azikiwe, op. cit.

[7]Ibidem.

[8]Emmanuel Katongole, The Sacrifice of Africa:A Political Theology for Africa, p. 74.

[9]Ibidem, pp. 78-79.