Epidemia de holer─â oblig─â transformarea locuin╚Ťelor ├«n spitale jpeg

Epidemia de holer─â oblig─â transformarea locuin╚Ťelor ├«n spitale

­čôü Istorie Modern─â Rom├óneasc─â
Autor: Ionu╚Ť Alexandru Dr─âghici

├Än urma R─âzboiului Crimeii, la gurile Dun─ârii este instalat─â Comisia European─â a Dun─ârii, care aducea o serie de reglement─âri privind libertatea de naviga╚Ťie, siguran╚Ťa, amplificarea oportunit─â╚Ťilor comerciale, prosperitatea social─â ╚Öi economic─â, respectarea principiilor ╚Öi a normelor civiliza╚Ťiei maritime europene. Pe l├óng─â serviciile tehnice, s-au ├«mbun─ât─â╚Ťit ╚Öi cele de ordin administrativ: s-au ├«nfiin┼úat c─âpit─ânii, poli╚Ťie fluvial─â, case de naviga╚Ťie, s-a pus problema construirii de ╚Öcoli ╚Öi de unit─â╚Ťi sanitare. 

Necesitatea organiz─ârii unui spital a fost semnalat─â de Comisie ├«ntr-una dintre primele sale ├«nt├ólniri. Desf─â╚Öur├óndu-╚Öi activitatea ├«ntr-o zona insalubr─â, Comisia a dorit s─â pun─â la dispozi╚Ťia personalului s─âu de toate categoriile, apoi a marinarilor afla╚Ťi ├«n tranzit, precum ╚Öi a locuitorilor din zon─â posibilitatea de a-╚Öi ├«ngriji s─ân─âtatea ╚Öi de a se trata ├«n caz de boal─â15. Comitetul de administra╚Ťie era ├«ns─ârcinat cu elaborarea unei cereri c─âtre guvernul otoman, pentru a ob╚Ťine o nav─â veche care ar fi trebuit s─â fie folosit─â at├ót pentru g─âzduirea muncitorilor angaja╚Ťi la lucr─ârile pe Dun─âre, c├ót ╚Öi ca spital. 

Locuin┼úe transformate ├«n spitale, la Sulina ┼či la Tulcea 

├Än ╚Öedin╚Ťa din 27 martie 1857, Comisia a decis s─â creeze nu un spital, ci dou─â, de c├óte 15-20 de paturi, la Tulcea ┼či la Sulina. Director al celor dou─â servicii ÔÇô un medic-╚Öef, care urma s─â fie asistat de doi medici chirurgi ╚Öi de doi farmaci╚Öti. ├Än prim─â faz─â a fost angajat numai medicul-┼čef, ├«n persoana doctorului M. Emile Engelhardt, cu studiile terminate la Strasbourg. Un ├«mprumut de 2.000 de duca╚Ťi a fost votat ├«n acela╚Öi timp pentru instalarea celor dou─â spitale ╚Öi pentru furnizarea de farmacii; c├óteva luni mai t├órziu, Comisia a ├«nchiriat o locuin╚Ť─â la Tulcea ╚Öi o alta la Sulina pentru a-╚Öi ├«nfiin╚Ťa spitalele. 

Aceste dou─â unit─â╚Ťi au fost ini╚Ťial destinate exclusiv tratamentului muncitorilor, func╚Ťion├ónd astfel p├ón─â ├«n octombrie 1860, c├ónd, ├«n ╚Öedin╚Ťa din 26 octombrie, se hot─âra transformarea spitalului din Sulina ├«ntr-un spital special rezervat marinarilor bolnavi sau naufragia╚Ťilor, dar ┼či personalului administra╚Ťiei portuare din Sulina (erau prea pu┼úini lucr─âtori afla┼úi ├«n tratament). Mai mult: spitalul de la Tulcea ├«┼či pierduse menirea ini┼úial─â (lucr─ârile ├«n zon─â se ├«ncheiaser─â), a┼ča c─â era ├«nchis cu totul. Nu exist─â informa╚Ťii exacte privind circula╚Ťia pacien╚Ťilor din cele dou─â unit─â╚Ťi sanitare la ├«nceputurile lor, dar ┼čtim, consult├ónd documentele, c─â ├«n anul 1861 au fost interna╚Ťi 62 de pacien┼úi la Sulina, 68 ├«n 1862, 66 ├«n 1863 ╚Öi 114 ├«n 1864. 

Necesitatea unui spital ├«n toat─â regula la Sulina 

Potrivit unui regulament din 20 martie 1861, spitalul din Sulina cap─ât─â un caracter general, nemaideservind ├«n mod exclusiv personalul Comisiei Europene a Dun─ârii. Institu┼úia oferea acum servicii medicale tuturor categoriilor sociale ╚Öi profesionale, respect├ónd anumite condi╚Ťii. Tot atunci se stabilea ca jum─âtate din paturile alocate spitaliz─ârii marinarilor s─â fie rezervate echipajelor de pe navele comerciale indiferent de pavilion, cealalt─â jum─âtate fiind rezervat─â pilo╚Ťilor, personalului serviciilor fluviale ╚Öi lucr─âtorilor angaja╚Ťi la lucr─ârile efectuate de Comisie. To╚Ťi pacien╚Ťii admi╚Öi de spital aveau de pl─âtit o tax─â de 12 pia╚Ötri pe zi. ├Än acela╚Öi timp, se decidea alocarea a cinci locuri pentru tratarea popula╚Ťiei civile din Sulina. Nu erau admi╚Öi ├«n spital ÔÇ×bolnavii care prezint─â alienare mintal─âÔÇŁ. 

