Trupe de cavalerie bulgar─â (@ Getty Images)

Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei

Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.

ÔÇ×Hot─âr├ót─â s─â recupereze o parte din influen╚Ťa de care se bucura la San Stefano, ╚Öi s─â-╚Öi refac─â prestigiul serios ╚Ötirbit la Berlin, Rusia s-a folosit de prezen╚Ťa ├«n comisie (cea pentru stabilirea frontierei romano-bulgare ÔÇô n.a.) pentru a ob╚Ťine, ├«n sensul dorit de ea ╚Öi ├«n dauna Rom├óniei, o modificare a traseului stabilit ├«n capitala GermanieiÔÇŁ (Daniela Bu╚Ö─â).

La 16 ianuarie 1879, trupele rom├óne au ocupat Abu-Tabia, punct strategic ce domina ora╚Öul Silistra, r─âmas Bulgariei, fapt ce a tensionat din nou rela╚Ťiile rom├óno-ruse. Problema de fond era c─â grani╚Ťa rom├óno-bulgar─â stabilit─â la Berlin era nesatisf─âc─âtoare pentru ambele p─âr╚Ťi, deoarece d─âdea Bulgariei puternice fortifica╚Ťii cu care domina Dobrogea, iar Rom├óniei ├«i d─âdea Dobrogea. Diferendul rom├óno-bulgar pe chestiunea Abu-Tabiei a fost rezolvat definitiv ├«n 1908, c├ónd, la 14 ianuarie, s-a semnat la Sofia conven╚Ťia privind delimitarea frontierei fluviale pe Dun─âre.

├Än tot acest r─âstimp (1879-1908), pozi╚Ťia Bulgariei a fost puternic sus╚Ťinut─â de ru╚Öi, ├«n timp ce Rom├ónia a beneficiat de sprijinul cu rezerve al Austro-Ungariei, Angliei ╚Öi Italiei.

Reconfigur─âri ale h─âr╚Ťii sud-estului european

Sub presiunea revoltelor popula╚Ťiilor balcanice r─âmase sub domina╚Ťie otoman─â, sprijinite de statele-mam─â, dar ╚Öi de unele dintre Marile Puteri, ├«n special Rusia ╚Öi Austro-Ungaria, ├«ntre 1878 ╚Öi 1912 au loc numeroase reconfigur─âri ale h─âr╚Ťii sud-estului european.

Astfel, ├«n 1881, Grecia ob╚Ťine Tesalia de la otomani, provincie pe care o retrocedeaz─â sultanului ├«n 1897, ├«n schimbul recunoa╚Öterii autonomiei Cretei. Patru ani mai t├órziu, la 18 septembrie 1885, Rumelia oriental─â, provincie aflat─â ├«n administrarea Imperiului Otoman, se une╚Öte cu principatul autonom al Bulgariei, condus din 1888 de prin╚Ťul Ferdinand de Saxa-Coburg, poreclit de contemporani ÔÇ×FoxyÔÇŁ (vulpea) datorit─â abilit─â╚Ťii sale de a ob╚Ťine avantaje pentru regatul s─âu schimb├ónd taberele ├«n func╚Ťie de interesele sale.

De╚Öi, ini╚Ťial, Bulgaria era pionul principal al Rusiei ├«n Balcani, iar Serbia p─ârea mai degrab─â ca orbit├ónd ├«n zona de influen╚Ť─â austro-ungar─â, dup─â lovitura de stat de la Belgrad din 1903, soldat─â cu masacrarea familiei regale ╚Öi ├«nlocuirea dinastiei Obrenovici cu dinastia Karagheorghevici, sistemul de alian╚Ťe se schimb─â. Serbia devine o adversar─â ├«nver╚Öunat─â a Austro-Ungariei, v─âzut─â ca principal obstacol ├«n crearea unui stat unitar al slavilor de sud, pe m─âsur─â ce Bulgaria, concurenta Serbiei la ob╚Ťinerea Macedoniei, intr─â sub ├«nr├óurirea tot mai accentuat─â a Vienei ╚Öi a Berlinului.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×O pace istoric─â: Bucure╚Öti, 1913ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 39 al revistei Historia Special, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 28 iunie - 25 septembrie 2022, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Historia Special 39 jpg
Cump─âr─â acum!

Foto sus: Trupe de cavalerie bulgar─â (@ Getty Images)

Mai multe pentru tine...