Doina, c├óntecul rom├ónilor  ÔÇ×Cine a scornit doina, ars─â i a fost inimaÔÇŁ jpeg

Doina, c├óntecul rom├ónilor. ÔÇ×Cine-a scornit doina, ars─â i-a fost inimaÔÇŁ

Triste┼úea, melancolia, focul l─âuntric, dorul. Dorul, cuv├ónt specific rom├ónesc, a fost cobor├ót pe portativ ┼či transformat ├«n doin─â. ÔÇ×Dorul, ├«mi pare singura caracteristic─â original─â a c├óntecelor rom├óne┼čtiÔÇŁ, spunea George Enescu. Lumea ├«ntreag─â a recunoscut acest element ca fiind specific muzicii tradi┼úionale rom├óne┼čti ┼či astfel, din octombrie 2009, doina face parte din Patrimoniul Imaterial al Umanit─â┼úii UNESCO.

Doina a reprezentat ├«nc─â din cele mai vechi timpuri modalitatea rom├ónilor de a-┼či c├ónta tr─âirile cele mai profunde. Se pare c─â termenul de doin─âeste unul dintre dovezile  care ne atest─â apartenen┼úa ├«n familia popoarelor indo-europene, termenul arhaic de dainaav├ónd ast─âzi semnifica┼úia de c├óntec, ├«n r├óndul popoarelor lituanian ┼či letonian. Cuv├óntul se pierde de-a lungul timpului, ├«ns─â ├«l re├«nt├ólnim ├«n secolul al XVIII-lea men┼úionat ├«n lucrarea ÔÇ×Descriptio MoldavieÔÇŁ a lui Dimitrie Cantemir, consider├ónd c─â este de origine dacic─â. Mai t├órziu, ├«n secolul al XX-lea, pa┼čoptistul Vasile Alecsandri define┼čte specificul rom├ónesc al doinei:ÔÇ×Doina este cea mai vie expresie a sufletului rom├ónesc.Ea cuprinde sim┼úirile sale de durere, de iubire ┼či de dor. Melodia doinei, pentru cine o ├«n┼úelege, este chiar pl├óngerea duioas─â a patriei noastre dupa gloria sa trecut─â. Ea este c├óntecul cel mai frumos, cel mai jalnic, cel mai cu suflet ce-am auzit eu pe lume.ÔÇŁ Nicolae Iorga spune c─â doina rom├óneasc─â este asem─ân─âtoare termenului de torelli,  definit de lexicograful bizantin Hesychius un ÔÇ×strig─ât de pl├óngere cu fluierul al tracilor.ÔÇŁ

kshdks 1 jpg jpeg

├Än diferite zone ale ┼ú─ârii, doina este cunoscut─â ┼či sub alte denumiri. ├Än partea r─âs─âritean─â a Banatului este denumit─â c├óntec de peste deal, iar ├«n zona Bihorului i se mai spune c├óntec de codru.

Doina reprezint─â un ÔÇ×c├óntec elegiatic tipic pentru lirica noastr─â popular─âÔÇŁ, conform Dic┼úionarului explicativ al limbii rom├óne. Expresie  a poporului rom├ón, prin doin─â rom├ónii ┼či-au spus dorurile. Dorul de ┼úar─â, ├«n cazul celor pleca┼úi de pe meleagurile mioritice. Dorul de trecutul glorios, nostalgia fa┼ú─â de evenimentele ├«ncununate cu lauri de c─âtre istorie. ├Äns─â, cel mai ap─âs─âtor sentiment, dragostea, este cel mai des c├óntat ├«n doine.

Adesea, pl├ónsetul de jale al doinei este acompaniat de un instrument, ┼úambal, nai sau vioar─â, dar ├«nainte, pe paji┼čtile verzi sau pe prispele caselor, oamenii ├«┼či c├óntau durerea la frunz─â de par─â sau solzi de pe┼čte.

Una dintre cele mai controversate declara┼úii ├«n privin┼úa doinei a fost cea a marelui George Enescu. El spunea c─â ÔÇ×, muzica noastr─â popular─â nu are un caracter bine definit na┼úional.ÔÇŁ Enescu spune despre doin─â c─â are tr─âs─âturi orientale bine conturate, dar cu toate acestea, ├«n final, ┼či el recunoa┼čte autenticitetea rom├óneasc─â a  doinei:ÔÇ×Este triste┼úea chiar ├«n veselie. Sentimentul acesta este inspirat de v─âile ┼či dealurile noastre, de culoarea deosebit─â a cerului nostru, de g├óndurile care apas─â ┼či fac ├«n acela┼či timp s─â se nasc─â ├«n noi un dor ce nu se poate l─âmuri bine. Un str─âin care-mi este prieten, auzindu-m─â odat─â execut├ónd o bucat─â a mea, mi-a spus:├«n aceast─â compozi┼úie este parc─â ceva ce nu se poate ├«ndeplini. Dorul, ├«mi pare singura caracteristic─â orginal─â a c├óntecelor rom├óne┼čti.ÔÇŁ