Cum risc─â s─â ard─â patrimoniul UNESCO din Maramure┼č jpeg

Cum risc─â s─â ard─â patrimoniul UNESCO din Maramure┼č

Discu┼úii cu privire la starea monumentelor aflate ├«n patrimoniul UNESCO se isc─â ├«n fiecare an ╚Öi nu ne referim doar la situa┼úia siturilor arheologice de la fortifica┼úiile dacice din Mun┼úii Or─â┼čtie, ├«ns─â a┼ča cum am ar─âtat ┼či ├«n articolul ÔÇ×Ce nu vezi atunci c├ónd vizitezi bisericile pictate din Bucovina", mai sunt multe de f─âcut chiar ┼či acolo unde lucrurile arat─â mai bine. Pentru a continua discu┼úia tocmai despre aceste edificii care ar trebui s─â fie etalon pentru patrimoniul cultural rom├ónesc, ne vom opri aten┼úia de aceast─â dat─â asupra Bisericilor de lemn din Maramure┼č.

L─âudate de turi┼čti, care au r─âmas profund marca┼úi de frumuse┼úea ┼či spiritualitatea puternic─â a acestor locuri, bisericile din lemn din Maramure┼č, aflate sub statut UNESCO, nu se g─âsesc ├«ntr-o stare de colaps sau de degradare avansat─â, precum alte edificii de patrimoniu din Rom├ónia, ├«ns─â sunt lucruri care trebuie remediate.

Cele opt loca┼čuri alese ├«n Lista Patrimoniului Mondial (LPM) sunt reprezentative prin vechime, pozi┼úie ┼či mediu, stil arhitectonic, tehnic─â de construc┼úie, pictur─â interioar─â ┼či stare de conservare, ┼či definesc bisericile din lemn din Maramure┼č ca un ansamblu arhitectural de valoare universal─â excep┼úional─â. Sunt exemple ale unui tip de construc┼úie conturat ├«n secolul al XVII-lea, fruct al crea┼úiei colective, de cele mai multe ori anonime, dar av├ónd un geniu creator indiscutabil.

Ele au fost alese cu inten┼úia de a scoate la iveal─â principalele biserici din lemn din aceast─â regiune: ┼čase dintre ele definesc biserica maramure┼čean─â clasic─â, una (cea de la Rogoz), reprezint─â bisericile de tip nord transilvan ┼či una (cea de la Plopi┼č), tranzi┼úia ├«ntre cele dou─â.

Ce aduc nou patrimoniului mondial ni┼čte biserici de lemn

Bisericile din lemn din Maramure┼č reprezint─â sinteza fericit─â dintre elemente de arhitectur─â major─â din Europa R─âs─âritean─â ┼či Apusean─â, la care se adaug─â sinteza dintre planul de origine bizantin─â ┼či formele gotice care se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â sub forma unei arhitecturi originale autohtone, unice at├ót ├«n Rom├ónia, c├ót ┼či ├«n Europa. Toate elementele constituiente concur─â la crearea aspectului de monumentalitate al acestor biserici, de┼či spa┼úiul interior este conceput la scar─â uman─â. Tocmai din acest motiv, ele sunt recunoscute ca veritabile catedrale din lemn.

A┼ča cum aminteam ┼či ├«n articolul despre bisericile pictate din nordul Moldovei, periodic monumentelor UNESCO li se ├«ntocme┼čte un raport de monitorizare. Ultimul s-a f─âcut anul trecut, ├«ns─â nu a fost ├«nc─â publicat. Baz├óndu-ne pe ultimul raport de acest fel (├«ntocmit ├«n 2006) publicat, care amintea o serie de probleme, am pornit s─â vedem care este starea acestor monumente. Abia a┼čtept─âm publicarea raportului ├«ntocmit anul trecut pentru a ni se confirma sau nu informa┼úiile v─âzute pe teren de noi ┼či pe care vi le prezent─âm.

