Enigma lui Vlad Dracul și a Ordinului Dragonului, în Historia de ianuarie jpeg

Enigma lui Vlad Dracul și a Ordinului Dragonului, în Historia de ianuarie

Un subiect de mare fal─â pentru pasiona┼úii de istorie este a╚Öa-zisa apartenen┼ú─â a lui Vlad al II-lea Dracul la Ordinul Dragonului, celebrul ordin cavaleresc creat de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei ╚Öi ├«mp─ârat al Germaniei. A fost sau n-a fost tat─âl lui Vlad ╚Üepe╚Ö membru al acestui ordin? Dosarul de ianuarie v─â va suprinde cu detalii din via╚Ťa voievodului muntean, ├«n timp ce restul revistei v─â propune, printre altele, un text ├«n premier─â (scrisoarea lui Rafael c─âtre papa Leon al X-lea, adic─â ├«nceputurile protej─ârii patrimoniului), o c─âl─âtorie entuziast─â la Expozi╚Ťia Universal─â de la Dubai, istorii inedite despre democra╚Ťie ╚Öi adev─âruri controversate despre cei mai cunoscu╚Ťi falsificatori de art─â. Nu ave╚Ťi timp s─â merge╚Ťi p├ón─â la chio╚Öc? Nu-i nimic, ÔÇ×HistoriaÔÇŁ e la c├óteva clickuri distan╚Ť─â, pe platforma paydemic.

Vlad al II-lea a ocupat tronul Munteniei ├«ntre anii 1436-1442 ╚Öi 1444-1447, ├«ntr-o perioad─â de mari tulbur─âri ├«n zona Dun─ârii de Jos ╚Öi a unor campanii militare de amploare ÔÇô ╚Öi a intrat, pe nedrept, ├«ntr-un con de umbr─â pricinuit de foarte celebrul s─âu fiu, Vlad III ┼óepe╚Ö. 

A fost unul dintre acei voievozi rom├óni energici, r─âzboinici ╚Öi ambi┼úio╚Öi, care a ├«ncercat s─â men╚Ťin─â un echilibru ├«ntre ┼úara sa ╚Öi cele dou─â mari puteri ├«nvecinate ╚Öi suzerane, Regatul Maghiar ╚Öi Imperiul Otoman. ├Än vremea sa, Muntenia a fost foarte bine angrenat─â ├«n sistemul de putere din zona Dun─ârii de Jos ╚Öi ├«n eforturile cre╚Ötine de a-i ├«nvinge pe otomani. 

1 copertaHistoria 240 ianuarie jpg jpeg

La fel ca în cazul altor domni români, acţiunile și visurile sale au fost zădărnicite de dimensiunile reduse ale ţării și ale armatei sale, de situaţia politică internă nesigură și de marea putere a inamicilor săi, situaţie care va continua și în timpul fiului său celebru la nivel mondial, Vlad Ţepeș. Vlad al II-lea Dracul a avut o carieră militară intensă și un destin tragic, iar viaţa sa ar merita cu prisosinţă să fie cunoscută mai bine.

A fost el membru al Ordinului Dragonului? O variant─â vehiculat─â ├«n public este c─â ar fi fost f─âcutÔÇĘmembru ├«n 1430 sau 1431, dar ar fi fost dat afar─â dup─â maximum un an din cauza unei eventualeÔÇĘalian┼úe cu otomanii, ├«n timp ce era pe tronul Munteniei.

├Äns─â Vlad al II- lea nu a ocupat tronul Munteniei p├ón─â ├«n 1436 sau 1437. Nu putea deci s─â se alieze cu otomanii, cu care s─â atace cetatea Severinului, iar o eventual─â ÔÇ×expulzareÔÇť a acestuia din Ordin nu e de asemenea men┼úionat─â nic─âieriÔÇŽ 

Atunci de unde vine explica╚Ťia poreclei ÔÇ×DraculÔÇŁ?... Andrei Pog─âcia╚Ö ne l─âmure╚Öte ├«n detaliu, ├«n dosarul de ianuarie.

Sumar Historia jpg jpeg

Istorii inedite despre democra╚Ťie

De-a lungul mileniilor, democraţia a îmbrăcat diverse forme de organizare și de manifestare, discuţia fiind una extrem de complexă și de amplă. Dacă atenienii au experimentat prima formulă de democraţie directă (agora, în care se discutau problemele cetăţii și se luau, în comun, decizii), trei insule din zone diferite și îndepărtate ale planetei furnizează elemente de primat în ale democraţiei: Islanda, Corsica și Australia.

╚śtia╚Ťi c─â ├«n Islanda ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â lucr─ârile ╚Öi azi Althingi (denumirea ├«n limba islandez─â modern─â) sau Althing (├«n norvegiana veche) ÔÇô primul Parlament din istoria omenirii? El a luat fiin┼ú─â ├«n urm─â cu nu mai pu┼úin de 1.091 de ani, sesiunile desf─â╚Öur├óndu-se la Thingvellir p├ón─â ├«n 1798, cu doi ani ├«nainte de a fi vremelnic desfiin┼úat de Coroana danez─â. 

