Turcia, Rusia ╚Öi independen╚Ťa Rom├óniei jpeg

Turcia, Rusia ╚Öi independen╚Ťa Rom├óniei

Pentru Imperiul Otoman, ÔÇ×bolnavul EuropeiÔÇŁ, pacea ob╚Ťinut─â la Paris dup─â R─âzboiul Crimeii ├«nseamn─â, pe termen lung, ├«nceputul sf├ór╚Öitului pentru posesiunile sale din Balcani. Destr─âmarea ├«ncepe cu Principatele Rom├óne, care aleg un singur domnitor ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi Moldova. Firmanul imperial din 2 decembrie 1861 accept─â, cu titlu provizoriu, Unirea, iar ├«n Europa nimeni nu ├«╚Öi face iluzii: e doar o etap─â ├«n ob╚Ťinerea independen╚Ťei pentru proasp─âtul stat rom├ón.

├Än Balcani na╚Ťiunile se fr─âm├ónt─â. Serbia e cea mai activ─â:├«n 1861 ├«╚Öi creeaz─â o mic─â armat─â ╚Öi institu╚Ťii care s─â pun─â bazele statului federativ pe care dore╚Öte s─â-l ├«ntemeieze, iar ac╚Ťiunile ei au rol de catalizator al revoltelor. Una dintre ele se declan╚Öeaz─â ├«n Her╚Ťegovina, ├«n 1874, ╚Öi degenereaz─â rapid:musulmanii sunt masacra╚Ťi, apoi cre╚Ötinii, iar p├ón─â ├«n vara anului urm─âtor Bosnia ╚Öi Muntenegru sunt pe picior de r─âzboi. La Istanbul au loc manifesta╚Ťii de amploare ├«mpotriva pasivit─â╚Ťii autorit─â╚Ťilor;drept urmare, pe 29 mai 1876, sultanul Abdul Aziz este detronat. Succesorul s─âu, Murad al V-lea, manifest─â ├«ns─â grave tulbur─âri mentale. Pe 31 august 1876, Murad este ├«nlocuit cu unul dintre fra╚Ťii s─âi, Abdul Hamid al II-lea, care inaugureaz─â o domnie de 33 de ani.

Inevitabilul r─âzboi

Pe fondul ciocnirilor din Balcani, Rusia e decis─â s─â profite de sl─âbiciunea Imperiului pentru a se apropia de str├ómtori. ├Än decembrie 1876 are loc o Conferin╚Ť─â european─â la Istanbul, care debuteaz─â ├«n ziua ├«n care este promulgat─â o nou─â Constitu╚Ťie, care declar─â imperiul intangibil ╚Öi refuz─â cre╚Ötinilor un statut aparte. E╚Öecul Conferin╚Ťei, pe fondul nemul╚Ťumirii Rusiei, ╚Öi, ├«n culise, al popoarelor din Balcani e inevitabil;la fel ╚Öi r─âzboiul.

La 9 aprilie 1877, trupele ruse concentrate ├«n Basarabia ├«ncep deplasarea spre Prut. La 16 aprilie, Rom├ónia semneaz─â conven╚Ťia cu Rusia (ratificat─â de Camera Deputa╚Ťilor ├«n aceea╚Öi zi, iar de Senat pe 17 aprilie), iar trei zile mai t├órziu, pe 19, Rusia declar─â r─âzboi Imperiului Otoman. Rusia era convins─â de capacitatea propriei armate ╚Öi nu dorea o extindere a cooper─ârii militare. Aflat la Ploie╚Öti, ╚Ťarul Alexandru al II-lea era hot─âr├ót s─â evite orice ├«n╚Ťelegere care ar fi creat obliga╚Ťii ulterioare. 

Dup─â ce, la 8 mai 1877, trupele otomane au bombardat ora╚Öul Calafat, artileria rom├óneasc─â a r─âspuns, ╚Ťinta fiind Vidinul. Starea de r─âzboi o fost declarat─â de Parlament c├óteva zile mai t├órziu. La 9 mai 1877, Camera Deputa╚Ťilor, urmat─â de Senat, a proclamat independen╚Ťa Rom├óniei.

