Decorația primită de un preot din Banat de la împăratul Maximilian al Mexicului

Una dintre cele mai frumoase decorații din colecția de medalii și decorații a Muzeului Național al Banatului, ce are și o poveste fascinantă, este un exemplar al „Ordinului Mexican Imperial Maria de Guadalupe”, care datează din ultima perioadă de existență a acestui ordin (1865-1867), fiind vorba de varianta pentru civili. Este o piesă rară în colecțiile muzeale din România.

Decorația, care i-a fost conferită preotului romano-catolic Augustin Weber în anul 1866 de către împăratul Maximilian al Mexicului, a intrat în colecția muzeului timișorean între 1912 și 1914, fiind lăsată de Weber prin testament muzeului timișorean.

„El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe”

Ordinul, înfiinţat pe 9 noiembrie 1821, cu titlul de „Imperial Orden de Guadalupe” de către primul împărat al Mexicului, Agustín de Iturbide, a avut mai multe perioade de existență. În timpul împăratului Maximilian, în 1865 ordinul a devenit „El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe”, fiind acordat – pentru servicii deosebite aduse statului – în două variante, militară şi civilă. Însemnul ordinului în varianta militară avea pe revers inscripţia „Al patriotismo heroico”, în timp ce varianta civilă purta inscripţia „Al merito i virtudes”. Era împărţit în cinci clase: 1. „Gran Cruce” (Mare Cruce) – 30 buc.; 2. „Grande Oficial” (Mare Ofiţer) – 100 buc.; 3. „Comendador” (Comandor) – 200 buc.; 4. „Oficial” (Ofiţer) – 500 buc. şi 5. „Caballero” (Cavaler) – nelimitat. Ordinul a dispărut definitiv în 1867, după moartea împăratului Maximilian şi căderea celui de-al doilea Imperiu mexican.

Însemnul se prezintă sub forma unei cruci cu patru brațe puternic evazate, din argint aurit şi email verde, alb şi roșu, cruce ce suprapune o cunună formată dintr-o ramură de măslin în stânga şi una de palmier în dreapta, legată în partea inferioară. Între brațele crucii se află câte un mănunchi de cinci raze aurite, iar la capetele brațelor crucii sunt plasate opt sfere mici din argint aurit. Însemnul este surmontat de vulturul mexican imperial, încoronat, cu aripile desfăcute, ţinând șarpele în cioc.

Ordinului Mexican Imperial Maria de Guadalupe

În medalionul central oval de pe avers se află imaginea în relief din email colorat a Sfintei Maria de Guadalupe, ocrotitoarea Mexicului (sărbătorită anual pe 12 decembrie), pe fond de email alb, înconjurată circular de inscripția în lb. spaniolă: „RELIGION INDEPENDENCIA UNION” (Religie Independență Unire), cu litere aurii pe fond de email verde. Pe medalionul central de pe revers se află inscripţia în lb. spaniolă, pe patru rânduri, cu litere aurii pe fond de email alb: „AL/MERITO/Y/VIRTUDES” (Pentru merit și virtuți).

Însemnul, surmontat de vultur, este atașat de panglică printr-un inel de prindere cu diametrul de 12,4 mm. Panglica originală, lată de 37 mm, este albastră, cu câte o bandă lila de 6,5 mm pe fiecare margine şi are aplicată o rozetă cu dimensiunile de 26 x 28 mm, având aceleași culori ca panglica. Decorația se purta pe partea stângă a pieptului, după cum se poate observa din fotografia lui Augustin Weber.

Augustin Weber (n. Sânpetru German, 6 septembrie 1833 – m. Săcălaz, 1 februarie 1909)

Cel care avea să fie cunoscut de către contemporani drept „capelan al împăratului Maximilian I al Mexicului”, a studiat teologia la Timișoara (1853-1857), fiind hirotonit preot romano-catolic pe 27 aprilie 1857. Între 1857 și 1860 a activat la Jimbolia, dar în 1860 a intrat capelan militar în armata austriacă, iniţial în Regimentul nr. 43, deplasându-se odată cu acesta pe coasta Dalmaţiei, la Split, Dubrovnik, Kotor, Šibenik și Zadar, apoi în Regimentul nr. 29, staţionat la Veneţia şi la Padova.

În 1864 a fost numit de către Maximilian von Habsburg (1832-1867), fratele împăratului Franz Joseph I, capelan de front al Corpului austriac de voluntari pentru Mexic şi prezentat Papei Pius al IX-lea. După proclamarea lui Maximilian, pe 10 aprilie 1864, împărat al Mexicului, Augustin Weber a plecat împreună cu Corpul austriac de voluntari, trecând prin oraşele Veracruz, Orizaba, Cordoba, Puebla şi Mexico, fiind martor al istoriei efemere a celui de-al doilea Imperiu mexican, terminată tragic prin execuția lui Maximilian, în 1867.

Întors în Europa în 1867, Weber a continuat să fie capelan militar trei ani în Zagreb, Petrovaradin (Novi Sad), Linz şi Cracovia, iar în 1870 a revenit definitiv în Banat, fiind în următoarele decenii preot administrator la Sântana Nouă (1870-1871), apoi preot la Pişchia (1871-1882) și Săcălaz (1882-1909).

Membru al Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie 37 ani, de la înființarea acesteia, pe 25 iulie 1872, până la sfârşitul vieții (februarie 1909), Weber a făcut de-a lungul timpului câteva donații deosebite muzeului timișorean. Prima donație importantă a constat în obiecte aduse de el din Mexic, care, prezentate în adunarea generală anuală a Societăţii din 1 iunie 1881, au stârnit senzație: tocul de scris din argint al fostului secretar al împăratului Maximilian, pater Augustin Fischer, primit ca amintire de la acesta; trei monede mexicane mici din argint, din Puebla, transformate în mărturii de botez; o ţigară de foi „puros” uriașă din 1866; alte două monede din argint. Cu diverse ocazii, Weber a mai donat Muzeului din Timişoara monede, bancnote şi medalii din sec. al XIX-lea, precum şi monede medievale descoperite de el în zona Pişchiei.

Muzeul Național al Banatului

În conștiința și în inima timișorenilor, Muzeul Național al Banatului înseamnă, din anul 1948 încoace, Castelul Huniade. Iar Castelul Huniade înseamnă cea mai veche clădire din Timișoara. Muzeul cuprinde trei secții: arheologie, istorie și științele naturii. Din cauza lucrărilor de restaurare, administrația Muzeului și expozițiile temporare sunt găzduite, momentan, de Bastionul Theresia, pe str. Martin Luther, nr. 4.

Acest articol a fost publicat în numărul 278 al revistei „Historia” (revista:278), disponibil în format digital pe platforma paydemic.

Cumpără acum

_{Foto sus: Preotul Augustin Weber (1833-1909), purtând Ordinul mexican imperial „El Orden Imperial de Nuestra Señora de Guadalupe“. Fotografie din colecţia Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara}