Erich von Manstein ╚Öi planul care a ├«ngenuncheat Fran╚Ťa ├«n 1940 jpeg

Erich von Manstein ╚Öi planul care a ├«ngenuncheat Fran╚Ťa ├«n 1940

Cel care a conceput, lu├ónd ├«n calcul strategiile lui Guderian, planul de atac ├«n Vest, denumit ÔÇ×Planul GalbenÔÇŁ (Fall Gelb), a fost generalul (viitor feldmare╚Öal) Erich von Manstein, n─âscut Fritz Erich Georg Eduard von Lewinski, al zecelea fiu al unui aristocrat prusac ╚Öi general de artilerie, familia av├ónd, ca ├«ntreaga aristocra╚Ťie prusac─â, o lung─â istorie ├«n serviciul militar.

Dup─â moartea p─ârin╚Ťilor a fost adoptat de o m─âtu╚Ö─â, c─âs─âtorit─â cu generalul Georg von Manstein. Veteran al Primului R─âzboi Mondial, unde a luptat at├ót pe Frontul de Vest, c├ót ╚Öi ├«n Est, Manstein a fost implicat ├«n reorganizarea armatei germane ├«n perioada interbelic─â. ├Än septembrie 1939, Manstein ocupa pozi╚Ťia de ╚Öef de stat-major al Grupului de armate sud, aflat sub comanda mare╚Öalului von Rundstedt. Ini╚Ťial, planul de ofensiv─â al Germaniei urma, ├«n linii generale, celebrul plan Schlieffen, pus ├«n aplicare ├«n 1914. Hitler s-a ar─âtat destul de reticent. Manstein a considerat planul de atac mult prea previzibil: oferea for╚Ť─â flancului drept, ca ╚Öi ├«n 1914, elimin├ónd factorul-surpriz─â ┼či l─âs├ónd flancul st├óng expus contraatacurilor. Chiar dac─â Belgia ar fi fost cucerit─â, terenul nu se preta unor viitoare ofensive ├«mpotriva Fran╚Ťei cu ajutorul tancurilor, rezultatul urm├ónd s─â fie unul asem─ân─âtor cu cel din Primul R─âzboi Mondial. 

Trupe germane for╚Ťeaz─â trecerea unui r├óu (Fran┼úa, mai 1940)

caderea jpg jpeg

├Än consecin╚Ť─â, ├«n octombrie 1939, Manstein a conceput un alt plan, pe care l-a propus conducerii armatei prin intermediul superiorului s─âu, Rundstedt, comandant al Grupului de armate A. Dup─â consult─âri cu generalul Guderian, Manstein a conceput un plan care prevedea un atac-surpriz─â al unit─â╚Ťilor blindate prin masivul Ardeni, pe care teoreticienii alia╚Ťi ├«l considerau imposibil de str─âb─âtut cu mase mari de tancuri, crearea unor capete de pod pe r├óul Meuse, de unde tancurile s─â avanseze spre Canalul M├ónecii, pentru a t─âia ├«n dou─â trupele aliate. Planul a primit denumirea de Sichelschnitt (lovitura de secer─â). Manstein a prev─âzut ╚Öi un atac din flanc al Liniei Maginot, ├«n faza a doua a atacului, cu posibilitatea de a dezvolta ulterior ofensiva ├«n ad├óncime. 

Un plan ce a r─âsturnat complet concep╚Ťia din Primul R─âzboi Mondial 

Ini╚Ťial, planul a fost respins de ├Änaltul Comandament German. Mai mult, ├«n ianuarie 1940, Manstein a fost ├«nlocuit din func╚Ťie ╚Öi trimis la Sttetin la comanda unui corp de armat─â. Dar cu ajutorul unor prieteni influen╚Ťi, la 17 februarie, Manstein a fost primit de Hitler, iar F├╝hrer-ul a fost ├«nc├óntat de planul acestuia. Ironia a f─âcut ca generalul care a f─âcut posibil─â str─âlucita victorie prin conceperea unui plan genial s─â aib─â un rol absolut minor ├«n campanie, servind ├«n cadrul Armatei 4 comandat─â de von Kluge. 

Planul lui Manstein era str─âlucitor din mai multe perspective: includea folosirea unor concep╚Ťii revolu╚Ťionare legate de utilizarea tancurilor, r─âsturna complet concep╚Ťia din Primul R─âzboi Mondial, deplas├ónd centrul de greutate al atacului pe aripa st├óng─â (├«n termeni pugilistici, o fent─â cu m├óna dreapt─â urmat─â de lovitura decisiv─â cu st├ónga). ╚śi ├Änaltul Comandament francez a contribuit la reu╚Öita deplin─â a planului. Efectul zdrobitor al planului din Ardeni se datora, ├«n mare parte, structurii planului aliat, care se potrivea perfect, ├«n avantajul germanilor, fire╚Öte, cu planul lui Manstein. Catastrofal pentru francezi nu a fost, a╚Öa cum se presupune ├«n general, atitudinea defensiv─â sau complexul Liniei Maginot. For╚Ť├ónd intrarea ├«n Belgia pe aripa st├óng─â, au f─âcut jocul inamicului ╚Öi, cum se spune, ╚Öi-au pus singuri capul ├«n la╚Ť ÔÇô a╚Öa cum se ├«nt├ómplase ╚Öi cu planul din 1914. Doar c─â ├«n 1940 pericolul era mult mai mare: adversarul era mai mobil, executa manevrele motorizat ╚Öi nu ├«n ritmul infanteriei. Iar consecin╚Ťele negative ale acestei ac╚Ťiuni au fost mult mai importante, av├ónd ├«n vedere c─â asaltul pe aripa st├óng─â, realizat de trei armate franceze ╚Öi de englezi, cuprindea, din totalul for╚Ťelor aliate, partea cea mai mobil─â, ├«nzestrat─â cu cel mai modern echipament.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×1940. C─âderea Fran╚ŤeiÔÇŁ ap─ârut ├«n num─ârul 220 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com 

Cump─âr─â Acum