2foto jpg jpeg
Asaltul de la Griviţa, 1877

Asaltul de la Griviţa, 1877

Armata română

Ini╚Ťial, misiunea armatei rom├óne era una de acoperire a Dun─ârii. Nu erau preconizate opera╚Ťiuni militare la sud de fluviu ├«n care s─â fie implicate trupe rom├óne. Armata a fost mobilizat─â ├«n decurs de trei s─âpt─âm├óni, un real succes ├«n condi╚Ťiile date. Efectivele totale mobilizate s-au ridicat la circa 120.000 de oameni, din care ÔÇ×armata operativ─âÔÇŁ (trupele aflate ├«n prima linie) au ├«nsumat 58.700 de solda╚Ťi. Din rezerv─â, aproximativ 30.000 de g─âseau ├«n mili╚Ťii. Peste 80% din efectivele armatei operative erau formate din trupe teritoriale de doroban╚Ťi ╚Öi c─âl─âra╚Öi cu schimbul, iar restul, din unit─â╚Ťi ale armatei permanente (regulate). Instruirea armatei era neomogen─â:doroban╚Ťii ╚Öi c─âl─âra╚Öii aveau o instruire sumar─â, iar mili╚Ťienii, aproape inexistent─â. Corpul ofi╚Ťeresc era, la r├óndu-i, lipsit de omogenitate, provenind din ╚Öcoala de infanterie ╚Öi cavalerie ╚Öi din gradele inferioare dup─â absolvirea ╚Öcolii divizionare.

Armata rom├ón─â nu era dotat─â pentru a purta o campanie militar─â. Dac─â artileria dispunea de 190 de tunuri de fabrica╚Ťie modern─â ÔÇô 150 de la uzinele Krupp ÔÇô, la nivelul infanteriei, lucrurile erau critice. Majoritatea doroban╚Ťilor foloseau arme germane Dreyse, cu ac, cu b─âtaie sub 700 metri. Guvernul liberal a f─âcut eforturi s─â completeze stocurile de armament ╚Öi mai ales de muni╚Ťii. Alimentele ╚Öi furajele s-au procurat pe baz─â de rechizi╚Ťii, care s-au ridicat la aproximativ 80% din cifra bugetului Ministerului de R─âzboi pe 1877.

Ini╚Ťial, mar╚Öul trupelor ruse prin Bulgaria a avut aspectul unui Blitzkrieg avant la lettre. Ulterior, ap─ârarea ├«nver╚Öunat─â organizat─â de Osman Pa╚Öa la Plevna a schimbat cadrul general al r─âzboiului ├«n vara anului 1877. La 31 iulie, marele duce Nicolae trimite domnitorului Carol I celebra telegram─â, cer├ónd trupelor rom├óne s─â treac─â Dun─ârea. Dup─â alte dou─â epistole ╚Öi tratative purtate ├«ntre ╚Ťarul Alexandru al II-lea ╚Öi Carol I, grosul armatei rom├óne trece fluviul la 1 septembrie 1877, pe podul improvizat la Sili╚Ötoara, l├óng─â Corabia, ocup├ónd pozi╚Ťii de lupt─â al─âturi de trupele ruse ├«n fa╚Ťa fortifica╚Ťiilor de la Plevna. Aceast─â Armat─â de vest, ruso-rom├ón─â, era comandat─â de Carol, secondat de generalul rus Zotov, ca ╚Öef de stat major, dup─â ce domnitorul rom├ón replicase, ├«n timpul tratativelor, c─â nu poate sta sub comanda unui general rus, dar zece generali ru╚Öi pot sta sub comanda sa.

3foto jpg jpeg
B─ât─âlia de la Plevna, 1877

B─ât─âlia de la Plevna, 1877

Plevna, Grivi╚Ťa, Rahova, Vidin, Sm├órdan...

