De ce se s─ârb─âtore╚Öte Ziua Interna╚Ťional─â a Muncii pe 1 mai?  jpeg

De ce se s─ârb─âtore╚Öte Ziua Interna╚Ťional─â a Muncii pe 1 mai?

Primul congres al celei de-a doua Interna╚Ťionale Socialiste, reunit la Paris (14-19 iulie 1889) a decretat Ziua Interna╚Ťional─â a Muncii pe data de 1 mai. Aceast─â zi a fost aleas─â ├«n memoria victimelor grevei generale din anul 1886 de la Chicago. ├Än timp, cele mai multe ╚Ť─âri din lume au adoptat aceast─â s─ârb─âtoare, printre excep╚Ťiile notabile se num─âr├óndu-se Statele Unite ale Americii ╚Öi Canada, care s─ârb─âtoresc Ziua Muncii ├«n prima zi de luni din septembrie.

Ce s-a întâmplat la Chicago în mai 1886

Ziua Interna╚Ťional─â a Muncii s─ârb─âtore╚Öte lupta muncitorilor pentru reducerea normei orare zilnice de lucru la 8 ore. ├Än 1884, o federa╚Ťie sindical─â american─â (Federation of Organized Trades and Labor Unions) ╚Öi-a stabilit ob╚Ťinerea acestui obiectiv p├ón─â la la 1 mai 1886. Cum aceast─â dat─â se apropia ╚Öi nu se ob╚Ťinuser─â concesiile dorite de la patronate, sindicatele americane au decis declan╚Öarea unei greve generale.

Pe 1 mai 1886, aproximativ 500 000 muncitori americani au participat la greve ╚Öi proteste ├«n cele mai mari ora╚Öe industriale din ╚Ťar─â. Cele mai importante manifesta╚Ťii au avut loc la Chicago, unde au avut loc mai multe proteste, la care au participat circa 80.000 de muncitori.

Printre muncitorii care au participat la greva general─â din 1 mai 1886 s-au num─ârat ╚Öi cei de la Uzina de Ma╚Öini Agricole McCormick. Ace╚Ötia aveau o rela╚Ťie tensionat─â cu patronatul de mai mul╚Ťi ani. Muncitorii au fost ataca╚Ťi de sp─ârg─âtorii de grev─â ╚Öi de angaja╚Ťii unor firme de paz─â la protestele precedente, iar sindicali╚Ötii fuseser─â concedia╚Ťi ├«nc─â din luna februarie 1886. Interven╚Ťia brutal─â a Poli╚Ťiei a condus la moartea a doi muncitori ╚Öi la r─ânirea altora.

Afacerea Haymarket

Ca r─âspuns la violen╚Ťa partea for╚Ťelor de ordine, muncitorii au decis s─â se adune a doua zi, pe 4 mai 1886, ├«n Pia╚Ťa Haymarket. ├Än fruntea celor c├óteva mii de muncitori care s-au adunat aici se aflau ╚Öi militan╚Ťi anarhi╚Öti ca August Spies, Albert Parsons ╚Öi Samuel Fielden. Ace╚Ötia au ╚Ťinut mai multe discursuri ├«n fa╚Ťa mul╚Ťimii, sub atenta supraveghere a unui num─âr ├«nsemnat de poli╚Ťi╚Ötii

La ora 22.30, dup─â ├«ncheierea discursului lui Fielden, poli╚Ťi╚Ötii au ├«ncercat s─â disperseze manifesta╚Ťia. O bomb─â artizanal─â a fost aruncat─â c─âtre poli╚Ťi╚Ötii care ├«naintau spre protestatari. Poli╚Ťistul Mathias J. Degan a murit ├«n urma exploziei, iar ╚Öase dintre colegii s─âi au fost r─âni╚Ťi. Situa╚Ťia a degenerat ├«ntr-un schimb de focuri ├«ntre poli╚Ťi╚Öti ╚Öi c├ó╚Ťiva manifestan╚Ťi care erau ├«narma╚Ťi.

Ca urmare a incidentului, 7 poli╚Ťi╚Öti au murit pe loc ╚Öi circa 60 au fost r─âni╚Ťi. Un alt poli╚Ťist a murit doi ani mai t├órziu, ├«n urma r─ânilor suferite ├«n acea zi. Cei mai mul╚Ťi poli╚Ťi╚Öti au fost probabil ├«mpu╚Öca╚Ťi chiar de colegii lor, ├«n haosul creat ├«n urma exploziei. Num─ârul victimelor din r├óndul muncitorilor este greu de estimat. Cel pu╚Ťin 4 muncitori au murit pe loc. Mul╚Ťi al╚Ťii au fost r─âni╚Ťi, ├«ns─â au fugit ╚Öi nu au ├«ncercat s─â ob╚Ťin─â ├«ngrijiri medicale de team─â s─â nu fie aresta╚Ťi.

