Cum se jongleaz─â cu banii publici la cultur─â   criterii aleatorii ┼či compara┼úii ├«ntre monumentele istorice jpeg

Cum se jongleaz─â cu banii publici la cultur─â - criterii aleatorii ┼či compara┼úii ├«ntre monumentele istorice

Fondurile alocate prin Planul Na┼úional de Restaurare, singurul instrument prin care Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional ┼či implicit statul rom├ón pot acorda sus┼úinere financiar─â pentru monumentele istorice din Rom├ónia, sunt ├«n unele cazuri ├«mp─âr┼úite dup─â alte criterii dec├ót cele care ar trebui s─â primeze:importan┼úa monumentelor ┼či starea de degradare.

├Äncheiam articolul ÔÇ×Planul Na┼úional de Restaurare ├«n 2012-Joc politic sau o nefericit─â distribuire a fondurilor pentru restaurare?", dedicat modului ├«n care fostul ministru Kelemen Hunor a ├«mp─âr┼úit sumele pentru restaur─âri ├«ntre bisericile reformate de zid ┼či cele rom├óne┼čti de lemn din Bihor, cu o concluzie rece: o cincime din banii pe care i-a avut la dispozi┼úie ministerul domniei sale, respectiv pe 11 milioane de RON din cei 55.000.000, au mers c─âtre jude┼úele Harghita ┼či Covasna.

├Än plus vedeam cum ├«n Bihor banii au fost ├«mp─âr┼úi┼úi dup─â ni┼čte criterii ┼čtiute doar de cei care au semnat acel document, deoarece monumentele de lemn p─âreau, ├«n opinia noastr─â, c─â au mai multe nevoie de ajutor dec├ót cele de la Parhida sau Fughiu. ├Äntr-adev─âr la Abram biserica fostei m─ân─âstiri premonstratense are nevoie de repara┼úii urgente pentru a nu se pr─âbu┼či. ├Än urma acestui articol, materialele care ne-au ajutat ├«n completarea document─ârii ┼či anume Planul Na┼úional de Restaurare, aprobat cu nr. 526/06.02.2012 de ministrul ce se afla atunci ├«n func┼úiune - Kelemen Hunor , a disp─ârut de pe toate site-urile care au leg─âtur─â autorit─â┼úile rom├óne. Ba mai mult, acolo unde a mai r─âmas, sumele acordate de fostul ministru au fost ┼čterse. ├Än prezent se g─âse┼čte doar Planul Na┼úional de Restaurare ├«n versiunea redistribuirii suferit─â din momentul ├«n care Puiu Ha┼čotti a ajuns ministru.

Click aici pentru P.N.R. din februarie 2012

Click aici pentru P.N.R. din iunie 2012

Vom ├«nc─ârca cele dou─â versiuni pentru a vedea ce anume se aprobase la ├«nceputul anului, dar ┼či ce s-a men┼úinut ┼či dup─â redistribuire. Ceea ce pare totu┼či confuzant este faptul c─â aceea┼či sum─â pe care o ├«mparte la ├«nceput de an Kelemen Hunor, o redistibuie ┼či actualul ministru la finele lui iunie. ├Än condi┼úiile ├«n care cultura nu este un domeniu favorizat pentru a primi bani, cum se face c─â ┼či dup─â 25 iunie, c├ónd e numit Puiu Ha┼čotti ├«n fruntea ministerului, r─âm─âseser─â tot 55.000.000 de lei de ├«mp─âr┼úit?! Punem pe seama lentoarei aparatului biroctratic aceast─â blocare a banilor sau pur ┼či simplu s-au stopat lucr─ârile acolo unde s-a decis ulterior c─â nu vor fi realizate acele proiecte? ├Äntreb─ârile pot s─â curg─â la nesf├ór┼čit, f─âr─â s─â aib─â cum s─â ├«┼úi g─âseasc─â r─âspuns.

Click aici pentru galerie foto

image

Cum s-a decis împărţirea banilor la Sălaj

Totu┼či pentru moment s─â ne oprim asupra jude┼úului S─âlaj ┼či a monumentelor c─ârora li s-a acordat bani prin PNR ┼či a celor c─ârora nu li s-a dat nimic. Suma total─â pus─â pe h├órtie pentru acest jude┼ú ├«n februarie era de peste 1.600.000 de lei. Aten┼úia ne-o vom opri tot asupra a ceea ce a aprobat fostul ministru al culturii: Biserica Sfin┼úilor Mihail ┼či Gavriil S├«nmihaiu Alma┼čului, Biserica Reformat─â din Zal─âu, Biserica fostei m─ân─âstiri benedictine, azi biserica reformat─â, sat. Uilacu Simleului, com. M─âieriste, Biserica reformat─â comuna Horatul Crasnei, Biserica Reformat─â sat Mineu, com. S─âl─â┼úig, Prefectura veche, azi Prim─âria municipiului Zal─âu, Ansamblul cet─â╚Ťii Bathory, Turn clopotni╚Ť─â de lemn, sat Recea, com. V├«r╚Öol╚Ť, Biserica de Lemn Sf Arhangheli Mihail ╚Öi Gavril sat Zalnoc, com. Bobota.