Cei 38.000 de militari rom├óni (42 batalioane, 32 escadroane ╚Öi 18 baterii) reprezentau cam jum─âtate din trupele aliate de la Plevna. Cea de-a treia b─ât─âlie de la Plevna s-a declan╚Öat la 11 septembrie (30 august, stil vechi, ziua de na╚Ötere a ╚Ťarului). La 8 septembrie, pentru a se putea apropia de redutele turce╚Öti, elemente din Regimentul 13 doroban╚Ťi, Regimentul 6 infanterie de linie, Batalionul 2 v├ón─âtori ╚Öi o sec╚Ťie din Regimentul 3 artilerie au atacat un redan turcesc aflat ├«n fa╚Ťa redutei Grivi╚Ťa. A fost prima victorie a armatei rom├óne la Plevna, scump pl─âtit─â;├«n amintirea eroilor, Vasile Alecsandri a scris celebrul poem ÔÇ×Pene╚Ö CurcanulÔÇŁ.

La 11 septembrie, asaltul asupra redutei Grivi╚Ťa (considerat─â cheia Plevnei) a fost purtat de patru batalioane din Divizia 3 ╚Öi patru din Divizia 4. Abia ├«n timpul atacului s-a constatat c─â, de fapt, existau dou─â redute. Astfel, Divizia 3 a atacat Grivi╚Ťa 1, iar Divizia 4 Grivi╚Ťa 2. Necunoa╚Öterea cu precizie a obiectivului a dus la o baie de s├ónge, ├«n special la Grivi╚Ťa 1. Trupele Diviziei 3 au fost nevoite s─â parcurg─â 1.000 de metri, d├ónd apoi peste o vale de 500 metri, plin─â de m─âr─âcini ╚Öi teren alunecos. Asaltul a fost respins cu pierderi grele, printre care maiorul George ╚śontu ╚Öi c─âpitanul Nicolae Valter M─âr─âcineanu. Cucerirea Grivi╚Ťei 2 a reprezentat singura biruin╚Ť─â a asaltului din 11 septembrie, pl─âtit─â ├«ns─â de trupele rom├óne cu peste 2.500 de mor╚Ťi ╚Öi r─âni╚Ťi.

Drept urmare, asalturile asupra Plevnei au fost sistate, fiind ├«nlocuite de un asediu sistematic, a╚Ötept├óndu-se aducerea de trupe noi din Rusia. Trupele rom├óne au participat la opera╚Ťiunile de blocare a Plevnei ╚Öi apoi, ├«n noiembrie, la cucerirea Rahovei, punct ├«nt─ârit care amenin╚Ťa spatele trupelor aliate. Circa 5.000 de osta╚Öi rom├óni au participat la acest asalt, iar victoria a venit dup─â jertfa a 337 de militari.

├Än paralel cu luptele de la Rahova a fost ├«nt─ârit─â blocada Plevnei, opera╚Ťiune ├«ncheiat─â ├«nc─â de la sf├ór╚Öitul lui octombrie. Circa 100.000 de solda╚Ťi ru╚Öi ╚Öi rom├óni asediau garnizoana de 50.000 de oameni condu╚Öi de Osman Pa╚Öa. Un bun strateg, care realizase c─â doar o ├«ncercare de spargere a blocadei putea salva garnizoana, generalul turc a declan╚Öat b─ât─âlia ├«n diminea╚Ťa zilei de 10 decembrie 1877. Dup─â o lupt─â disperat─â, trupele otomane s-au retras ├«n debandad─â. R─ânit, Osman Pa╚Öa s-a predat generalului rus Gane╚Ťki, ├«mpreun─â cu 45.000 dintre solda╚Ťii s─âi. 

Victoria de la Plevna a gr─âbit sf├ór╚Öitul r─âzboiului. Dup─â 5 luni de stagnare, armata rus─â s-a ├«ndreptat spre Sofia ╚Öi Adrianopol, iar cea rom├ón─â c─âtre Vidin ╚Öi Beleogradcik, av├ónd misiunea de a anihila trupele otomane concentrate ├«n nord-vestul Bulgariei pentru a asigura spatele ╚Öi flancul drept al trupelor ruse care se ├«ndreptau spre Sofia. Misiunea a fost u╚Öurat─â de reintrarea Serbiei ├«n r─âzboi, la ├«nceputul lui decembrie, dup─â refacerea for╚Ťelor afectate de victoriile otomane din timpul verii.

