Dezastrul A┼čez─âm├óntului Br─âtianu!  Prim─âria tace  Academia constat─â  PNL habar n are jpeg

Dezastrul A┼čez─âm├óntului Br─âtianu! Prim─âria tace. Academia constat─â. PNL habar n-are

­čôü Patrimoniu ├«n pericol
Autor: Vlad Teodorescu

Spre deosebire de forma┼úiunile nou-├«nfiin┼úate, care ├«┼či cl─âdesc istoria de azi pe m├óine, partidele istorice beneficiaz─â de girul ├«nainta┼čilor politici, al p─ârin┼úilor fondatori. S─âtui de compara┼úiile, deloc flatante, cu dinastia Br─âtienilor, liderii de ast─âzi ai Partidului Liberal se uit─â nep─âs─âtori cum memoria ┼či mo┼čtenirea acestora se degradeaz─â ireversibil pe zi ce trece. Ionel I.C. Br─âtianu e pomenit ├«n imnul partidului, fotografiile ┼či statuia acestuia sunt folosite ├«n publica┼úii, la congrese ┼či simpozioane, dar pentru reabilitarea A┼čez─âm├óntului cultural Br─âtianu ┼či pentru recuperarea istoriei Br─âtienilor ├«n genere nimeni nu clinte┼čte vreun deget.

Un ├«mp─âtimit al luptei pentru salvarea cl─âdirilor A┼čez─âm├óntului Br─âtianu ÔÇô de pe a c─ârui frontispiciu nu a fost ├«nl─âturat─â nici ├«n prezent denumirea pus─â de regimul comunist:ÔÇ×Nicolae B─âlcescuÔÇŁ ÔÇô este fostul ministru din guvernul CDR, Nicolae Noica. Acesta a f─âcut ┼či face tot ce ┼úine de domnia sa pentru a ├«ncerca s─â sensibilizeze autorit─â┼úile, ├«n vederea salv─ârii uneia dintre cele mai frumoase ┼či valoroase cl─âdiri a Bucure┼čtilor de alt─â dat─â. ├Än afar─â de prelegerile ┼či simpozioanele legate de acest subiect, Nicolae Noica a ├«ncercat s─â se adreseze ┼či lui Crin Antonescu:ÔÇ×├Än calitate de lider al PNL, dar ┼či de pre┼čedinte al Senatului ┼či de ┼čef al unuia dintre partidele care alc─âtuiesc guvernul ┼či, de ce nu, ├«n calitate de urma┼č legitim al lui Ionel I.C. Br─âtianu, cred c─â domnul Antonescu ar fi putut face ceva pentru a salva A┼čez─âm├óntul. M-am g├óndit c─â ar fi putut ini┼úia un proiect de lege ├«n acest sens sau c─â, av├ónd Ministerul Culturii, ar fi putut ini┼úia o Hot─âr├óre de Guvern prin care s─â se aloce fonduri ┼či pentru aceasta cauz─â nobil─â. Din p─âcate, la ultimele demersuri, nu am reu┼čit s─â ajung mai departe de ┼čefa domniei sale de Cabinet, care m-a asigurat c─â ├«i va transmite rug─âmintea mea. Cred c─â doar lipsa de timp ┼či solicit─ârile tot mai frecvente pe alte planuri l-au f─âcut pe liderul liberal s─â nu ia ├«nc─â atitudine ├«n aceast─â problem─â legat─â nu numai de istoria liberal─â, ci ┼či de istoria Rom├ónieiÔÇŁ.