Click pentru mai multe fotografii

image
image
image

├Än spatele numelui generic de ÔÇ×bisericile de lemn din Maramure┼č" se ascund aproape 100 de loca┼čuri de cult. Cele opt incluse ├«n LPM sunt:biserica ÔÇ×Intrarea ├«n biseric─â a Maicii Domnului" din B├órsana, biserica ÔÇ×Sf├óntul Nicolae" din Bude┼čti, biserica ÔÇ×Preacuvioasa Paraschiva" din Dese┼čti, biserica ÔÇ×Na┼čterea Maicii Domnului" din Ieud, biserica ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli" din Plopi┼č, biserica ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli" din ┼×urde┼čti, biserica ÔÇ×Preacuvioasa Paraschiva" din Poienile Izei ┼či biserica ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli" din Rogoz. Consider─âm c─â, ├«ntruc├ót se cunosc pu┼úine elemente despre aceste monumente, o enumerare a celor opt ar fi insuficient─â. De aceea, ├«nainte de a prezenta problemele cu care se confrunt─â fiecare vom include un scurt istoric. ├Än afar─â de problemele semnalate fie de noi, fie de raportul din 2006, am mai urm─ârit un element:m─âsurile de prevenire a stingerii incendiilor. Dou─â au fost motivele care ne-au determinat s─â ne g├óndim ┼či la acest aspect:1. bisericile sunt construite ├«n ├«ntregime din lemn ┼či sunt relativ izolate, fiind amplasate ├«n zone mai greu accesibile;2.incendiul de la biserica din lemn Gialacuta, jud. Hunedoara(monument de categoria A, construit ├«n secolul XVI, care a ars ca o tor┼ú─â f─âr─â ca nimeni s─â poat─â face ceva chiar ├«n prim─âvara anului curent).

La biserica de la Bârsana nu există nici măcar un drum

Prima ┼či cea pe care raportul din 2006 o consider─â ÔÇ×imaginea cea mai dezolant─â dintre toate cele opt biserici ├«nscrise ├«n LPM" este loca┼čul ortodox cu hramul ÔÇ×Intrarea Maicii Domnului ├«n biseric─â" din satul B├órsana. Atestarea documentar─â a satului dateaz─â din 1326, c├ónd regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, d─â satul lui Stan B├órsan. Edificiul a fost construit ├«n 1720, dup─â ce ├«n 1717 t─âtarii au devastat ┼či incendiat satul. A fost ridicat pentru a servi drept biseric─â de m─ân─âstire ortodox─â. ├Än perioada 1800-1806 a fost transferat─â pe amplasamentul actual ┼či f─âcut─â biseric─â de mir. Pu┼úin timp dup─â acest transfer a fost pictat─â de me┼čterul Toader Hodor din Vi┼čeul de Mijloc, ajutat de Ioan Plohod din Vladimire┼čti. La str─âmutarea pe actualul amplasament bisericii i s-a ad─âugat un pridvor structurat pe dou─â niveluri (solu┼úie arhitectural─â rar─â la bisericile de lemn).

├Än 2006, toat─â lumea era nemul┼úumit─â de faptul c─â restaurarea picturii dura deja de foarte mult─â vreme, ├«ns─â azi este ├«ncheiat─â. Problemele remarcate atunci la soclul de piatr─â de la absida altarului, precum ┼či drumul de acces, parcarea ┼či grupurile sanitare nu sunt rezolvate. De asemenea, ├«nvelitoarea din lemn prezint─â urme de degradare pe partea sudic─â. Cele prev─âzute ├«n raportul din 2006 se men┼úin:ÔÇ×accesul se face prin curtea unui localnic, iar uli┼úa spre aceasta nu ofer─â condi┼úii de parcare." Grupurile sanitare au r─âmas tot ├«n plan. ├Än plus, instala┼úiile electrice sunt mai mult sau mai pu┼úin improvizate, iar paratrasnetul, de┼či nu suntem exper┼úi, nu prea pare a face fa┼ú─â unor eventuale fenomene meteo. Nu exist─â niciun fel de hidrant sau sistem de semnalizare a incendiilor. Nu exist─â tax─â de intrare ┼či nici paz─â, dar cine s-ar obosi ajung─â p├ón─â acolo.