La 24 ianuarie 1878, trupele rom├óne au ocupat linia de fortifica╚Ťii exterioare din sudul Vidinului, iar ├«n dup─â-amiaza zilei au declan╚Öat asaltul asupra Sm├órdanului, unde se g─âseau cele mai puternice redute. B─ât─âlia ce a urmat s-a ├«ncheiat cu o str─âlucit─â victorie, r─âmas─â pentru posteritate prin geniul lui Nicolae Grigorescu. La 26 ianuarie, ├«ncercuirea Vidinului e complet─â, iar artileria rom├ón─â bombardeaz─â pozi╚Ťiile otomane, care refuz─â, la 1 februarie, capitularea. Ostilit─â╚Ťile ├«nceteaz─â la 4 februarie, c├ónd la Calafat sose╚Öte vestea ├«ncheierii armisti╚Ťiului.

telegr jpg jpeg
Telegrama trimis─â de Marele Duce Nicolae lui Carol I la 31 iulie 1877: ÔÇ×Mar┼úi 19-31 iulie 1877. Domnitorului Carol al Rom├óniei. Turcii ├«nghesuind multe trupe la Plevna ne ├«nfr├óng. V─â rog s─â face┼úi fuziune, demonstra┼úiune, ┼či, dac─â e posibil, palatul domnesc Carol s─â trece┼úi Dun─ârea, a┼ča cum dori┼úi. ├Äntre Jiu ┼či Corabia aceast─â demonstra┼úiune este indispensabil─â pentru a-mi u┼čura mi┼čc─ârile. Semnat, NicolaeÔÇŁ

Telegrama trimis─â de Marele Duce Nicolae lui Carol I la 31 iulie 1877:ÔÇ×Mar┼úi 19-31 iulie 1877. Domnitorului Carol al Rom├óniei. Turcii ├«nghesuind multe trupe la Plevna ne ├«nfr├óng. V─â rog s─â face┼úi fuziune, demonstra┼úiune, ┼či, dac─â e posibil, palatul domnesc Carol s─â trece┼úi Dun─ârea, a┼ča cum dori┼úi. ├Äntre Jiu ┼či Corabia aceast─â demonstra┼úiune este indispensabil─â pentru a-mi u┼čura mi┼čc─ârile. Semnat, NicolaeÔÇŁ

Rusia refuză participarea României la tratativele de pace

Avansul trupelor ruse╚Öti p├ón─â ├«n apropierea ora╚Öului Adrianopol se dovedise hot─âr├ótor. La 31 ianuarie se ├«ncheie armisti╚Ťiul, iar problemele ├«ntre fo╚Ötii alia╚Ťi nu ├«nt├órzie s─â apar─â. Rusia refuz─â participarea reprezentantului Rom├óniei la tratativele de pace. Diploma╚Ťia rus─â argumenteaz─â c─â independen╚Ťa Rom├óniei nu fusese recunoscut─â, iar Imperiul Otoman nu putea fi at├ót de umilit ├«nc├ót s─â fie pus s─â trateze cu fo╚Ötii vasali. Rusia vrea s─â negocieze ├«n numele alia╚Ťilor, a╚Öa cum a f─âcut Prusia ├«n 1871.