Ca urmare a acestui incident, care a ajuns s─â fie cunoscut ca ÔÇ×Afacerea HaymarketÔÇŁ, au fost aresta╚Ťi 8 militan╚Ťi anarhi╚Öti, August Spies, Albert Parsons, Adolph Fischer, George Engel, Louis Lingg, Michael Schwab, Samuel Fielden ╚Öi Oscar Neebe. Procesul ├«mpotriva lor a ├«nceput la 21 iunie 1886, iar sentin╚Ťa a fost pronun╚Ťat─â pe 19 august. ╚śapte dintre acuza╚Ťi au fost condamna╚Ťi la moarte, ├«n timp ce Oscar Neebe a primit o pedeaps─â de 15 ani de ├«nchisoare.

Cei ╚Öapte anarhi╚Öti condamna╚Ťi la moarte ca urmare a ÔÇ×Afacerii HaymarketÔÇŁ

Haymarket jpg jpeg

Procesul a trezit o aten╚Ťie deosebit─â pe plan interna╚Ťional. Presa a publicat nenum─ârate relat─âri senza╚Ťionaliste cu privire la ÔÇ×Afacerea HaymarketÔÇŁ. ├Än acest caz s-a f─âcut apel la Curtea Suprem─â a statului Illinois, apoi la Curtea Suprem─â a Statelor Unite ale Americii.

Apelul a fost respins, ├«ns─â guvernatorul statului Illinois a comutat pedepsele lui Fielden ╚Öi Schwab la ├«nchisoare pe via╚Ť─â. Lingg s-a sinucis ├«n ├«nchisoare ├«nainte s─â fie executat. Spies, Engel, Parsons ╚Öi Fischer au fost sp├ónzura╚Ťi la data de 11 noiembrie 1887.

Chicago 1887 jpg jpeg

Cu toate acestea, niciodat─â nu s-a dovedit cine a fost cel care a aruncat bomba ├«n seara zilei de 4 mai1886, ├«n Pia╚Ťa Haymarket. Campania de simpatie pentru cei condamna╚Ťi a continuat, astfel c─â la 26 iunie 1893, guvernatorul statului Illinois i-a gra╚Ťiat pe Fielden, Neebe ╚Öi Schwab, afla╚Ťi ├«n deten╚Ťie, ╚Öi i-a reabilitat post-mortem pe cei executa╚Ťi.

De la Afacerea Haymarket, la Ziua Interna╚Ťional─â a Muncii

Afacerea Haymarket ╚Öi acuza╚Ťiile aduse anarhi╚Ötilor au reprezentat un pas ├«napoi pentru lupta sindicatelor americane pentru ziua de munc─â de opt ore. ├Än 1888, American Federation of Labor (AFL) a hot─âr├ót s─â reia campania pentru reducerea programului de lucru. Sindicali╚Ötii americani au ales ziua de 1 mai 1890, pentru intra ├«n grev─â pentru programul de lucru de opt ore.

Pre╚Öedintele AFL, Samuel Gompers, a scris Primului Congres al celei de a Doua Interna╚Ťionale Socialiste, ├«ntrunit la Paris. El a informat despre planurile AFL ╚Öi a propus o lupt─â interna╚Ťional─â pentru programul de lucru universal de 8 ore.

Interna╚Ťionala Socialist─â a acceptat planurile lui Gompers ╚Öi a adoptat o rezolu╚Ťie prin care cerea o demonstra╚Ťie interna╚Ťional─â pentru ca muncitorii de pretutindeni s─â cear─â program de lucru de opt ore. Congresul s-a raliat astfel planurilor sindicali╚Ötilor americani ╚Öi a adoptat ziua de 1 mai 1890 ca dat─â pentru aceast─â demonstra╚Ťie. Ziua de 1 mai a fost aleas─â ╚Öi pentru a cinsti memoria victimelor grevelor din mai 1886 de la Chicago.

new york jpg jpeg

Ziua Interna╚Ťional─â a Muncii a fost s─ârb─âtorit─â pentru prima dat─â pe 1 mai 1890, prin demonstra╚Ťii la care au participat muncitori din toat─â lumea, care au cerut reducerea programului zilnic de munc─â la 8 ore.

Treptat, 1 mai a devenit zi s─ârb─âtoare ├«n majoritatea ╚Ť─ârilor din lume. ├Än mod paradoxal, printre excep╚Ťiile notabile se se num─âr─â ╚Ťara de origine a acestei s─ârb─âtori. Statele Unite ╚Öi Canada s─ârb─âtoresc Ziua Muncii (Labor Day ├«n englez─â sau F├¬te du Travail ├«n francez─â) ├«n prima zi de luni din septembrie.