Cum ne a ┬źajutat┬╗ Imperiul Rus la R─âzboiul de Independen╚Ť─â jpeg

Cum ne-a ┬źajutat┬╗ Imperiul Rus la R─âzboiul de Independen╚Ť─â

├Än anul 1875 se redeschide Problema Oriental─â1. Rusia prime╚Öte din partea Germaniei cale liber─â contra Turciei, f─âg─âduial─â f─âcut─â ╚Üarului de cancelarul Otto von Bismarck ├«nc─â din anul 1870, ca urmare a pasivit─â╚Ťii Rusiei ├«n r─âzboiul franco-prusac, ╚Öi care acum trebuia executat─â2.

Planul minimal ╚Ťarist era ocuparea ╚Öi anexarea culoarului p├ón─â la Istanbul, adic─â: Basarabia de Sud, Dobrogea, Estul Bulgariei cu Adrianopolul, iar planul maximal (secret): anexarea total─â a teritoriului rom├ónesc.

Pentru Rom├ónia, obiectivul de ╚Ťar─â era ob╚Ťinerea independen╚Ťei de stat. Trebuia ├«ns─â manevrat cu grij─â. Otto von Bismarck, care-l consilia ├«n aceast─â chestiune pe Principele Carol I, a sf─âtuit Rom├ónia s─â se declare neutr─â ╚Öi s─â stea ├«n expectativ─â. Mihail Kog─âlniceanu, ministrul Afacerilor Externe, d─â ordin agen╚Ťilor no╚Ötri diplomatici ca pozi╚Ťia de neutralitate a ╚Ť─ârii s─â fie explicat─â ├«n capitalele europene c├ót mai sugestiv: interesele noastre vitale nu ne permit s─â intr─âm ├«n r─âzboi, ╚Ťara fiind s─ârac─â iar r─âzboiul scump, c─â avem prea multe de f─âcut acas─â pentru a ne ├«ncerca norocul aiurea3.

Ru╚Öii presau guvernul Lasc─âr Catargiu pentru a facilita trecerea armatei imperiale pe teritoriul nostru na╚Ťional ├«nc─â din anul 1874. Ac╚Ťiunea era at├ót de secret─â ├«nc├ót doar c├ó╚Ťiva membri ai guvernului ╚Ötiau aceasta. Sunt urgentate achizi╚Ťiile de tehnic─â ╚Öi echipament militar. Consiliul de Mini╚Ötri autorizeaz─â discret Ministerul de R─âzboi cu competen╚Ťa deplin─â ├«n domeniul informativ, contrainformativ ╚Öi contraspionaj pe ├«ntreg teritoriul na╚Ťional. Sunt organizate lungi manevre militare, care se permanentizeaz─â, asigur├óndu-se astfel preg─âtirea rezervi╚Ötilor. Ministerul de Interne secondeaz─â de aproape pe cel de R─âzboi ├«n executarea m─âsurilor militare preventive. Armata Rom├ón─â era ├«n faza premerg─âtoare r─âzboiului.

La 31 iulie 1875, A. Cantacuzino, agentul nostru la Belgrad, este abordat de ministrul de externe s├órb, Bogh╚Öevici, care laud─â realiz─ârile Armatei Rom├óne ╚Öi apoi, discret, ├«ntreab─â pe reprezentantul nostru care ar fi pozi╚Ťia Rom├óniei, ├«n sensul dac─â r─âscoala din Her╚Ťegovina se va extinde ╚Öi ├«n Muntenegru ╚Öi Serbia. Cantacuzino i-a ╚Öoptit urm─âtorul r─âspuns: ÔÇ×├Äntr-adev─âr, Armata Rom├ón─â a f─âcut progrese ├«nsemnate de care suveranul ╚Öi ╚Ťara sunt m├óndri. ├Äns─â, o armat─â ca a noastr─â nu ar putea s─â ia parte dec├ót la o ac╚Ťiune serioas─â ╚Öi important─â; vreau s─â spun c─â nu cred c─â s-ar pune ├«n mi╚Öcare pentru... o simpl─â r─âzvr─âtireÔÇŁ, ╚Öi l-a ├«ndemnat pe ministrul s├órb s─â tatoneze mai mult ├«n acest sens la Bucure╚Öti, prin agentul s─âu4.

La 4/16 aprilie 1877, Mihail Kog─âlniceanu, ministrul de Externe, ╚Öi Baronul Dimitri Stuart, agentul diplomatic ╚Öi Consul General al Rusiei ├«n Rom├ónia, au semnat Conven╚Ťia privind trecerea trupelor ruse prin Rom├ónia. Rusia se obliga s─â garanteze drepturile politice ale statului rom├ón ╚Öi s─â men╚Ťin─â ╚Öi s─â apere integritatea actual─â a Rom├óniei (subl. n.), actul fiind completat de o Conven╚Ťie Special─â (secret─â), ├«n 26 de articole, unde se detaliau aspectele referitoare la transport, comunica╚Ťii, aprovizionare, cooperare etc.5

├Än Expunerea de Motive la proiectul de lege referitor la ├«ncheierea Conven╚Ťiilor rom├óno-ruse, Mihail Kog─âlniceanu a ╚Ťinut s─â precizeze (pentru istorie, n.n.) alternativele pe care le-a avut ╚Ťara ├«n acele momente: ÔÇ×(...) Dup─â ce ├«n prevederea unui iminent r─âsbel ├«ntre Imperiul Rosian ╚Öi Imperiul Otoman, toate cererile ce am f─âcut, toate str─âduin╚Ťele ce am pus pe l├óng─â Marile Puteri pentru a se recunoa╚Öte ╚Öi a se pune sub scutul Europei neutralitatea teritoriului rom├ón, toate acestea au r─âmas z─âd─ârnicite, dup─â ce ne-am convins c─â trecerea armatelor ruse prin ╚Ťara noastr─â era imperios cerut─â ╚Öi hot─âr├ót─â, guvernul a fost nevoit a nu se mai preocupa dec├ót de interesul nostru de conservare, dec├ót de a ne sfor╚Ťa s─â facem a se recunoa╚Öte Statul Rom├ón, a se men╚Ťine drepturile ╚Öi institu╚Ťiile noastre politice, a se p─âstra ╚Öi garanta integritatea hotarelor Rom├óniei!

Am mai trebuit apoi a ne ├«ngriji ╚Öi de ap─ârarea, pe c├ót ├«n putin╚Ť─â, a popula╚Ťiunilor noastre de sarcinile ce atrage dup─â sine trecerea chiar pa╚Önic─â a unei armate numeroase. (...)

Precum rezult─â din cuprinderea lor, aceste conven╚Ťiuni nu au alt caracter politic dec├ót de a face a ni se respecta ╚Öi ├«n timpul r─âsbelului individualitatea noastr─â politic─â, precum ea este garantat─â prin Tratatul de la Paris, adic─â status-quo al hotarelor, drepturilor ╚Öi institu╚Ťiilor noastre. Nicio schimbare nu se face ├«n condi╚Ťiile noastre de existen╚Ť─â ca na╚Ťiune. Nu ni se impune chiar prefacerea sau ruperea a nici uneia din leg─âturile noastre interna╚Ťionale, ╚Öi ├«nc─â mai pu╚Ťin ni se reclam─â coopera╚Ťiunea armatei noastre, a c─ârei misiune nu este de a ataca pe nimeni, ci numai de a ap─âra ├«n marginile posibilului fruntariile noastre. Astfel, singurul ╚Öi unicul scop al acestor conven╚Ťiuni este de a p─âstra ceea ce avem. (...)

Toate trebuin╚Ťele armatei, este bine ├«n╚Ťeles ╚Öi convenit, au s─â se fac─â prin ├«mpreun─â ├«n╚Ťelegere ╚Öi cu o deplin─â plat─â ╚Öi desp─âgubire ╚Öi este anume stipulat c─â Capitala Rom├óniei nu va fi ocupat─â de trupele rosiane [subl.n.]! / Ministrul trebilor din afar─â: KOG─éLNICEANUÔÇŁ6.

A╚Öadar, teama cea mare a oamenilor de stat din Rom├ónia era c─â Rusia se folosea de r─âzboiul din Balcani pentru a ocupa militar Rom├ónia. ╚śi, din p─âcate, nu se ├«n╚Öelau. Calimachi-Catargi, martor al acestor negocieri, arat─â c─â Mihail Kog─âlniceanu ar fi amenin╚Ťat cu demisia, la 29 aprilie 1877, din cauza unor diferende avute cu Comandamentul superior al armatei ruse.