image

Biserica din Bude┼čti, noroc c─â e l├óng─â Prim─ârie

image

Biserica din lemn din Bude╚Öti Josani este datat─â ├«n 1643, fiind considerat─â o construc╚Ťie ÔÇ×magnific─â" pentru epoca sa. Nu a fost niciodat─â modificat─â sau extins─â ┼či este un exemplu de arhitectur─â tipic─â pentru zona Maramure┼čului istoric. ├Än 1762 pictorul de fresce Ioan Polehalschi zugr─âve┼čte pronaosul, naosul, iconostasul ┼či o parte din icoane, iar ├«n anul 1832, me┼čterul Ioan Opri┼č picteaz─â peretele ┼či bolta altarului. L─âca┼čul are hramul ÔÇ×Sf├óntului Nicolae" ├«nc─â din anul dat─ârii sale. ├Än prezent, biserica serve┼čte cultului greco-catolic, ├«ns─â ├«ntre 1990 ┼či 2009 au existat dispute cu privire la proprietate. Edificiul s-a aflat din anul 1948 ├«n posesia Bisericii Ortodoxe Rom├óne, dup─â ce regimul comunist a interzis cultul greco-catolic. L─âca╚Öul a fost revendicat cu succes de Biserica Greco-Catolic─â dup─â 1989, iar ├«n data de 4 decembrie 2009 Curtea de Apel Cluj a admis ac╚Ťiunea formulat─â de Parohia Rom├ón─â Unit─â Bude╚Öti ├«mpotriva Parohiei Ortodoxe Rom├óne Bude╚Öti ╚Öi a obligat-o pe aceasta din urm─â s─â-i predea edificiul. ├Än ceea ce prive┼čte raportul de monitorizare din 2006, f─âcut pentru bisericile din lemn ├«nscrise ├«n LPM, starea de conservare era considerat─â bun─â, ceea ce poate fi remarcat ┼či azi. Exist─â unele degrad─âri la ├«nvelitoare (lucru datorat perisabilit─â┼úii materialului din care sunt realizate). De asemenea, s-a f─âcut o restaurare a picturii interioare. Totu┼či, ca ┼či ├«n alte cazuri, sistemul electric las─â de dorit. Cabluri ┼či aplice ├«ncastrate ├«n materialul lemnos sporesc riscul unui incendiu. Nici paratr─âsnetul nu pare a fi chiar nou sau recent verificat ┼či nu am remarcat prezenta vreunui sistem de semnalizare a incendiilor sau a vreunui hidrant.

Spre deosebire de cazul anterior, nu sunt probleme cu accesul, biserica fiind a┼čezat─â pe marginea ┼čoselei. Nu exist─â o parcare amenajat─â, dar este folosit─â cea a Prim─âriei ┼či a C─âminului Cultural. ├Än privin┼úa grupurilor sanitare sunt utilizate cele al ┼čcolii. ├Än raportul din 2006 se amintea c─â ar fi o problem─â pe timp de var─â ├«n privin┼úa cur─â┼úeniei acestora.

Exist─â o tax─â pentru vizitarea bisericii de 3 lei de persoan─â, iar cheia se g─âse┼čte peste drum, la Prim─âria Bude┼čti.

La biserica din Dese┼čti instala┼úia electric─â e o bomb─â cu ceas

Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" a fost construit─â ├«n anul 1770 pe locul alteia mai vechi. Prima atestare documentar─â a satului dateaz─â ├«ns─â din 1360, c├ónd regele Ludovic I de Anjou confirm─â dreptul de proprietate pentru Drago┼č, fiul lui Giulea ┼či a descenden┼úilor lui asupra a 6 sate rom├óne┼čti, situate ├«n Valea Marei. Aceast─â favoare i-a fost acordat─â pentru serviciile ┼či comisioanele ├«ntreprinse pentru restaurarea autorit─â┼úii Coroanei maghiare ├«n ┼ú─ârile moldavei. Pictura, realizat─â prin 1780 de c─âtre Radu Munteanu cu influen┼úe post-bizantine, este foarte bine p─âstrat─â ┼či ├«nf─â┼úi╚Öeaz─â scene clasice din Biblie (Judecata de Apoi, Vechiul ┼či Noul Testament, Ciclul patimilor).