Clădire de patrimoniu, în stare critică

C├ónd prive┼čti dinspre Biserica Amzei spre A┼čez─âm├óntul Br─âtianu, primul lucru pe care ├«l vezi este o cabin─â telefonic─â dezafectat─â, suport de grafitti ┼či, noaptea, toalet─â public─â pentru aurolacii zonei. Odat─â p─âtruns ├«n curtea f─âr─â por┼úi, ├«ncepi s─â deslu┼če┼čti ceea ce a fost, c├óndva, ÔÇ×perlaÔÇŁ arhitectural─â a zonei. Dup─â ce treci de cele c├óteva ma┼čini parcate la nimereal─â, te treze┼čti ├«n fa┼úa unei cl─âdiri impun─âtoare, construit─â ├«n stil neorom├ónesc. O parte din ea ├«nc─â func┼úioneaz─â:o universitate popular─â organizeaz─â aici, ├«n special, cursuri de yoga ┼či ÔÇ×activit─â┼úi religioaseÔÇŁ. Cl─âdirea A┼čez─âm├óntului Br─âtianu st─â ├«ns─â ferecata. C├óteva cita┼úii, de la gaz, de la ÔÇ×lumin─âÔÇŁ, de la gunoi, stau ├«ns─â m─ârturie c─â se mai intereseaz─â totu┼či cineva de soarta cl─âdirii. E drept c─â ┼či proprietarul cl─âdirii, Academia Rom├ón─â, prin reprezentantul s─âu, pre┼čedintele Ionel Haiduc ┼či ├«ntreg prezidiul, s-a interesat de cur├ónd. Dar f─âr─â niciun rezultat. Cl─âdirea continu─â s─â se surpe, s─â fie m├óncat─â de igrasie, s─â devin─â loc de depozitare pentru mobila desperecheat─â a vecinilor ┼či b─âtaia de joc a gunoierilor.

Privit─â dinspre Bulevardul Dacia, cl─âdirea pare ┼či mai n─âp─âstuit─â. Asta, deoarece priveli┼čtii dezolante i se adaug─â ┼či drama statuii lui Ionel I.C. Br─âtianu, statuie ce str─âjuie┼čte parcul din spatele conacului. Degradat─â p├ón─â la mutilare, prin lovire cu un corp contondent, probabil ciocan sau t├órn─âcop, ┼či cu funda┼úia v─âduvit─â de mai multe pl─âci din marmur─â neagr─â, opera sculptorului Mestrovic este ├«nc─â folosit─â de liberali pentru a-┼či ilustra c├óte o carte, c├óte un congres. Uneori, fotografia de copert─â ├«nf─â┼úi┼čeaz─â, f─âr─â vreo remu┼čcare, statuia a┼ča cum e ast─âzi, mutilat─â. Alteori, fotografii liberali aleg un unghi din care toate aceste hido┼čenii s─â nu se ├«ntrez─âreasc─â. Dar nimeni nu face nimic. Prim─âria tace, Academia constat─â, Biblioteca Na┼úional─â se mul┼úume┼čte s─â conserve, ├«n optime condi┼úii, fondul mutat din cl─âdire, ÔÇ×conform tuturor legilor ┼či reglementarilor ├«n vigoareÔÇŁ, ├«n urm─â cu doi ani.

Ură sau indiferenţă?

Se pune ├«ntrebarea:de unde at├óta nep─âsare? Ba chiar ├«nver┼čunarea de a l─âsa s─â se distrug─â urmele ┼či mo┼čtenirea (nu numai) politica ┼či spiritual─â l─âsat─â de Ion I.C. Br─âtianu? S─â fie numai lipsa de bani? S-ar fi putut m─âcar ├«ncerca, inclusiv cu bani europeni, a┼ča cum face Norica Nicolai pentru finan┼úarea lucr─ârilor cu caracter istoric. Un alt r─âspuns aduce ├«n discu┼úie faptul c─â primarul Andrei Chiliman, liberal ┼či el, i-a transmis lui Crin Antonescu c─â ar fi bine s─â studieze c─âr┼úile despre Ionel I.C. Br─âtianu sper├ónd, spunea domnia sa, ÔÇ×c─â va opri procesul de transformare a Revolu┼úiei Bunului-Sim┼ú ├«n Revolu┼úia Bunului-PlacÔÇŁ;iar aceast─â raportare permanent─â ┼či deloc flatant─â la Br─âtieni poate fi unul dintre motivele pentru care liderul liberal, ├«n calitate de om politic dar ┼či ├«n aceea de specialist ┼či doctorand ├«n istorie, a devenit ÔÇ×alergicÔÇŁ la compararea cu ├«nainta┼čii politici...

Book 138 iulie mic 31 jpg jpeg

 

ÔÇ×Starea cl─âdirii punea ├«n pericol colec┼úiile de documenteÔÇŁ

Anca Andreescu este ┼čef serviciu Colec┼úii Speciale din cadrul Bibliotecii Na┼úionale. A lucrat, timp de c├ó┼úiva ani, chiar ├«n A┼čez─âm├óntul Br─âtianu ┼či s-a ocupat de mutarea fondului de carte ┼či manuscrise.