Problema tranzitării trupelor ruse prin România

Nu intr─âm ├«n am─ânunte privind desf─â╚Öurarea ostilit─â╚Ťilor, sau asupra faptelor de glorie s─âv├ór╚Öite de Armata Rom├ón─â pe c├ómpul de lupt─â, toate acestea sunt binecunoscute publicului. Ne vom axa doar pe culisele ÔÇ×afacerii rom├óno-ruseÔÇŁ, astfel:

La 30 martie/11 aprilie 1877, prin telegrama cu nr. 2626 trimis─â de Cabinetul Consiliului Mini╚Ötrilor, primul ministru Ion C. Br─âtianu ├«n╚Ötiin╚Ťa prefec╚Ťii de jude╚Ť c─â: ÔÇ×├Än urma revistei ├Ämp─âratului Alexandru, f─âcut─â ast─âzi la ora 11 trupelor ruse╚Öti ce sunt la fruntariile noastre, s-a ├«ntocmitu o proclama╚Ťie ├«n limbile rus─â ╚Öi rom├ón─â, subscris─â de Marele Duce Nicolae, adresat─â rom├ónilor prin care spune c─â trecerea prin Rom├ónia ├«n Turcia pornesc [├«ncepe] ast─âzi. (...) Aceast─â trecere a ru╚Öilor este ├«nceputul r─âzbeluluiÔÇŁ7.

├Äns─â aceast─â telegram─â imperial─â (proclama╚Ťie) a fost prezentat─â poporului f─âr─â consultarea prealabil─â a conducerii statului rom├ón, pun├ónd guvernul rom├ón ├«ntr-o situa╚Ťie delicat─â at├ót ├«n interior c├ót ╚Öi ├«n exteriorul ╚Ť─ârii. Ion C. Br─âtianu ╚Öi Mihail Kog─âlniceau au f─âcut eforturi mari pentru a limita r─âsp├óndirea ei, prefec╚Ťii ╚Öi structurile speciale ale statului rom├ón adun├ónd ├«n secret manifestele respective.

Pruden╚Ťi, Mihail Kog─âlniceanu ╚Öi Ion C. Br─âtianu reu╚Öesc ├«ncadrarea informativ─â a ├«ntregii conduceri a armatei ruse pe timpul c├ót aceasta a tranzitat Rom├ónia, ata╚Ö├ónd pe l├óng─â fiecare corp al acestei armate c├óte un comisar rom├ón (s─â-i spunem ofi╚Ťer de leg─âtur─â), astfel: M├órzescu ÔÇô ÔÇ×pe l├óng─â comandantul Corpului al V-lea generalul Radetski [Fiodor Fiodorovici Rade╚Ťki], la JilavaÔÇŁ; ÔÇ×Rosetti B─âl─ânescu - pe l├óng─â comandantul Corpului al XI-lea Prin╚Ťul Sahvotzkoi [Alexei Ivanovici ╚śahovski], la Gala╚ŤiÔÇŁ; ÔÇ×Gr. Argipolu ÔÇô pe l├óng─â comandantul Corpului al IX-lea baronul Kudner [Nikolai Pavlovici Kr├╝dener], la SlatinaÔÇŁ; ÔÇ×C. Cornescu ÔÇô pe l├óng─â comandantul Corpului al XII-lea generalul Vonovski [Piotr Semionovici Vanovski]ÔÇŁ8.

La 22 mai 1877, domnitorul Carol I l-a numit pe ÔÇ×comisarul de siguran╚Ť─âÔÇŁ Ion Z. Cretzeanu ├«n func╚Ťia nou creat─â de Poli╚Ťai Special pe l├óng─â Augusta persoan─â a ├«n─âl╚Ťimii sale Marele Duce Nicolae pe timpul ╚Öederii sale ├«n Rom├ónia9.

Mihail Kog─âlniceanu le aminte╚Öte prefec╚Ťilor c─â lan╚Ťul de raportare a informa╚Ťiilor privind trecerea armatei ruse era urm─âtorul (ordinul nr. 6536 din 1 iunie 1877): ÔÇ×Pentru cazurile secundare, precum pl├óngeri ╚Öi ├«nt├ómpl─âri de mic─â importan╚Ť─â ce vi se vor aduce la cuno╚Ötin╚Ť─â ├«mpotriva solda╚Ťilor sau ata╚Öa╚Ťilor militari rosieni, v─â ve╚Ťi adresa direct la Comisarii de Corpuri din care acei solda╚Ťi ╚Öi ata╚Öa╚Ťi fac parte. Pentru cazurile mai importante v─â ve╚Ťi adresa tot la domnii Comisari de Corpuri, ├«ns─â m─â ve╚Ťi ├«n╚Ötiin╚Ťa ├«n acela╚Öi timp ╚Öi pe mine. Iar la Domnul Comisar General de pe l├óng─â Alte╚Ťa Sa Imperial─â Marele Duce Comandantul ÔÇô Cap al trupelor Rossiane v─â ve╚Ťi adresa numai ├«n cazurile extraordinar ÔÇô urgenteÔÇŁ10.

Alte semne suspecte apar c├ónd Rusia ├«ncepe s─â-╚Öi securizeze viitoarele posesiuni. Sub motivul ÔÇ×pentru prevenirea spionajuluiÔÇŁ, comandan╚Ťii armatelor ruse au somat supu╚Öii str─âini din Dobrogea s─â p─âr─âseasc─â provincia. Austro-Ungaria a intervenit la autorit─â╚Ťile noastre pentru a se permite supu╚Öilor s─âi din zon─â s─â se retrag─â ├«n Rom├ónia. Erau sute de persoane. Preten╚Ťiile ru╚Öilor erau ca acestea s─â fie instalate la cel pu╚Ťin 100 km dep─ârtare de linia Dun─ârii ╚Öi de punctele unde erau amplasate trupele ruse11. Inclusiv Consulul General al Rusiei a intervenit ╚Öi a comunicat p─âr╚Ťii rom├óne c─â ÔÇ×pentru a se evita ne├«n╚Ťelegerile ori colisiunile regretabile ce s-ar putea ├«nt├ómpla cu aceast─â ocazie, ar fi de p─ârere s─â se ├«nsemneze bine demarca╚Ťiile unde ar fi destina╚Ťi s─â se stabileasc─â supu╚Öii austro-ungari din TulceaÔÇŁ12.

Comportamentul cel pu╚Ťin suspect al unor comandan╚Ťi ru╚Öi era relevat ╚Öi de alte situa╚Ťii care alimentau ne├«ncrederea func╚Ťionarilor rom├óni fa╚Ť─â de adev─âratele inten╚Ťii ale armatei ╚Ťariste. De pild─â, la ├«nceputul lui iunie 1877, comandantul trupelor imperiale ruse aflate ├«n jude╚Ťul Br─âila a solicitat prefectului local s─â dea dispozi╚Ťii ca santinelele rom├óne avansate pe l├óng─â trupele ruse s─â fie purt─âtoare de certificate emanate de la Poli╚Ťia sau Prefectura local─â. R─âspunsul prefectului a fost ├«ns─â prompt: ÔÇ×Calitatea de soldat rom├ón nu poate fi pus─â de noi ╚Öi de nimeni ├«n b─ânuial─â, prin urmare, nu putem lua nici o m─âsur─â ├«n aceast─â privin╚Ť─âÔÇŁ13.

Primirea lui Carol I in Bulgaria jpg jpeg

Carol Popp de Szathmari - Primirea lui Carol I în Bulgaria (1877)

Un alt caz la 5 iunie 1877, c├ónd, confiden╚Ťial, prefec╚Ťii de Suceava ╚Öi F─âlticeni au comunicat ministrului de Interne c─â au luat m─âsuri ÔÇ×contra supusului austriac Nestor Treter de Lubomir, care lucreaz─â contra intereselor ╚Üerei ├«n mod f─â╚Ťi╚Ö (...) ├«mpreun─â cu cel care ├«l ├«nconjoar─âÔÇŁ. Nestor Treter, supus austriac n─âscut ├«n Gali╚Ťia, ÔÇ×se afl─â stabilit de trei ani ├«n ora╚Öul F─âlticeni, av├ónd ca profesiune mascat─â - Profesor de dialectu frances, ├«n realitate el este un spionu activ rusescÔÇŁ14.

