De ce erau asasinați împărații romani?
În Roma antică, să fii împărat putea fi o ocupație extrem de periculoasă. În cei 500 de ani de existență ai Imperiului Roman, circa 20% dintre cei 82 de împărați au fost asasinați în timp ce se aflau la putere. Dar ce anume le-a provocat sfârșitul?
Seceta ar fi putut contribui la prăbușirea unor împărați romani, potrivit unui studiu publicat în revista Economics Letters. Când recoltele aveau de suferit, soldații rămâneau fără hrană, iar nemulțumirea lor se putea transforma în revoltă și, în cele din urmă, în asasinat.
De la secetă la revoltă
Conform studiului, armata romană depindea, în mare măsură, de recoltele produse de fermierii din regiunile în care erau staționate trupele. Iar recoltele depindeau de ploaie.
Când precipitațiile scădeau, recoltele aveau de suferit. Mai puțină hrană însemna condiții mai dificile pentru soldați, ceea ce putea alimenta nemulțumirea și revoltele.
„Acest lucru i-ar fi putut împinge până în punctul în care să se răzvrătească”, explică Cornelius Christian, profesor asociat de economie la Universitatea Brock din Ontario, Canada, și autorul principal al studiului.
Iar o revoltă a armatei putea fi fatală pentru împărat.
„Revolta ducea, la rândul ei, la pierderea sprijinului pentru împărat și îl făcea mai vulnerabil în fața unui asasinat”, a declarat Christian pentru Live Science.
Copacii păstrează urmele vremii
Pentru a testa această ipoteză, Christian a combinat date istorice cu informații despre clima din Antichitate.
O sursă importantă a fost un studiu publicat în 2011 în revista Science. Cercetătorii analizaseră mii de inele fosilizate de copaci din Franța și Germania. Acestea le-au permis să estimeze cantitatea de precipitații din fiecare primăvară, în ultimii 2.500 de ani.
Zona este deosebit de importantă pentru istoria Romei: în Antichitate, aici se afla o parte a frontierei imperiului, unde erau staționate trupe romane.
Christian a comparat apoi datele climatice cu informațiile istorice despre revoltele soldaților și asasinatele împăraților.
Rezultatul? În anii cu mai puține precipitații era o probabilitate mai mare ca împăratul să fie asasinat.
Explicația propusă este simplă: mai puțină ploaie însemna mai puțină hrană, iar lipsa hranei putea alimenta nemulțumirea armatei.
Cazul lui Vitellius
Un exemplu este împăratul Vitellius, asasinat în anul 69 d.Hr. În acel an, precipitațiile au fost reduse în regiunea de frontieră unde erau staționate trupele.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât Vitellius se bucura inițial de sprijinul soldaților săi.
„Vitellius era un împărat apreciat de trupele sale. Din nefericire pentru el, în acel an au fost precipitații reduse. Trupele s-au revoltat și, în cele din urmă, el a fost asasinat la Roma”, spune Christian.
Dar istoria romană arată și de ce nu poate fi găsită o singură explicație pentru aceste crime politice.
Nu totul se rezuma la vreme
Împăratul Commodus, de exemplu, a fost asasinat în anul 192 d.Hr. În cazul său, nemulțumirea armatei a fost alimentată, printre altele, de comportamentul tot mai arbitrar al împăratului.
Commodus ajunsese inclusiv să participe la lupte de gladiatori și să aranjeze ca adversarii să piardă în fața lui în Colosseum. Înaintea asasinării sale nu a existat însă o secetă.
„De obicei, există o secetă înaintea asasinării împăratului. Dar nu susținem că precipitațiile sunt singura explicație. Sunt doar unul dintre numeroșii factori care ar fi putut contribui”, spune Christian.
Ipoteza face parte dintr-un domeniu de cercetare tot mai important: studiul modului în care schimbările climatice au influențat societățile antice.
Pentru a testa cu adevărat ipoteza, cercetătorii vor trebui să verifice dacă perioadele de secetă coincid în mod constant cu revoltele și asasinatele de-a lungul întregii istorii imperiale, din anul 27 î.Hr., când începe perioada imperială, până în 476 d.Hr., când se încheie istoria Imperiului Roman de Apus.
Secolul în care totul s-a complicat
Jonathan Conant, profesor asociat de istorie la Universitatea Brown, care nu a fost implicat în studiu, consideră că ipoteza este plauzibilă, dar avertizează că vremea nu trebuie privită separat de restul crizelor prin care trecea imperiul.
Cele mai multe asasinate ale împăraților romani s-au produs în secolul al III-lea d.Hr. Tocmai atunci, Imperiul Roman era lovit de o serie de probleme majore: inflație, epidemii și războaie externe. Toate acestea au afectat stabilitatea imperiului.
În acest context, ploaia (sau lipsa ei) ar putea fi mai degrabă o piesă dintr-un puzzle mult mai mare decât o explicație pentru căderea împăraților.
„Pentru mine, [ipoteza legăturii dintre precipitații și asasinate] adaugă un nou nivel de complexitate și nuanță în înțelegerea istoriei politice a Imperiului Roman, în special a celei din secolul al III-lea”, a declarat Conant pentru Live Science.
Foto sus: Moartea lui Vitellius, pictură de Gustave Housez, din 1847 (© VladoubidoOo / Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