Refuzul de a admite reprezentantul Rom├óniei la tratativele de pace ╚Öi inten╚Ťia Rusiei, comunicat─â ├«n mod direct, de a re├«ncorpora cele trei jude╚Ťe din sudul Basarabiei:Cahul, Ismail ╚Öi Bolgrad (restituite Principatelor ├«n 1856 de c─âtre Congresul de la Paris) au st├órnit indignare la Bucure╚Öti. La 3 martie 1878, Rusia ╚Öi Imperiul Otoman au semnat Tratatul preliminar de pace de la San Stefano. La articolul 5 se preciza c─â Poarta ÔÇ×recunoa╚Öte independen╚Ťa Rom├ónieiÔÇŁ, iar articolul 8 prevedea c─â trupele de ocupa╚Ťie ruse din Bulgaria aveau s─â-╚Öi men╚Ťin─â comunica╚Ťiile prin Rom├ónia ╚Öi prin porturile de la Marea Neagr─â. La articolul 19 se preciza c─â pentru o parte din desp─âgubirile de r─âzboi, Poarta ceda Rusiei Dobrogea, teritoriul pe care ÔÇ×Rusia ├«╚Öi rezerv─â dreptul de a-l schimba cu partea Basarabiei deta╚Öat─â la 1856ÔÇŁ.

Rom├ónia a protestat ├«mpotriva prevederilor din Tratat, care-i afectau interesele na╚Ťionale. Rusia a amenin╚Ťat cu ÔÇ×ocuparea ╚Ť─ârii ╚Öi dezarmarea armatei rom├óneÔÇŁ. Carol a r─âspuns c─â armata care a luptat la Plevna ÔÇ×sub ochii ├«mp─âratuluiÔÇŁ nu se va l─âsa niciodat─â ÔÇ×s─â fie dezarmat─âÔÇŁ. ├Än fa╚Ťa acestei situa╚Ťii, guvernul a concentrat trupele ├«n Oltenia ╚Öi ├«n nord-vestul Munteniei.

Un nou tratat

Marile puteri au contestat valabilitatea Tratatului de la San Stefano ╚Öi au impus ╚Ťinerea unui nou Congres de pace la Berlin (13 iunie-13 iulie 1878). Delega╚Ťia Rom├óniei (primul ministrul Ion C. Br─âtianu ╚Öi ministrul de Externe Mihail Kog─âlniceanu) nu a fost admis─â la lucr─âri. Dup─â redactarea ╚Öi ├«naintarea unui memoriu cancelarului german Bismarck, la 1 iulie delega╚Ťia Rom├óniei a fost primit─â ├«n ╚Öedin╚Ťa Congresului pentru a expune documentul.

Tratatul semnat la 13 iulie 1878 a modificat sim╚Ťitor prevederile de la San Stefano. ├Än prinvin╚Ťa Rom├óniei ÔÇô articolele 43-45 din Tratat ÔÇô se preciza c─â ├«naltele p─âr╚Ťi contractante recunosc independen╚Ťa acesteia, cu condi╚Ťia retroced─ârii c─âtre Rusia a sudului Basarabiei ╚Öi a acord─ârii de drepturi civile ╚Öi politice tuturor locuitorilor ÔÇô p─âm├ónteni sau str─âini ÔÇô indiferent c─ârei confesiuni ori comunit─â╚Ťi religioase ├«i apar╚Ťineau (se aveau ├«n vedere evreii ╚Öi musulmanii din Dobrogea, regiune care revenea Rom├óniei prin articolul 46).

├Än ciuda condi╚Ťion─ârilor, Tratatul de pace a recunoscut independen╚Ťa statului rom├ón, o etap─â decisiv─â ├«n procesul de unificare ╚Öi afirmare european─â. Victoria diploma╚Ťiei nu s-ar fi putut ├«nf─âptui f─âr─â jertfa de s├ónge a armatei. Al─âturi de cei aproximativ 200.000 de solda╚Ťi ru╚Öi c─âzu╚Ťi ├«n Balcani, pierderile totale ale trupelor rom├óne s-au cifrat la 4.302 mor╚Ťi ╚Öi disp─âru╚Ťi, 3.316 r─âni╚Ťi ╚Öi 19.094 bolnavi. La 20 octombrie 1878, ├«ntr-o ├«nsorit─â zi de duminic─â, armata rom├ón─â ╚Öi-a f─âcut intrarea triumfal─â ├«n Bucure╚Öti ╚Öi ├«n panteonul de onoare al na╚Ťiunii.