De precizat c─â Treter fusese luat ├«n filajul organelor rom├óne de contraspionaj din cauz─â c─â de╚Öi ÔÇ×ora╚Öul este izolat de principalele c─âi de comunica╚Ťie (...), numitul era des vizitat de ofi╚Ťeri ru╚Öi (chiar generali) cu care avea convorbiri ore ├«n ╚Öir, inclusiv cu unii ╚Öefi ai JandarmerieiÔÇŁ (rom├óne).

Prefectul din F─âlticeni l-a interogat pe spionul rus Treter, afl├ónd c─â acesta ╚Ötia lucruri extrem de sensibile: c─â Basarabia [de Sud] va fi luat─â Rom├óniei de ru╚Öi la sf├ór╚Öitul r─âzboiului, c─â guvernul rom├ón se aproviziona cu arme din Anglia, c─â unii generali ru╚Öi i-au ├«ndemnat pe unii ofi╚Ťeri ai Armatei Rom├óne (cazul Locotenentului Neculaevici) s─â nu mai asculte ordinele ministrului Br─âtianu deoarece, ├«n cur├ónd, ru╚Öii vor ocupa toat─â ╚Ťara.

Informat despre cazul Treter, C.A Rosetti ├«i scria prefectului de F─âlticeni: ÔÇ×Ceea ce mi-ai spus despre d├ónsul, m-am informat c─â e adev─âratÔÇŁ15.

O alt─â situa╚Ťie la 19 septembrie 1877, c├ónd prefectul de Ialomi╚Ťa, Gh. Murgeanu, i-a raportat ministrului de Interne urm─âtoarea ├«nt├ómplare: ├Än urma ÔÇ×zvonurilor cum c─â turcii din Silistra au trecut pe teritoriul nostru la debarcaderul Vadul Silistrei, cu scopul de a reface vechile fortifica╚Ťii din anul 1853-1854, ├«n dep─ârtare de 8 km de ora╚Öul nostru pe uscat (...), s-a trecut la verificarea acestor zvonuri prin trimiterea sublocotenetului Cucut─â, comandantul Punctului, ╚Öi a patru doroban╚Ťi. Ace╚Ötia s-au ├«ntors din zon─â ╚Öi confirm─â c─â turcii fac ├«nt─ârituri la fortifica╚Ťiile respective de╚Öi zona este p─âzit─â de o companie rus─â format─â din 200 de cazaciÔÇŁ. Prefectul avea temerea c─â dac─â turcii reu╚Öeau s─â execute fortificarea, de╚Öi sarcina p─âzirii zonei revenea g─ârzii ruse care nu intervenea (non combat), ├«nsemna c─â turcii puteau aduce u╚Öor tunuri care puteau pune ├«n pericol ora╚Öul C─âl─âra╚Öi, ceea ce ar fi f─âcut ca izgonirea acestora s─â fie apoi foarte dificil─â. A╚Öadar, prefectul a dedus c─â ru╚Öii ├«n mod deliberat au permis cele ├«nt├ómplate ╚Öi a cerut interven╚Ťia trupelor rom├óne16.

Iar prefectul Gh. Murgeanu nu era la prima experien╚Ť─â de acest gen cu ru╚Öii. Cu o lun─â ├«n urm─â, timp de mai multe zile, jurnalul Telegraful a publicat mai multe informa╚Ťii militare sensibile a c─âror surs─â se zvonea c─â era prefectul. De╚Öi acesta a negat, comandamentul militar rus se ar─âta ├«n continuare foarte ÔÇ×deranjatÔÇŁ ├«n rela╚Ťia cu prefectul. Mai mult, la 20 august 1877, colonelul Dimitrof, comandantul trupelor ruse din zon─â, ├«nconjurat de ofi╚Ťerii s─âi, i-a convocat ostentativ pe Prefectul de Ialomi╚Ťa ╚Öi pe Poli╚Ťaiul ora╚Öului C─âl─âra╚Öi l─âs├ónd s─â se ├«n╚Ťeleag─â c─â ora╚Öul trebuie urgent evacuat, ru╚Öii ar─ât├óndu-se foarte ÔÇ×├«ngrijora╚Ťi, f─âc├óndu-╚Öi chiar bagajele ╚Öi fiind gata de retragereÔÇŁ din cauza faptului c─â turcii ar fi reu╚Öit s─â construiasc─â un pod ├«n dreptul Silistrei p├ón─â la Ostrov ╚Öi c─â ├«n noaptea respectiv─â urmau a trece ├«n Rom├ónia. Pentru a fi ÔÇ×credibilÔÇŁ, colonelul Dimitrof a fost chiar la telegraf ╚Öi a dat telegrame ├«n acest sens, la Olteni╚Ťa ╚Öi Giurgiu, generalului rus Adler, cer├ónd ajutor imediat.

Contrariat de atitudinea ru╚Öilor, prefectul Murgeanu a telegrafiat ministrului de externe, Mihail Kog─âlniceanu, inform├óndu-l de situa╚Ťie. Dar cum Kog─âlniceanu era mult mai experimentat, el a cerut prefectului ca ├«nainte de a ordona evacuarea ora╚Öului s─â verifice mai ├«nt├ói informa╚Ťia ├«n teren. Surpriza a venit c├ónd colonelul Dimitrof s-a opus cu ├«nver╚Öunare ╚Öi nu a permis ca sublocotenentul Cucut─â ╚Öi doroban╚Ťii s─âi s─â p─âr─âseasc─â ora╚Öul pentru a verifica pe teren cele comunicate de partea rus─â. Cum a doua zi prefectul a luat iar leg─âtura cu Mihail Kog─âlniceanu, colonelul Dimitrof s-a ├«nfiin╚Ťat la telegraf cu urm─âtoarea explica╚Ťie, s─â-i spunem penibil─â: ÔÇ×Turcii v─âz├ónd preg─âtirile sale [ale ru╚Öilor, n.n.], dis de diminea╚Ť─â au ├«nceput a str├ónge podulÔÇŁ17.

Iar asemenea semnal─âri privind comportamentul ru╚Öilor erau tot mai numeroase. La 27 octombrie 1877, Mihail Kog─âlniceanu i-a comunicat ministrului de Interne ÔÇ×c─â pahon╚Ťii ce vin din Rusia cu transporturi pentru armatele ruse fac o mul╚Ťime de necuviin╚Ťe ╚Öi de abuzuri ├«n localit─â╚Ťile prin care trecÔÇŁ, de aceea, pentru viitor, ÔÇ×├«ntruc├ót ace╚Öti c─âr─âu╚Öi nu fac parte din r├óndul armatei ruse, fiind angaja╚Ťii unor firme particulare, deci neav├ónd statut de militari, ei trebuie trata╚Ťi ca civili, urm├ónd ca pentru faptele lor s─â se supun─â legilor noastre de poli╚Ťie ╚Öi ordine public─âÔÇŁ18.

Armatele ╚Ťariste ocup─â Rom├ónia

La ├«nceputul prim─âverii anului 1878, sistemul na╚Ťional de informa╚Ťii era ├«n posesia unor date certe c─â p─âr╚Ťi sau ├«ntreg teritoriul Rom├óniei urma s─â fie anexat de Rusia ╚Üarist─â, sens ├«n care conduc─âtorii armatei ruse ÔÇ×aliateÔÇŁ aflat─â ├«n sta╚Ťionare sau tranzit pe teritoriul Rom├óniei d─âdeau deja semne f─â╚Ťi╚Öe.

├Än martie 1878, un ordin circular al ministrului de Interne ├«i avertizeaz─â pe prefec╚Ťi: ÔÇ×Sunt informat c─â inamici din afar─â (...) ├«ncearc─â a preg─âti tulbur─âri (...), mai cu seam─â ├«n chestiunea izraeli╚Ťilor (...). Cea mai mic─â fr─âm├óntare ├«i va face pe inamici s─â strige demagogia, socialismul ╚Öi comunismul. Ei sunt ├«n stare a g─âsi c├ó╚Ťiva perdan╚Ťi care s─â fac─â chiar tulbur─âri, care s─â provoace pierderea libert─â╚Ťilor publice ╚Öi interven╚Ťia armat─â a str─âinilor. Face╚Ťi apel la to╚Ťi cet─â╚Ťenii s─â vegheze (...) ╚Öi, to╚Ťi uni╚Ťi cu mintea ╚Öi cu inima ├«n jurul Domnitorului nostru, Rom├ónia va ie╚Öi mai mare din orice suferin╚Ť─â va mai avea s─â ├«ndureÔÇŁ19.