Redistribuirea noului ministru a l─âsat pe dinafar─â dou─â monumente: turn clopotni╚Ť─â de lemn, sat Recea, com. V├«r╚Öol╚Ť ┼či ansamblul cet─â╚Ťii Bathory. Ne vom apri de aceast─â dat─â asupra unuia dintre cele c─ârora noul ministru le-a t─âiat to┼úi banii: Turnul clopotni╚Ť─â de lemn, sat Recea, com. V├«r╚Öol╚Ť, ├«n compara┼úie cu alte dou─â monumente care, ├«n opinia noastr─â, ar fi avut mai mult─â nevoie de ajutor: Conacul Hatfaludy, situat ├«n localitatea Hida, ┼či Castelul Jozsika, situat ├«n localitatea Surduc.

├Än jude┼úul S─âlaj exist─â 15 edificii nobiliare (cet─â┼úi/castele/conace) semnificative pentru arhitectura de epoc─â medieval─â ┼či modern─â, apar┼úin├ónd patrimoniului cultural na┼úional, ├«ns─â majoritatea acestora nu sunt valorificate ca obiective turistice, fiind astfel pierdute oportunit─â┼úi de dezvoltare a ofertei jude┼úului ├«n acest domeniu. Cele mai multe dintre ele se afl─â ├«ntr-o stare avansat─â de degradare, ├«ns─â, cu toate c─â situa┼úia este cunoscut─â la nivelul autorit─â┼úilor locale/jude┼úene cu atribu┼úii ├«n domeniul protej─ârii patrimoniului cultural na┼úional, p├ón─â ├«n prezent nu au fost valorificate oportunit─â┼úile anuale de finan┼úare a lucr─ârilor de reabilitare a acestora prin Programul Na┼úional de Restaurare, derulat de Institutul Na┼úional al Patrimoniului.

Pe aceea┼či tem─â:

ÔÇťCet─â┼úiiÔÇŁ Bucure┼čtiului i se refuz─â identitatea istoric─â FOTO

Bisericile de lemn din Arad, preg─âtite s─â dispar─â FOTO

Castelul Jozsika, inclus ├«n Lista Monumentelor Istorice ca Monument de importan┼ú─â local─â, categoria B, dateaz─â din secolul al XVII-lea. Acesta este situat ├«n localitatea Surduc, pe malul st├óng al r├óului Some┼č, ┼či este o victim─â a nep─âs─ârii autorit─â┼úilor ce prefer─â s─â ├«mpart─â preferen┼úial banii ┼či s─â uite locuri ca acestea. Vom ├«ncerca s─â le aducem o mic─â bucat─â de istorie, ce sper─âm noi s─â ├«i conving─â pe viitor.├Äntre anii 1641 - 1810 a fost ├«n proprietatea familiei Csaky. Apoi ├«ntre 1810 - 1853 a lui Miklos Jozsika, baronul de Branyicska. Membrii acestei familii au avut o contribu┼úie decisiv─â la actualul aspect al imobilului, care ├«nc─â mai p─âstreaz─â, ├«n salonul principal al conacului, urme ale picturii originale.

image

Printre momentele care au lăsat o amprentă mai accentuată în istoria edificiului se numără găzduirea (11 noiembrie 1705) principelui Transilvaniei, Francisc Rakoczi al II-lea, anterior confruntării trupelor sale cu armata imperială austriacă condusă de Ludwig von Hebrevile.

├Än perioada na┼úionaliz─ârii, castelul a devenit sediul S.M.A-ului (Sta┼úiune pentru Mecanizarea Agriculturii) din localitate, iar ├«n prezent se afl─â ├«n proprietatea SC Agromec Surduc SA.├Än lipsa unor lucr─âri de reabilitare, edificiul este supus unui proces continuu de degradare. Pere┼úii prezint─â cr─âp─âturi ┼či exfolieri ale tencuielii, t├ómpl─âria ferestrelor este distrus─â. Dezinteresul pentru adoptarea unor m─âsuri de protec┼úie a monumentului ├«i deschide, din p─âcate, aceea┼či perspectiv─â ca ├«n cazul celorlalte edificii prezentate - distrugerea lent─â.