C├óte c─âr┼úi, documente, h─âr┼úi ┼či ├«nscrisuri s-au aflat, ├«n momentul deciziei mut─ârii lor, ├«n sediul Bibliotecii Br─âtianu?

├Än momentul mut─ârii acestora ├«n noul sediu al Bibliotecii Na┼úionale a Rom├óniei, ├«n iulie 2011, Colec┼úiile Speciale aveau ├«n jur de 350.000 de documente, reprezent├ónd manuscrise, carte veche ┼či rar─â, stampe, h─âr┼úi, fotografii, documente de arhiv─â, periodice rom├óne┼čti vechi. Acesta este fondul de patrimoniu al Bibliotecii Na┼úionale, ├«mbog─â┼úit prin dona┼úii ┼či achizi┼úii de-a lungul a 60 de ani. Fondurile de patrimoniu au fost ambalate ┼či transportate cu maxim─â grij─â, respect├óndu-se legisla┼úia ├«n vigoare;inclusiv Paza transporturilor bunurilor ┼či valorilor importante, precum ┼či a transporturilor cu caracter special.

Dar de ce s-a luat decizia mut─ârii fondului de carte de la A┼čez─âm├óntul Br─âtianu la Biblioteca Na┼úional─â?

S-a luat decizia mut─ârii tuturor fondurilor, nu numai a celui de carte, ├«n noul sediu, deoarece starea cl─âdirii punea ├«n pericol colec┼úiile de documente:instala┼úia de ├«nc─âlzire nu mai func┼úiona, cl─âdirea era plin─â de igrasie ┼či mucegaiuri care puteau afecta iremediabil documentele. ├Än noul sediu sunt asigurate condi┼úii optime de conservare a documentelor de patrimoniu:valori temperatura/umiditate controlate ┼či men┼úinute ├«n parametrii men┼úiona┼úi ├«n HG 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare ┼či restaurare a bunurilor culturale mobile, stingere cu gaz inert ├«n depozite, mobilier nou, tratat special pentru depozitarea unor astfel de colec┼úii.

C├ót prive┼čte cl─âdirea A┼čez─âm├óntului Br─âtianu, crede┼úi c─â ea merit─â restaurat─â?

F─âr─â ├«ndoial─â c─â ar merita restaurat─â o cl─âdire at├ót de frumoas─â, care, pe l├óng─â faptul c─â a apar┼úinut unui prim-ministru al Rom├óniei, a fost proiectat─â de unul dintre arhitec┼úii de renume ai ┼ú─ârii, Petre Antonescu, ┼či reprezint─â un exemplu de arhitectur─â ├«n stil neorom├ónesc.

Book 138 iulie mic 32 jpg jpeg

<strong>ÔÇ×Ca mo┼čtenitoare legal─â, Academia Rom├ón─â trebuie s─â fac─â demersurile corespunz─âtoareÔÇŁ</strong>

Doctor ├«n istorie ┼či filosofie, cercet─âtor, beneficiar─â a Premiului Academiei pentru editarea Oratorieilui Mihail Kog─âlniceanu, autoare a numeroase c─âr┼úi ┼či a peste 400 de articole de profil, Georgeta Filitti este una dintre cele mai ├«ndrept─â┼úite voci care se pot face auzite ├«n leg─âtur─â cu A┼čez─âm├óntul Br─âtianu.

Doamna Filitti, care este motivul pentru care A┼čez─âm├óntul Br─âtianu, din Pia┼úa Amzei, este at├ót de valoros?