├Än zilele urm─âtoare, la Ministerul de Interne se constituie dosarul de problem─â intitulat: Instiga╚Ťiunile ╚Öi propagandele ce se fac printre locuitorii comunelor rurale de c─âtre trupele ruse.

├Äns─ârcinat cu ancheta secret─â este Alexandru Pencovici, ╚Öeful Oficiului Central de Statistic─â (o acoperire pentru ╚Öi agen╚Ťii secre╚Ťi ai statului ÔÇô n.n.). Acesta, ├«mpreun─â cu comisarul Dumitriu, c─âpitanul St─âtescu (de la Ministerul de R─âsbel) ╚Öi procurorul general Serghiescu alc─âtuiesc o Comisie de anchet─â (secret─â) ╚Öi se deplaseaz─â ├«n jude╚Ťele Vla╚Öca ╚Öi Ilfov, unde viziteaz─â comunele: Cop─âcenii de Sus, Jilava, Cre╚Ťesci, Streini-Dobreni, Dobreni-C├ómpurelu, V─âr─âsci, Prundu, Prisiceni, Gr─âdinari, T├óndova, ╚Üig─ânia, Bolintinu din Deal, Ciorog├órla-D─ârvari, Petrele, B─ânesele, Frasinu, St─âne╚Öti, Dr─âg─ânesci, Letca-Veche, Ghimpa╚Ťi, B─âl─âria ╚Öi Mih─âilesci.

Iat─â c├óteva pasaje din raportul confiden╚Ťial al Comisiei pentru ministrul de Interne: ├Än comuna Cop─âcenii de Sus:

ÔÇ×solda╚Ťii Diviziei a XI rus─â r─âsp├óndesc zvonul c─â acum Rom├ónia nu mai este un stat independent ci s-a ├«ncorporat cu Rusia, ╚Öi chiar Domnitorul [Carol I] a fugit din ╚Ťar─â, fiind ├«nlocuit de Marele Duce NicolaeÔÇŁ;

ÔÇ×ru╚Öii au venit ├«n ╚Ťar─â numai din dorin╚Ťa de a ameliora soarta ╚Ť─âranilor ╚Öi c─â pentru aceasta vor ocupa Bucure╚Ötii, vor dezarma Armata Rom├ón─â, vor ucide proprietarii (boieri) ╚Öi le vor lua p─âm├ónturile pentru a le ├«mp─âr╚Ťi s─âtenilor care s─â le cultive ╚Öi va face ca dijma s─â fie redus─â numai la una din zece (...).

Voind a m─â convinge dac─â aceste propagande erau rezultatului unui fapt izolat sau dac─â ele erau f─âcute ╚Öi ├«n alte comune, m-am transportat ├«ndat─â ├«n mai multe comune vecine ╚Öi am putut s─â m─â asigur c─â ceea ce se petrecea ├«n comuna Cop─âcenii de Sus nu era un fapt izolat, ci aplicarea unui sistem generalizat ╚Öi pus ├«n practic─â de solda╚Ťii ru╚Öi prin toate comunele rurale pe unde sunt sta╚Ťiona╚Ťi. (...)

Aceste mijloace, Domnule Ministru, ├«ntrebuin╚Ťate de trupele ruse numai ├«n vederea de a-i atrage pe locuitorii comunelor rurale au ├«nceput deja s─â-╚Öi ating─â scopul dorit, astfel, ├«n toate comunele unde am ├«ntins investiga╚Ťiile mele to╚Ťi locuitorii se ar─âtau foarte nemul╚Ťumi╚Ťi, ca s─â nu zic chiar ├«nc├ónta╚Ťi de solda╚Ťii ru╚Öi pe care au ├«nceput s─â-i considere ca adev─âra╚Ťi binef─âc─âtori (...).

Lucrurile merg până acolo încât unii localnici nu-și mai îndeplinesc datoriile către stat (...).

 ├Än unele sate, C─âld─âru╚Öani ╚Öi Merlani, chiar autorit─â╚Ťile locale cer aprobarea comandan╚Ťilor trupelor ruse cantonate acolo pentru a-╚Öi ├«ndeplini atribu╚Ťiile de serviciu (...).

Din cele ce rezult─â, Domnule Ministru, cred c─â aceste st─âri sunt de natur─â s─â compromit─â siguran╚Ťa intern─â a statului, ele nu sunt rezultatul unei simple ├«nt├ómpl─âri, din contra, ele constituie un ├«ntreg sistem ├«ntrebuin╚Ťat de trupele ruse cantonate prin acele comune cu scopul de a atrage simpatia popula╚Ťiei rurale pentru ca ├«n orice ├«mprejur─âri s─â poat─â conta pe sprijinul acesteia.

╚śi dac─â, ├«n adev─âr, aceste mijloace ├«ntrebuin╚Ťate ar proveni numai din ├«nt├ómplare particular─â a diferitelor corpuri de armat─â ruse, atunci - ar trebui ca sgomotele r─âsp├óndite prin fiecare comun─â s─â fie diferite ╚Öi contradictorii, pe c├ónd, din contra: din constat─ârile f─âcute rezult─â c─â acela╚Öi fel de ╚Ötiri se r─âsp├óndesc ├«n toate comunele, de la cele mai apropiate la cele mai dep─ârtate (...).

Rezult─â c─â acest sistem de seduc╚Ťiune nu poate proveni dec├ót numai din instruc╚Ťiunile ce acei solda╚Ťi ru╚Öi vor fi primind de la superiorii lor (...)ÔÇŁ20.

De men╚Ťionat c─â asemenea anchete ale autorit─â╚Ťilor rom├óne au avut loc ╚Öi ├«n alte jude╚Ťe, inclusiv ├«n Basarabia rom├ón─â (de Sud), iar informa╚Ťiile adunate ╚Öi centralizate de prefec╚Ťi erau identice ╚Öi certe: armata rus─â preg─âtea ocupa╚Ťia!

Din ra╚Ťiuni de conspirare a muncii informative, a protej─ârii surselor, dar ╚Öi din alte ra╚Ťiuni de securitate intern─â, ministrul de Interne a dat ordin ca toate notele ╚Öi rapoartele informative provenite din anchetele ordonate ├«n ÔÇ×chestiunea rus─âÔÇŁ s─â se fac─â ÔÇ×f─âr─â ├«nregistrareÔÇŁ la dosar. Teama autorit─â╚Ťilor noastre fa╚Ť─â de ÔÇ×aliatul rusÔÇŁ atinsese cote ├«nalte.

Situa╚Ťia grav─â a ├«ncord─ârii rela╚Ťiilor rom├óno-ruse a fost discutat─â ╚Öi ├«n Parlamentul Rom├óniei, ├«n ╚Öedin╚Ťe publice ╚Öi secrete.

├Än ╚Öedin╚Ťa secret─â din 6 aprilie 1878 a Senatului Rom├óniei, D. Dimitrie Sturza a atras aten╚Ťia senatorilor c─â dac─â prin Conven╚Ťia din 4 aprilie 1877 Rusia se obliga s─â respecte inviolabilitatea teritoriului Rom├óniei ╚Öi drepturile politice ale statului rom├ón, ├«n schimb la San-Stefano (la 3 martie 1878, n.n), la articolul 5 al Tratatului, se ar─âta c─â: ÔÇ×Sublima Poart─â recunoa╚Öte independen╚Ťa Rom├ónieiÔÇŁ. Prin urmare, concluziona Dimitrie Sturza, acest articol zice c─â: ÔÇ×Numai ├Änalta Poart─â recunoa╚Öte independen╚Ťa Rom├ónieiÔÇŁ, iar Rusia nu o recunoa╚Öte ├«nc─â.

Dimitrie Sturza era de p─ârere c─â ÔÇ×prin aceast─â nerecunoa╚Ötere, Rusia tinde a aduce Rom├ónia ├«n stare de at├órnare fa╚Ť─â de d├ónsaÔÇŁ, stare care se creeaz─â prin Tratatul de la San-Stefano. Acela╚Öi lucru se ├«nt├ómpla ╚Öi ├«n cazul Muntenegrului, recunoscut ca independent doar de Turcia. Dar situa╚Ťia era schimbat─â ├«n cazul Serbiei, la articolul 3, aceasta fiind recunoscut─â ca independent─â ╚Öi de Rusia ╚Öi de Turcia.

rusii traverseaza Dunarea iunie 1877 jpg jpeg

Rușii traversează Dunărea (iunie 1877), pictură de Nikolai Dmitriev-Orenburgsky (1883)

Din aceast─â stipula╚Ťie a Tratatului, Dimitrie Sturza concluziona c─â Rusia nu voia s─â recunoasc─â independen╚Ťa noastr─â ╚Öi ├«╚Öi rezerva dreptul de a ocupa ╚Ťara timp de mai mul╚Ťi ani sub motivul sta╚Ťion─ârii trupelor sale ├«n Bulgaria.