Un alt punct de referin╚Ť─â ├«n istoria democra╚Ťiei este Corsica, arhaica ╚Öi s─âlbatica insul─â, care a devenit prima republic─â democratic─â din Europa bazat─â pe separarea puterilor ├«n stat ╚Öi pe votul universal (nu a durat mult: doar ├«ntre 1755 ╚Öi 1769). 

C├ót despre Australia ÔÇô v─â vine s─â crede╚Ťi c─â aici a luat na╚Ötere sistemului votului secret, care s-a r─âsp├óndit mai apoi ├«n ├«ntreaga lume?

Începuturile protejării patrimoniului și istoria falsului în artă

├Än 1519, marele artist al Rena╚Öterii Raffaello Sanzio ÔÇô cunoscut la noi ca Rafael ÔÇô, ├«n calitatea sa de prefect al antichit─â┼úilor romane, ├«i scrie papei Leon al X-lea o scrisoare care marcheaz─â un moment important ├«n cultura european─â: ├«n ea se afirm─â, pentru prima oar─â, necesitatea ╚Öi datoria conserv─ârii ╚Öi protej─ârii monumentelor istorice de c─âtre stat. 

Anul trecut, cu ocazia celui de-al cincilea centenar de la trecerea ├«n nefiin┼ú─â a lui Rafael, ├«n cadrul expozi┼úiei retrospective organizate la Roma, publicul vizitatorÔÇĘa putut admira ÔÇô ├«n premier─â ÔÇô manuscrisul celebrei scrisori adresate papei.ÔÇĘTextul ei este oferit ├«n edi╚Ťia de ianuarie a revistei ÔÇ×HistoriaÔÇŁ ÔÇô tot ├«n premier─â ÔÇô ├«n traducerea Smarandei Bratu Elian. 

Mai aproape de zilele noastre, viaţa falsificatorilor de artă se dovedește la fel de interesantă precum cea a marilor artiști pe care i-au copiat cu măiestrie. Doar un ochi avizat poate spune (nu fără efort) dacă o operă de artă este un fals sau nu. Privitorii de rând pot fi foarte ușor păcăliţi, fără să-și dea seama dacă se află în faţa unei copii sau a originalului.

Se estimeaz─â c─â aproximativ 20% din operele de art─â din muzee sunt falsuri, iar pia┼úa de art─â este plin─â de capodopere contraf─âcute. Acest lucru se ├«nt├ómpl─â ├«n ciuda tehnologiei moderne care ajut─â speciali╚Ötii s─â depisteze falsurile ├«n art─â mai u╚Öor ca oric├ónd. 

Nu rata╚Ťi un articol despre pictori celebri ╚Öi despre falsuri v├óndute cu milioane de dolari la Case de licita╚Ťii. 

Expo 2020 Dubai

P├ón─â la finalul lunii martie, ochii lumii ├«ntregi sunt pe Dubai, c─âci emiratul g─âzduie┼čte o edi┼úie a Expozi┼úiei Universale cum nu s-a mai v─âzut. Inaugurat─â cu un an ├«nt├órziere, din motivele pe care le ┼čtim, dar p─âstr├ónd denumirea ini┼úial─â, Expo 2020 Dubai se prezint─â drept ÔÇ×cel mai mare spectacol al lumiiÔÇŁ, unul care nu trebuie ratat, dintr-o sumedenie de motive. Iat─â doar c├óteva, de ordinul m─ârimii: 

Spa┼úiul expozi┼úional de 4,38 de kilometri p─âtra┼úi, ridicat ├«n mijlocul de┼čertului, adun─â laolalt─â un num─âr-record de 192 de pavilioane de ┼ú─âri ÔÇô 266 de puncte de atrac┼úie ├«n total. C├ót ne-ar lua s─â vedem totul? Vreo ┼čase s─âpt─âm├óni!

Atrac╚Ťiile principale ╚Öi entuziasmul de la fa╚Ťa locului al Florentinei ╚Üone sunt surprinse ├«n 16 pagini cu ilustra╚Ťii una ╚Öi una; pe scurt ÔÇô o lectur─â perfect─â pentru ├«nceput de an, pentru amatorii de vacan╚Ťe (chiar ╚Öi doar vicariale) ├«n locuri cu nisip fierbinte, emiri, comori descoperite ├«n de╚Öert ╚Öi construc╚Ťii futuriste.

├Än concluzie, redac╚Ťia ÔÇ×HistoriaÔÇŁ v─â ureaz─â vacan╚Ťe (╚Öi lecturi) c├ót mai pl─âcute, ├«n ianuarie ╚Öi ├«n tot restul anului!