Biblioteca Ion I.C. Br─âtianu s-a constituit prin achizi┼úii ┼či dona┼úii p├ón─â ├«n 1947. La acea dat─â, doamna Elisa Br─âtianu a donat A┼čez─âm├óntul Academiei Rom├óne, ├«n speran┼úa conserv─ârii lui ca institu┼úie cultural─â prin excelen┼ú─â. Transform─âri ┼či redenumiri succesive (Biblioteca Central─â de Stat, ├«ntre altele) au f─âcut c─â acolo s─â se adune sute de mii de c─âr┼úi, fotografii, h─âr┼úi, foi volante, manuscrise ÔÇô multe confiscate din case particulare. De la un Coran din secolul al XIII-lea ┼či zeci de incunabule p├ón─â la coresponden┼ú─â din Al Doilea R─âzboi Mondial, Fondul Al.St. Georges (├«nceput de acest colec┼úionar ├«mp─âtimit) constituie un patrimoniu european de invidiat. A fost ┼či a r─âmas o baz─â de cercetare unic─â. ├Än general, fondul documentar al A┼čez─âm├óntului ÔÇô opisul lui sumar se afl─â acum pe internet ÔÇô e destinat ├«n primul r├ónd cercet─âtorilor ┼či mai pu┼úin studen┼úilor. S─â observ─âm de altfel c─â accesul ne├«ngr─âdit la colec┼úiile Bibliotecii Na┼úionale ┼či ale Bibliotecii Academiei s-a instituit doar dup─â 1989. Aceast─â ÔÇ×democratizareÔÇŁ a distrus numeroase piese ┼či a alterat condi┼úiile de lucru ├«n aceste institu┼úii.

Cine credeţi că se face vinovat de situaţia actuală a clădirii?

Virtutea noastr─â de c─âpetenie ast─âzi este s─â g─âsim vinova┼úii. Dar ar─ât├ónd cu degetul nu urnim lucrurile din loc. Ca mo┼čtenitoare legal─â, Academia Rom├ón─â trebuie s─â fac─â demersurile corespunz─âtoare. Numai c─â de fiecare dat─â c├ónd o m─ârturie istoric─â dispare sub ochii no┼čtri se invoc─â lipsa banilor, cererile de revendicare, rentabilitatea redus─â. Cu ani ├«n urm─â, firma francez─â Bouygues (cu mai multe construc┼úii realizate ├«n Bucure┼čti) a propus un parteneriat:s─â foloseasc─â o parte a cl─âdirii pe termen determinat, ├«n schimbul restaur─ârii ├«ntregului ansamblu;oferta a r─âmas f─âr─â r─âspuns. Dac─â ├«n cazul de fa┼ú─â Academia Rom├ón─â dovede┼čte indiferen┼ú─â, pentru toate cl─âdirile l─âsate ├«n paragin─â se fac vinovate autorit─â┼úile de resort. Doar ├«n vecin─âtatea A┼čez─âm├óntului e o cas─â p─âr─âsit─â. Pe aceea┼či strad─â, Christian Tell, casa Pamfil ┼×eicaru e la fel abandonat─â. Pe Calea Victoriei, Palatul ┼×tirbei ┼či Casa Cesianu (fost─â ambasad─â a Germaniei, fost─â cabaret) stau ferecate. Peste drum de Academia Rom├ón─â sunt resturile casei primului-ministru Barbu Catargiu. Acolo func┼úioneaz─â o policlinic─â. ÔÇ×Arat─â ca un grajd din BosniaÔÇŁ ÔÇô dup─â spusa unui vizitator croat. Un elementar sim┼ú estetic este complet absent ├«n r├óndurile factorilor de decizie. Agita┼úiile, c├ónd ┼či c├ónd, ale unor bineinten┼úionate ONG-uri nu rezolv─â lucrurile. Dac─â privi┼úi A┼čez─âm├óntul de pe partea bulevardului Dacia ve┼úi constata o singur─â ├«mbun─ât─â┼úire:statuia lui Ionel Br─âtianu, oper─â a sculptorului croat Ivo Mestrovic, nu mai e ÔÇ×├«mpodobit─âÔÇŁ cu p├ólnii, co┼čuri sau cozi de m─âtur─â, ca p├ón─â mai acum doi-trei ani. Asta, fiindc─â s-a instalat acolo un post de supraveghere. Dar tot ├«n preajm─â e de semnalat o barac─â sordid─â de tabl─â, m├ózg─âlit─â cu grafitti, f─âr─â firm─â, dar ┼čtiut─â de toat─â lumea:e libr─âria de la Muzeul Literaturii. G─âse┼čti acolo de toate, doar s─â ai timp s─â cotrob─âi prin mald─ârele de publica┼úii. Vinova┼úii? Noi, cei indiferen┼úi.