Mai grav, sus╚Ťinea Sturza, era c─â Rusia a tratat direct cu Turcia ╚Öi ├«n alte chestiuni care privesc Rom├ónia, f─âr─â a ne consulta. Iar ÔÇ×acum, Rusia a trimis ├«n Rom├ónia ╚Öi au intrat deja ├«n ╚Ťar─â mai multe corpuri de armat─â, Corpul al 2-lea a intrat la Giurgiu ╚Öi campeaz─â ├«n pozi╚Ťii strategice.

Corpul generalului Zimerman a intrat ├«n Br─âila ╚Öi Gala╚Ťi, iar alte corpuri au intrat ├«n Moldova, pe l├óng─â Ia╚Öi, ca s─â nu fac─â sgomot ╚Öi spre RomanÔÇŁ (...).

Ru╚Öii nu intr─â ├«n ╚Ťar─â pentru a se re├«ntoarce ├«n Rusia. Nu este ca la ├«nceputul r─âzboiului, c├ónd dup─â ce treceau Prutul, pe urm─â mergeau curg├ónd spre Dun─âre ╚Öi apoi peste Dun─âre, acum ei vin ╚Öi ocup─â pozi╚Ťii strategice ├«n care se a╚Öeaz─â pentru a le men╚Ťine. Se a╚Öeaz─â pe Arge╚Ö ╚Öi Neajlov ╚Öi amenin╚Ť─â Bucure╚Ötiul, de unde pot s─â ├«nainteze ├«n foarte scurt timp spre pozi╚Ťiunile Ploescilor ╚Öi Pitescilor.

Astfel ru╚Öii nu numai c─â se preg─âtesc la noi ├«n ╚Ťar─â pentru un nou r─âsbel cu Turcia, ci au ├«nconjurat chiar Capitala, desigur spre garantarea libert─â╚Ťilor noastre. ╚śi aceast─â ocupa╚Ťiune se face, aceste pozi╚Ťiuni se ocup─â, f─âr─â a se spune guvernului nostru ce inten╚Ťii areÔÇŁ21.

Dimitrie Sturza reamintea senatorilor c─â Rusia ╚Öi ├«naintea intr─ârii ├«n r─âzboi s-a purtat duplicitar, ÔÇ×dup─â cum a voit ea. Rusia a intrat ├«n ╚Ťar─â f─âc├ónd proclama╚Ťiuni c─âtre o ╚Ťar─â dependent─â, o proclama╚Ťiune c─âtre rom├óni, ├«n care ╚Öi Guvernul ╚Öi ╚Ťara erau puse la o parte. V─â aduce╚Ťi aminte atunci c─â Guvernul a f─âcut totul ca s─â n─âbu╚Öeasc─â acest lucru, a luat proclama╚Ťiunile, le-a ascuns, le-a ars, dar tot au mai r─âmas. Eu p─âstrez una ca relicv─â pentru urma╚Öi, ca s─â ╚Ötie ╚Öi ei ce au a a╚Ötepta de la ru╚ÖiÔÇŁ.

Apoi, Sturza amintea senatorilor c─â proclama╚Ťiunile ruse au fost atunci citite ├«n ╚Öedin╚Ť─â secret─â, iar la toate protestele ÔÇ×confiden╚ŤialeÔÇŁ ale Guvernului rom├ón, Rusia a amenin╚Ťat Rom├ónia s─â nu fac─â public acest lucru c─âci altfel ÔÇ×Rom├ónia va pierde toate beneficiile concedate de RusiaÔÇŁ22.

├Än aceea╚Öi zi s-a ├«ntrunit ├«n ╚Öedin╚Ť─â ╚Öi Camera Deputa╚Ťilor. D.D.I. Ghica s-a adresat Guvernului ar─ât├óndu-i c─â ├«n Camera Comunelor din Marea Britanie, ministrul de Finan╚Ťe, sir Stafford Northcote, a fost interpelat asupra viol─ârii Tratatului de la San-Stefano ╚Öi dac─â era adev─ârat c─â Rusia a trecut la ocuparea Rom├óniei.

Apoi Ghica l-a ├«ntrebat pe Mihail Kog─âlniceanu (foto dreapta), ministrul Afacerilor Externe, dac─â a informat Marea Britanie ├«n acest sens. Mihail Kok─âlniceanu a r─âspuns c─â, ├«ntr-adev─âr, atunci c├ónd ministrul Stafford Northcote a fost interpelat ├«n Camera Comunelor Rom├ónia nu f─âcuse ├«nc─â nici un protest, ÔÇ×pentru c─â ├«n vremea aceea nu aveam destule probe despre ├«nceputul ocup─ârii; ├«ns─â spre satisfacerea D-lui Ghica ╚Öi a ├«ntregii Camere, am onoare a declara c─â ├«ndat─â ce am avut probe palpabile despre ├«nceputul ocup─ârii, probe care din nenorocire din zi ├«n zi se fac mai mari, nu numai c─â am cerut explic─âri de la guvernul Rusiei, dar, totodat─â, ├«n mod oficial am adus faptul la cuno╚Ötin╚Ťa tuturor puterilor str─âine. ╚śi mai mult dec├ót at├ót, representantul nostru la Paris se afl─â la Londra fiind ├«ns─ârcinat special s─â fac─â aceast─â comunicare Majest─â╚Ťii Sale BritaniceÔÇŁ23.

Mihail Kogalniceanu jpg jpeg

Cum prim-ministrul Ion C. Br─âtianu era prezent ├«n Camer─â pentru a-╚Öi sus╚Ťine Guvernul, ├«n aceea╚Öi zi el convocat ├«n ╚Öedin╚Ť─â secret─â Consiliul de Mini╚Ötri care a adoptat urm─âtoarea hot─âr├óre, aceea de a ├«ntrerupe colaborarea autorit─â╚Ťilor noastre cu armata ╚Ťarist─â acolo unde erau semne c─â aceasta s-a transformat ├«n armat─â de ocupa╚Ťie, astfel:

ÔÇ×╚śedin╚Ťa de joi, 6 aprilie 1878, Consiliul Mini╚Ötrilor din Rom├ónia lu├ónd not─â de inform─ârile date de ministrul de Externe [Mihail Kog─âlniceanu] ╚Öi de ministrul de Interne cu privire la ocuparea ce se face unei p─âr╚Ťi a ╚Ü─ârii de c─âtre trupele imperiale ale Rusiei, HOT─éR─é╚śTE [Jurnalul nr. 1 din 6 aprilie 1878]24:

Lu├ónd ├«n considerare c─â aceast─â ocupa╚Ťie ia din zi ├«n zi propor╚Ťiuni mai ├«ntinse. C─â deja toate ora╚Öele ╚Öi chiar or─â╚Öelele din jude╚Ťele Bessarabiei rom├óne sunt ocupate cu garnisoane rosiane, din care unele sunt stabilite prin sate. C─â un corp ├«nsemnat ╚Öi-a luat pozi╚Ťiuni strategice ╚Öi permanente la por╚Ťile Bucure╚Ötiului ╚Öi anume pe linia Neajlovului ╚Öi a Sabarului. C─â aceast─â ocupa╚Ťiune a luat un caracter de permanen╚Ť─â ╚Öi prin urmare nu corespunde la asigur─ârile date de generalul Tzerkasoff, c─â Diviziunea a XI de Infanterie ce ocup─â pozi╚Ťiunile din jude╚Ťele Vla╚Öca ╚Öi Ilfov este menit─â a se re├«ntoarce ├«n Rusia ╚Öi c─â va fi cantonat─â numai p├ón─â la preg─âtirile trebuitoare pentru re├«ntoarcerea ├«n cuprinsul Imperiului.