Salon pentru pacien┼úi la Spitalul central din Sulina ÔÇô fondul Comisia European─â a Dun─ârii

Spitalul de la Sulina Salon bolnavi jpg jpeg

La 30 noiembrie 1861 se aduce ├«n discu╚Ťie ┼či chestiunea construirii unei noi cl─âdiri a spitalului, ├«mpreun─â cu cl─âdirile administrative ale Portului Sulina. Cl─âdirea ini┼úial─â era ├«n stare proast─â, num─ârul pacien┼úilor Spitalului Maritim crescuse semnificativ, a┼ča c─â decizia e luat─â ├«n 1863 ┼či e votat─â ├«n aprilie 1865, afirm├óndu-se caracterul esen╚Ťial al acestui proiect. Medicul spitalului, dr. Jellinek, alc─âtuie┼čte un raport ┼či, pe baza acestuia, inginerul-┼čef realizeaz─â planurile ┼či specifica┼úiile noului spital ÔÇô numai c─â o epidemie de holer─â, declan┼čat─â ├«n 1865, suspend─â lucr─ârile. 

Epidemie de amploare, argument pentru construirea spitalului 

De la ├«nceputul anului ╚Öi p├ón─â la finalul lunii iulie 1865, prin Portul Sulina au trecut 387 de nave, transport├ónd 865 de pasageri ╚Öi 7.983 de marinari. S-a spus c─â fuseser─â 30 de cazuri de holer─â la bordul navelor, dar nu a ap─ârut niciun caz pe ╚Ť─ârm, ├«n carantine sau ├«n alt─â parte ÔÇô p├ón─â la sosirea ├«n port a unui vas de r─âzboi turc, pe 30 iulie 1865, ÔÇ×Esseri JedidÔÇŁ, care venea de la Constantinopol. 

├Än timpul c─âl─âtoriei, vasul pierduse deja doi marinari. Echipajul a fost debarcat imediat, mai mul╚Ťi b─ârba╚Ťi manifest├ónd simptome de holer─â, astfel c─â echipajul a fost cazat ├«ntr-o cl─âdire izolat─â. ├Än ziua urm─âtoare au fost semnalate 12 cazuri de holer─â, dou─â dintre ele fiind catalogate de c─âtre doctorul Jellinek ca fiind incontestabile, ambele ├«ncheindu-se fatal ├«n timpul nop┼úii; alte trei cazuri au avut aceea╚Öi soart─â ├«n perioada imediat urm─âtoare. ├Än diminea╚Ťa zilei de 2 august, doctorul Jellinek a observat ├«ntr-un grup de muncitori veni╚Ťi din Gala╚Ťi, care au fost a╚Öeza╚Ťi ├«n tab─âra de pe malul opus al ora╚Öului, un om cu toate simptomele holerei. ├Än dup─â-amiaza aceleia╚Öi zile a fost descoperit un alt caz, pacientul fiind un b─ârbat angajat ├«n serviciul locotenent-guvernatorului Sulinei. Au murit am├óndoi.  

Dup─â aceast─â dat─â, boala s-a r─âsp├óndit ├«n ora╚Ö ╚Öi, pentru cele dou─âzeci de zile c├ót a durat, jum─âtate din cei aproximativ 3.000 de locuitori au p─âr─âsit Sulina, iar ├«ntre cei r─âma╚Öi s-au ├«nregistrat 350 de cazuri, din care 300 de bolnavi au murit. ├Äntr-un raport adresat maiorului Stokes, comisarul britanic din cadrul Comisiei Europene a Dun─ârii, la 17 octombrie 1865, c├ónd ap─âruser─â noi cazuri de holer─â ├«n ora┼č, medicul Jellinek sublinia inutilitatea sistemului carantinal, c─âci acesta nu putuse opri r─âsp├óndirea holerei, ╚Öi punea la ├«ndoial─â m─âsurile luate ├«mpotriva vasului turcesc. Epidemia de holer─â din 1865 ╚Öi reac╚Ťia curajoas─â a lui Jellinek dovedeau ├«nc─â o dat─â importan╚Ťa existen╚Ťei unui spital modern la gurile Dun─ârii, ├«ntr-un punct ├«n care mii de nave soseau anual din capitala otoman─â.  Dup─â alte am├ón─âri, ├«n aprilie 1867, Comisia a alocat 18.622 de duca┼úi pentru ridicarea noului spital ÔÇô care a fost gata ┼či deschis oficial bolnavilor la 1 august 1869. 

Acest text este un fragment din articolul "1865, 1893: Holer─â la Sulina", ap─ârut ├«n num─ârul 228 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 15 ianuarie - 14 februarie 2021, dar ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.com