Cel─âlalt caz este cel al Conacului Hatfaludy, edificiu datat la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea ┼či situat ├«n localitatea Hida. Ca ┼či castelul Jozsika, monumentul este dat uit─ârii afl├óndu-se ├«ntr-o stare de conservare precar─â.Edificiul, construit pentru Hatfaludy Istvan de c─âtre p─ârin┼úii acestuia, este amplasat ├«n partea st├óng─â a ┼čoselei care intr─â ├«n localitatea Hida dinspre ora┼čul Huedin.

image

Dup─â na┼úionalizarea sa, p├ón─â ├«n anul 2001, ├«n conac ┼či-a derulat activitatea IAS-ul (Intreprinderea Agricol─â de Stat) din comuna Hida. ├Än urma retroced─ârii sale c─âtre mo┼čtenitorii familiei Hatfaludy, a fost v├óndut unei societ─â┼úi private, fiind ├«n prezent proprietatea corpora┼úiei irlandezo-americane ERRIGAL TRIUMF INVESTI╚ÜII SRL Hida, administrat─â de Ferdean Rare┼č Petru din Cluj-Napoca, care inten┼úioneaz─â implementarea unui proiect de dezvoltare a unei sta┼úiuni pentru agrement, sport ┼či turism. Se urm─âre┼čte realizarea unui teren interna┼úional de golf, destinat profesioni┼čtilor, proiectantul vizat pentru investi┼úie fiind societatea Arnold Palmer Design Company, care a realizat peste 300 de proiecte de terenuri de golf ├«n 40 de ┼ú─âri.

Demersurile ini┼úiate de reprezentan┼úii firmei ├«n 2009 - 2010 nu au avut p├ón─â ├«n prezent ca finalitate realizarea efectiv─â a unor lucr─âri de reabilitare a conacului, acesta fiind supus unei degrad─âri continue. ├Änvelitoarea acoperi┼čului permite p─âtrunderea apei pluviale ┼či accelerarea distrugerii elementelor structurale ale acestuia, grinzi de lemn ale tavanului imobilului au c─âzut, ├«n anumite locuri plan┼čeul este spart, pere┼úii prezint─â fisuri, sp─ârturi ┼či exfolieri ale tencuielii. ╚śarpanta acoperi┼čului este degradat─â, fapt ce a dus la deformarea sa, riscul surp─ârii acestuia fiind evident.

Criteriile fostului Ministru al Culturii?

Lista ┼či aprobarea P.N.R. din februarie 2012 oferea turnului de clopotni┼ú─â din satul Recea, comuna V├«r╚Öol╚Ť, care este ├«ntr-adev─âr un monument de categoria A, suma de 50.000 de lei. Acest turn, pu┼úin obi┼čnuit pentru o biseric─â de zid reformat─â, l├óng─â care se afl─â, este din secolul al XVIII-lea ┼či are un clopot ce pare c─â dateaz─â de pe la 1600.

Turnul nu arat─â r─âu, ├«ns─â din cauza materialului lemnos ce se degradeaz─â destul de u┼čor necesit─â o aten┼úie permanent─â ┼či repara┼úii constante. Faptul c─â redistribuirea a t─âiat finan┼úarea ar fi pentru unii prilej de bucurie, ├«ns─â ┼či acest monument are nevoie de ni┼čte sume de ├«ntre┼úinere ┼či repara┼úie. ├Än plus nic─âieri nu se vorbe┼čte de promovarea turistic─â ┼či cultural─â, ba mai mult c├ónd observ─âm cu aten┼úie cum au fost distribui┼úi banii vedem c─â ace┼čtia s-au ├«ndreptat mai mult c─âtre edificiile care sunt folosite de etnicii maghiari, dec├ót spre cele care sunt simboluri ale unei istorii multi-culturale.

image

Probabil criteriile au ┼úinut doar de acest aspect ┼či de nimic altceva din moment ce dou─â monumente:un castel ┼či un conac ┼či ele importante ┼či cu un poten┼úial mare de valorificare economic─â ┼či turistic─â nu au contat. Aceast─â formul─â adoptat─â ├«n crearea listei ce st─â la baza PNR 2012 a fost modificat─â de ministul Ha┼čotti, dar nu prea se putea s─â fac─â efectiv una nou─â. Din acest motiv sunt ├«nc─â foarte multe locuri, dup─â cum vom vedea ├«n materialul de s─âpt─âm├óna viitoare, care ├«nc─â se bucur─â de finan┼úare, chiar dac─â sunt multe alte probleme spinoase ├«n domeniul patrimoniului na┼úional.