Lu├ónd ├«n considerare c─â la Ploie╚Öti, la Foc╚Öani ╚Öi ├«n alte puncturi s-au cerut locuri pentru a╚Öezare de trupe la semn, iar ├«n fapt unele din aceste lucr─âri sunt adev─ârate retra╚Öamente de ap─ârare. C─â la Gala╚Ťi s-a cerut un loc pentru a╚Öezarea unui parc de artilerie. C─â la Buz─âu intenden╚Ťa armatei active a cerut un teren pentru a a╚Öeza depozite de gr├óne ╚Öi de alte proviziuni hr─ânitoare ├«n trebuin╚Ťa trupelor imperiale, at├ót ├«n mar╚Ö, c├ót ╚Öi garnisoana Buz─âu, ╚Öi c─â acest teren trebuie s─â fie ├«n dispozi╚Ťiunea Intendentului p├ón─â la venirea totalei armate concentrate ├«n Principatul Rom├óniei, precum aceasta se zice textual ├«n adresa Domnului Intendent al armatei imperiale, maior Corvin Bincevski, c─âtre Prim─âria din Buz─âu, cu data de 30 martie 1878.

C─â ├«n Besserabia rom├ón─â, unii dintre comandan╚Ťii trupelor pe unde trec anun╚Ť─â luarea Bessarabiei de c─âtre Rusia ╚Öi nelini╚Ötesc pe locuitori, iar pe de alt─â parte ├«i invit─â a nu pl─âti contribu╚Ťiunile c─âtre Statul rom├ón ╚Öi a nu da nimic de rechizi╚Ťiune dac─â li se va cere de guvernul rom├ón, astfel c─â autorit─â╚Ťile noastre nu pot lua nici o m─âsur─â contra-le ├«n fa╚Ťa for╚Ťelor rosiane, precum aceasta rezult─â din raportul subprefectului Cahul-Prut din jude╚Ťul Bolgrad, din 26 martie, nr. 1329;

Lu├ónd ├«n considerare c─â Conven╚Ťia din 4/16 aprilie 1877 nu d─â armatelor imperiale dec├ót dreptul de trecere ├«n Bulgaria ╚Öi c─â aceast─â trecere este determinat─â pe anume linii de etape, ├«n care trupele nu au dreptul de a se opri dec├ót timpul material cerut pentru trebuin╚Ťa repaosului sau din cauza obstacolelor independente de voin╚Ťa lor (...).

Lu├ónd ├«n considerare c─â procedarea trupelor imperiale ╚Öi statornicirea lor ├«n mod permanent ╚Öi ├«n deosebite puncturi ╚Öi linii strategice este o adev─ârat─â ocupa╚Ťie militar─â a ╚Ť─ârii, operat─â f─âr─â prevestire ╚Öi ├«ncuviin╚Ťarea guvernului ╚Öi, prin urmare, e f─âcut─â prin surprindere.

C─â prin urmare aceast─â ocupa╚Ťiune este o viola╚Ťiune flagrant─â a Conven╚Ťiunii din 4/16 aprilie, este o amenin╚Ťare ╚Öi o c─âlcare a drepturilor acestei ╚Ť─âri ├«n contra c─ârora ╚Öi Guvernul ╚Öi ╚Üara sunt datoare a protesta.

Pentru aceste motive, Consiliul hotărăște:

Domnul Ministru de Interne va da ordine tuturor autorit─â╚Ťilor administrative ╚Öi comunelor de a se m─ârgini ├«n dispozi╚Ťiunile Conven╚Ťiunii din 4/16 aprilie la ├«nlesnirile ce se cuvin trupelor imperiale, numai ├«ntruc├ót ele sunt trec─âtoare ╚Öi ├«n timpul trecerii lor. Ele se vor ab╚Ťine de la darea de orice concurs pretutindeni unde trecerea este pref─âcut─â ├«n o ocupa╚Ťiune permanent─â sau se ia un caracter contrariu unei simple treceri; autorit─â╚Ťile pretutindeni unde se vor g─âsi fa╚Ť─â cu o asemenea cantonare de trupe ├«nf─â╚Ťi╚Ö├ónd caracterul de permanent vor refuza orice cerere de ├«nlesnire ca contrar─â Conven╚Ťiunii.

Aceste dispozi╚Ťii ╚Öi recomandare de urmare de c─âtre Domnul Ministru de Externe se vor comunica comisarilor guvernului rom├ón spre ├«ntocmai urmare ├«n rela╚Ťiunile lor cu ╚Öefii armatelor imperiale.

Domnul Ministru de Externe va comunica Agentului diplomatic al Rusiei c─âlcarea Conven╚Ťiunii f─âcut─â de c─âtre autorit─â╚Ťile militare ruse ╚Öi dispozi╚Ťiunile luate de c─âtre Guvernul rom├ón. ├Än fine, Domnul Ministru de Externe aduc├ónd cele de mai sus la cuno╚Ötin╚Ťa agen╚Ťilor diplomatici ai Rom├óniei pe l├óng─â Puterile str─âine va protesta prin ei contra viola╚Ťiunilor de c─âtre armatele rusiane la adresa suveranit─â╚Ťii ╚Öi teritoriului Rom├óniei.

Dispozi╚Ťiile aici cuprinse se vor aduce la ├«ndeplinire de c─âtre D.D. [Domniile Dumnealor ÔÇô n.n.] Ministru de Interne ╚Öi de Externe. / Semneaz─â: I. C. Br─âtianu, M. Kog─âlniceanu, Gh. Chi╚Ťu, I. C├ómpineanu, Eugen St─âtescu, general Cernat, Petre I. Aurelian / Aceast─â copie fiind conform─â cu originalul se legifereaz─â, 6 aprilie 1878. Secretarul Consiliului Mini╚Ötrilor, N. DuncaÔÇŁ. Documentul sus citat are aplicat─â ╚Ötampila rotund albastr─â a Consiliului Mini╚Ötrilor al Rom├óniei25.

Dup─â aceast─â hot─âr├óre a Consiliului de Mini╚Ötri, rezult─â c─â pe teritoriul na╚Ťional a fost declarat─â ├«n secret starea de asediu. Din postura de premier ╚Öi ministru de Interne, Ion C. Br─âtianu i-a informat ╚Öi le-a ordonat prefec╚Ťilor: ÔÇ×Mai toat─â ziua, inamicii st─ârii actuale de lucruri r─âsp├óndesc fel de fel de ╚Ötiri, unele mai alarmante dec├ót altele (...). Dorim dar s─â ╚Ötim ├«n orice moment tot ce se face ├«n districtele Dumneavoastr─â (...), c├óte trupe ruse sunt, dac─â da, unde sunt sta╚Ťionate, dac─â fac ├«nt─âriri, redute (...)ÔÇŁ.

├Än zilele urm─âtoare, prin Serviciul Secret al ╚Ť─ârii, Centrala a primit prin telegrame cifrate situa╚Ťia exact─â din teritoriu. Se deta╚Öa crudul adev─âr: trupele ruse au ocupat ╚Ťara ╚Öi au anexat Sudul Besarabiei!

├Äntre timp, aparatul rus de propagand─â a lansat zvonul c─â a fost anulat─â Conven╚Ťia rom├óno-rus─â din aprilie 1877. Potrivit inform─ârilor prefec╚Ťilor, zvonul avea scopul de a provoca popula╚Ťia ╚Öi autorit─â╚Ťile locale, care deja cereau public izgonirea ocupantului rus. ├Äns─â Ion C. Br─âtianu a sesizat capcana ├«ntins─â de ru╚Öi, ├«n sensul ca guvernul rom├ón s─â cear─â ajutorul rus pentru a gestiona evenimentele, ╚Öi a explicat astfel situa╚Ťia prefec╚Ťilor prin circulara din 14 aprilie 1878:

ÔÇ×├Än urma condi╚Ťiilor de pace convenite ├«ntre Guvernul Majest─â╚Ťii Sale ├Ämp─âratul tuturor Rusiilor ╚Öi acela al Majest─â╚Ťii Sale Sultanul, s-a emis de unii opinia c─â Conven╚Ťiunea ├«ncheiat─â la 4/14 aprilie 1877 ├«ntre Rusia ╚Öi Rom├ónia a ├«ncetat a mai fi obligatorie pentru noi. Dac─â o asemenea interpretare s-ar r─âsp├óndi ╚Öi s-ar acredita, ea ar putea face pe unii cet─â╚Ťeni ╚Öi chiar pe unele autorit─â╚Ťi, induse ├«n eroare, a se crede dispensate de a ├«ndeplini obliga╚Ťiile ce guvernul a contractat pentru ├«nlesnirea trecerii armatelor ruse╚Öti prin Rom├ónia, astfel s-ar da loc la conflicte care nu pot dec├ót a ne fi prejudicioase.

├Ändeplinirea cu sfin╚Ťenie p├ón─â la definitiva pace a tuturor angajamentelor ce am luat prin acea Conven╚Ťiune este, D-le Prefect, nu numai o datorie pentru noi, dar chiar un interes na╚Ťional. Numai astfel ├«n adev─âr ╚Öi Rusia va fi ╚Ťinut─â a ├«ndeplini din parte-i cu stricte╚Ťe toate obliga╚Ťiile ce a luat fa╚Ť─â de Rom├ónia ╚Öi care constituie un scut pentru noi p├ón─â ├«n ziua c├ónd areopagul european se va pronun╚Ťa definitiv (...).

Este de sperat c─â marele areopag european, ├«naintea c─âruia ultimul r─âsbel a pus din nou la ordinea zilei cestiunea Orientului, va ╚Ťine socoteal─â de voin╚Ťa unanim─â a Rom├ónilor; ╚Öi c─â Rusia ├«ns─â╚Öi va renun╚Ťa la cererile ei, convins─â c─â st─âruin╚Ťa noastr─â nu este dictat─â de alte sim╚Ť─âminte dec├ót de credin╚Ťa ce o avem c─â a ceda ar fi a pune ├«n pericol unele din acele condi╚Ťiuni esen╚Ťiale existen╚Ťei Statului rom├ón. Ca s─â-i d─âm ├«ns─â aceast─â convingere, trebuie ca fiecare Rom├ón s─â se observe ╚Öi s─â p─âstreze aceea╚Öi atitudine ca ├«n trecut, ├«n orice ocaziune ╚Öi ├«n fa╚Ťa oric─ârei ├«mprejur─âri; trebuie s─â ne st─âp├ónim chiar ├«n fa╚Ťa provoc─ârilor ce ni s-ar putea face, ori din ce parte ar veni ele; trebuie at├ót ├«n ├«ntruniri publice ╚Öi ├«n jurnale c├ót ╚Öi ├«n rela╚Ťiile individuale s─â ne cump─ânim cuvintele, s─â ne model─âm limbajul ╚Öi s─â evit─âm cu oaspe╚Ťii no╚Ötri orice discu╚Ťiune care ar putea degenera ├«n disput─â, sau care ar fi de natur─â a inspira b─ânuieli nedrepte asupra inten╚Ťiilor noastre ├«n privin╚Ťa lor.

Trebuie, ├«ntr-un cuv├ónt, ca orice rom├ón s─â se g├óndeasc─â la r─âspunderea ce ar atrage asupr─â-╚Öi dac─â ar provoca un conflict care, ├«n condi╚Ťiile actuale, ar fi zdrobitor pentru noi; aceasta ar fi a compromite na╚Ťiunea ├«ns─â╚Öi ├«n fa╚Ťa opiniei publice europene ├«n acest moment, mai ales c├ónd Europa ├«n unanimitate caut─â a evita orice a╚Ť├ó╚Ťare, a ├«nl─âtura r─âsbelul ╚Öi a ├«ntemeia pacea at├ót de trebuincioas─â prosperit─â╚Ťii ╚Öi progresului lumii ├«ntregi.

Spune╚Ťi dar─â administra╚Ťiilor D-voastr─â s─â fie ├«n lini╚Öte, s─â-╚Ťi p─âstreze t─âria ╚Öi credin╚Ťa ╚Öi s─â fie siguri c─â Domn, Adun─âri Legiuitoare ╚Öi Guvern ├«╚Öi vor face ├«n orice ├«mprejur─âri datoria ╚Öi c─â astfel ne este permis a spera c─â dreptul nostru va ie╚Öi neatins din criza ce ne sbatemÔÇŁ. / Ministru de Interne: Ion C. Br─âtianu26.

Se ├«n╚Ťelege c─â expedierea de c─âtre primul ministru (care cumula ╚Öi func╚Ťia de ministru de interne) a unei asemenea circulare c─âtre prefec╚Ťi nu avea doar caracter explicativ sau de legitimare a politicilor luate, ci era un ordin pentru ca administra╚Ťia intim─â a statului s─â treac─â la m─âsuri ├«n teritoriu.

De remarcat c─â ├«n toat─â aceast─â perioad─â ÔÇ×celula de criz─âÔÇŁ de la guvernul Rom├óniei nu a ├«ncetat o clip─â s─â monitorizeze, confiden╚Ťial, fiecare pas al ocupantului rus ├«n ╚Ťara noastr─â. De pild─â, la 14 aprilie 1878, Mihail Kog─âlniceau a fost informat c─â ÔÇ×un batalion rus de infanterie, printr-o ├«nt├ómplare neprev─âzut─â, porne╚Öte de la Ia╚Öi spre Giurgiu, spre Bulgaria ╚Öi c─â va trece prin Bucure╚ÖtiÔÇŁ. Mihail Kog─âlniceanu l-a rugat pe ministrul de Interne (I. C. Br─âtianu) s─â ia leg─âtura cu prefec╚Ťii ╚Öi s─â comunice de urgen╚Ť─â care este num─ârul exact al trupelor ruse afl─âtoare ├«n ╚Ťar─â pentru a comunica situa╚Ťia capitalelor europene27.

La 28 aprilie 1878, ministrul de Interne a reamintit prefec╚Ťilor (no. 7931) ca atunci c├ónd vor raporta la Centru cu privire la mi╚Öcarea trupelor ruse ├«n jude╚Ťe ÔÇ×s─â ave╚Ťi ca norm─â ╚Öi s─â deslu╚Öi╚Ťi: de unde vin, din ce arm─â face parte fiecare trup─â sosit─â, num─ârul oamenilor fiec─ârei trupe, precum ╚Öi num─ârul tunurilor c├ónd va fi artilerieÔÇŁ28.

├Än lunile urm─âtoare, prefec╚Ťii ╚Öi agen╚Ťii din subordine au cules informa╚Ťii din districte ╚Öi au raportat ├«n flux continuu la Bucure╚Öti despre ÔÇ×supravegherea armatelor ruse ╚Öi activitatea desf─â╚Öurat─â de acestea pe teritoriul nostruÔÇŁ29.

├Än arhivele noastre sunt sute de rapoarte confiden╚Ťiale ├«n acest sens, iat─â c├óteva exemple: prefectul de Ilfov, 21 iunie 1878: ÔÇ×Domnule Ministru, trupele ruse cantonate ├«n Pl─â╚Öile Znagoru, D├ómbovi╚Ťa, Negoe╚Öti ╚Öi Olteni╚Ťa nu au f─âcut nici o mi╚Öcare, iar ├«n Plasa Sabaru nu s-a primit ├«nc─â ╚Ötiin╚Ť─âÔÇŁ. Subprefectul de Moti╚Ötea: ÔÇ×├Än ziua de 19 curent, trei ofi╚Ťeri ru╚Öi au trecut prin comunele Fierbin╚Ťi ╚Öi Dridu, observ├ónd podul peste Ialomi╚Ťa ╚Öi lu├ónd diferite note topograficeÔÇŁ30. Prefectul din Snagov: ÔÇ×├Än ziua de 25 iulie 1878, la punctul S─âftica, au sta╚Ťionat 6 000 de solda╚Ťi ru╚Öi, lehat─â (?) ╚Öi artilerie, iar ├«n 26 curent au plecat spre Ploie╚ÖtiÔÇŁ31. Sau telegrama prefectului de Ia╚Öi (din august 1878?), adresat─â lui C.A. Rosetti (ministru de Interne), care prin privegherile f─âcute a stabilit c─â la ÔÇ×frontiera Rusiei, Sculeni ╚Öi Ungheni se afl─â peste 16 000 ru╚Öi din diferite corpuri de armat─â (...), ├«n ora╚Ö lini╚Öte, am privegherea cea mai mare, toate m─âsurile luate, sper ca nici un conflict cu evreii aici nu va locui, sunt neadormituÔÇŁ32.

Finalul

Calvarul autorit─â╚Ťilor noastre ├«╚Öi g─âse╚Öte ├«n parte rezolvarea ├«n vara lui 1878. Diploma╚Ťia rom├ón─â ceruse deja ├«n acest sens ajutorul cabinetului britanic, care avea interese comerciale ├«nsemnate ├«n Mediterana de Est ╚Öi la Gurile Dun─ârii. Astfel, la presiunile Marii Britanii, care amenin╚Ť─â Rusia chiar cu r─âzboiul pentru situa╚Ťia din Bulgaria - flota englez─â era deja la por╚Ťile Constantinopolului, Rusia este for╚Ťat─â s─â accepte ╚Öi se consoleaz─â, momentan, c─â Marile Puteri nu doresc anexarea Rom├óniei ╚Öi ├«ncepe a da semne c─â ╚Öi-ar retrage o parte din trupe din Rom├ónia. Ironia era c─â t├ón─âra ╚Öi glorioasa Armat─â Rom├ón─â, ├«n cooperare cu armatele engleze ╚Öi otomane din sud, acum aliate, putea ├«ncercui ╚Öi t─âia c─âile de comunica╚Ťii ale armatei ruse.

Ca urmare, la 9 iulie 1878, prin nota nr. 491, Principele Obolensky ├«i comunic─â ministrului nostru de Externe, Mihail Kog─âlniceanu, c─â al ÔÇ×11 Corp de armat─â rus─â, ce se g─âse╚Öte acum ├«n ╚Ťar─â, va porni ├«n cur├ónd ├«n Rusia dup─â ordinele date Ministerului de R─âsbel Imperial de c─âtre Majestatea Sa ├Ämp─âratul tuturor Rusiilor. La 12 iulie 1878 primul e╚Öalon al acestui Corp ├«ncepe mi╚Öc─ârile sale de re├«ntoarcere ├«n─âuntrul ImperiuluiÔÇŁ33. La 23 octombrie 1878, Principele Obolensky l-a anun╚Ťat pe Kog─âlniceanu c─â ├«ncep├ónd cu 26 curent va pleca ├«n Rusia ╚Öi Regimentul de Cazaci de Don, rusul prezent├ónd ministrului nostru ╚Öi un mar╚Ö-rut al Regimentului de la Jilava la Ismail.

Abia la 29 ianuarie 1879, autorit─â╚Ťile noastre sunt informate, de generalul maior Feldman (rus), c─â ├«n urma ├«ncheierii Tratatului de Pace cu Turcia va avea loc retragerea armatei ruse din aceast─â ╚Ťar─â ├«ncep├ónd cu data de 6 februarie 1879.

Dar guvernul rom├ón avea iar teama c─â Rusia, dup─â anexarea celor trei jude╚Ťe rom├óne╚Öti din sudul Basarabiei, va anexa ╚Öi Dobrogea, abia retrocedat─â Rom├óniei. Astfel c─â, la 17 februarie 1879, Feldman a trebuit s─â dea o asigurare guvernului rom├ón c─â retragerea rus─â nu va avea loc prin Dobrogea.

╚śi cum nimeni din ╚Ťar─â nu mai credea ├«n ÔÇ×cuv├óntulÔÇŁ ru╚Öilor, o ÔÇ×celul─â de criz─âÔÇŁ a luat na╚Ötere preventiv la Guvern din reprezentan╚Ťi ai ministerelor de Externe, R─âsbel ╚Öi Interne. Ca ╚Öi anterior, conducerea statului a dispus m─âsuri de supraveghere informativ─â a retragerii armatelor ruse, prefec╚Ťii no╚Ötri fiind instrui╚Ťi s─â telegrafieze ÔÇ×la minutÔÇŁ apari╚Ťia trupelor ruse pe teritoriul prefecturilor lor34. Evident, guvernul englez era ╚Öi el informat, chiar ╚Öi cel german.

Ba chiar Rom├ónia a prins curaj ╚Öi r─âspuns armat provoc─ârilor armatei ╚Ťariste. ├Än ianuarie 1879, Armata Rom├ón─â a ocupat Arab-Tabia, o colin─â strategic─â din fa╚Ťa Silistrei. Principele Carol I ╚Öi Armata nu erau mul╚Ťumi╚Ťi c─â Silistra, cu pozi╚Ťia ei strategic─â, a fost atribuit─â de ru╚Öi Bulgariei, de╚Öi Congresul de Pace de la Berlin (prin Germania) stabilise ca aceasta s─â revin─â Rom├óniei. Ru╚Öii au amenin╚Ťat cu represalii, peste 10 000 de solda╚Ťi s-au deplasat la Silistra. ├Än final, Armata Rom├ón─â s-a retras, dar, la 22 februarie 1879, colina Arab-Tabia a fost acordat─â Rom├óniei prin medirerea Austro-Ungariei35.

Note:

1. Referitor la acest subiect ╚Öi altele a se vedea: Sorin Aparaschivei, Sistemul Na╚Ťional de Informa╚Ťii de la Regulamentul Organic ╚Öi p├ón─â dup─â R─âzboiul de Re├«ntregire Na╚Ťional─â, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2018.

2. Constantin Bacalba╚Öa, Bucure╚Ötii de alt─âdat─â, Vol. I, 1871-1884, edi╚Ťia a 2-a, Editura ÔÇ×UniversulÔÇŁ, Bucure╚Öti, 1935, p. 20.

3. Academia Republicii Populare Rom├óne, Documente privind istoria Rom├óniei, R─âzboiul pentru Independen╚Ť─â, Vol. I, (partea a II-a), Evenimentele militare premerg─âtoare anului 1877, Editura Academiei Republicii Populare Rom├óne, Bucure╚Öti, 1954, documentul nr. 329, pp. 274-276.

4. Academia Republicii Populare Rom├óne, Documente privind istoria Rom├óniei, R─âzboiul pentru Independen╚Ť─â, Vol. I, (partea a II-a), Evenimentele militare premerg─âtoare anului 1877, Editura Academiei Republicii Populare Rom├óne, Bucure╚Öti, 1954, documentul nr. 2, p. 2.

5. Arhivele Na╚Ťionale ale Rom├óniei (se va cita: ANR), Inventarul nr. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 258/1877, filele 51-53.

6. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 82/1877, fila 50.

7. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 258/1877, fila 2.

8. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 97/1877, filele 1-8.

9. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 97/1877, filele 1-8.

10. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 82/1877, fila 248.

11. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 258/1877, fila 161.

12. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 219/1876, fila 6.

13. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 219/1876, fila 29.

14. ANR, Inv. 2385, Ministerul Justi╚Ťiei, Direc╚Ťia Judiciar─â, 1860-1916, Vol. I, Dosar 2/1877, filele 48-50.

15. ANR, Inv. 2385, Ministerul Justi╚Ťiei, Direc╚Ťia Judiciar─â, 1860-1916, Vol. I, Dosar 2/1877, filele 48-50.

16. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 222/1876, fila 84.

17. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 222/1876, filele 174-175.

18. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 52/1877, filele 139-140.

19. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 118/1878, fila 19.

20. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 119/1878.

21. Monitorul Oficial al României, nr. 78 din 6 aprilie 1878, partea neoficială, supliment.

22. Monitorul Oficial al României, nr. 78 din 6 aprilie 1878, partea neoficială, supliment.

23. Monitorul Oficial al României, nr. 78 din 6 aprilie 1878, partea neoficială, supliment.

24. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 304/1878, fila 173.

25. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 304/1878, filele 174-176 (2066).

26. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 304/1878, filele 177-178; circulara este publicat─â ╚Öi de: C.C. Giurescu ├«n ÔÇ×Ion C. Br─âtianu, acte ╚Öi cuv├ónt─âriÔÇŁ, IX, Vol. III (1 mai 1877 ÔÇô 30 aprilie 1878), Cartea Rom├óneasc─â, Bucure╚Öti, 1930, pp. 295-299.

27. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 304/1878, fila 183, respectiv fila 184.

28. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 306/1878, fila 162.

29. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 305/1878, passim.

30. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 305/1878, fila 2.

31. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 306/1878, fila 15.

32. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 305/1878, fila 29.

33. ANR, Inv. 3132, Ministerul de Interne, Direc╚Ťia Contabilit─â╚Ťii, 1861-1889, Dosar nr. 69/1878, fila 18.

34. ANR, Inv. 2602, Ministerul de Interne, Divisiunea Administrativ─â 1868-1879, Dosar 76/1879, filele 5-13.

35. Sorin Liviu Damean, Rom├ónia ╚Öi Congresul de Pace de la Berlin (1878), Editura Mica Valahie, Bucure╚Öti, 2011, pp. 80-83.