Loca┼čul de cult este ┼či ast─âzi disputat ├«ntre Biserica Ortodox─â ┼či Biserica Unit─â cu Roma (Greco-Catolic─â). Starea de conservare trecut─â ├«n raportul din 2006 este bun─â, pictura fiind recent restaurat─â, ├«ns─â nu se poate s─â nu fie remarcat─â negativ instala┼úia electric─â interioar─â, care, mai mult dec├ót la celelalte biserici, este un real pericol de incendiu. De asemenea, sunt unele deterior─âri la ├«nvelitoare pe latura de nord. Ca ┼či la celelalte dou─â loca┼čuri amintite mai sus, paratr─âsnetul pare ├«nvechit ┼či incapabil s─â fac─â fa┼ú─â unui eveniment meteo, nu exist─â vreun sistem de alarm─â ├«n caz de incendiu sau vreun hidrant. De asemenea nu am remarcat niciun sting─âtor. ├Än privin┼úa drumului, accesul se poate face destul de u┼čor ├«ntruc├ót exist─â un drum asfaltat p├ón─â la poarta bisericii, ├«ns─â nu este o parcare amenajat─â sau grupuri sanitare. Exist─â ┼či aici o tax─â de vizitare de 2 lei de persoan─â, iar cheia se g─âse┼čte la casa parohial─â, aflat─â ├«n spatele bisericii.

image

La Biserica din Ieud pl─âte┼čti taxa, dar nu e o toalet─â

image

Un document dat├ónd din 1365, c├ónd regele Ludovic I de Anjou ├«i confisc─â o jum─âtate din domeniul Cuhea, incluz├ónd ┼či satul Joad (Ieud), lui Bogdan, uzurpatorul autorit─â┼úii ungure┼čti din Moldova ┼či i-o d─â fiilor lui Sas pentru a recompensa bunurile pierdute de ace┼čtia din urm─â, ca ┼či pentru fidelitatea lor c─âtre Coroan─â, atest─â existen┼úa satului.Chiar dac─â, dup─â tradi┼úie, biserica ÔÇ×de pe deal", a c─ârei s─ârb─âtoare de hram este ÔÇ×Na┼čterea Fecioarei", dateaz─â din 1364, aceasta nu este mai veche de secolul XVII, c├ónd, cel mai probabil, a ├«nlocuit vechea biseric─â de lemn, distrus─â de t─âtari. Trebuie men┼úionat c─â ├«n podul bisericii s-a descoperit ÔÇ×Codicele de la Ieud", considerat primul document ├«n limba rom├ón─â ├«ns─â scris cu litere chirilice. Codicele este datat ├«n anii 1391-1392 prin aproximarea anului 6900 men┼úionat pe prima pagina a manuscrisului. ├Än anul 1782, Biserica ÔÇ×din deal" este pictat─â de Alexandru Ponehalschi.

Biserica, de confesiune ortodox─â, nu este unica din localitate. ÔÇ×├Än ┼čes" exist─â o biseric─â de lemn ce dateaz─â de la 1717 ┼či care este parte a patrimoniului cultural na┼úional. Revenind la raportul din 2006, aceasta apare trecut─â ca fiind ├«n stare de conservare bun─â, ├«ns─â se poate remarca lesne c─â pe suprafa┼úa ├«nvelitorii au ap─ârut mu┼čchi care d─âuneaz─â destul de r─âu acesteia. Accesul se face pe un drum neasfaltat ┼či nu exist─â o parcare semnalizat─â ca atare. ├Än privin┼úa unor grupuri sanitare, nici nu se pune problema. Acelea┼či probleme cu instala┼úia electric─â, poate ceva mai pu┼úin riscant─â dec├ót ├«n cazul bisericii din Dese┼čti, ├«ns─â paratr─âsnetul arat─â la fel de r─âu ca ┼či ├«n celelalte cazuri. Exist─â o tax─â de vizitare de 3 lei de persoan─â, iar pentru cheie trebuie sunat la numerele de telefon afisate l├óng─â intrare. Nici aici nu se g─âsesc sisteme de alarm─â ├«mpotriva incendiilor sau hidran┼úi. Exist─â ┼či o parte bun─â a lucrurilor:se pare c─â Ministerul Culturii a aprobat o sum─â considerabil─â pentru conservarea ┼či restaurarea picturii.

La Plopi┼č gardul st─â s─â cad─â, iar pictura e afectat─â de umezeal─â

├Än comuna Sise┼čti exist─â dou─â monumente UNESCO:biserica din satul Plopi┼č ┼či cea din satul Surde┼čti. ├Än momentul construc┼úiei Bisericii ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli" din Plopi┼č comunitatea num─âra doar 200 de persoane, circa 50 de familii, care au contribuit ├«n mod egal la ridicarea ei. Biserica a fost construit─â ├«ntre 1796-1798 ┼či a fost zugr─âvit─â de pictorul de fresce ┼×tefan, ├«n 1811, conform unei inscrip┼úii pe una din icoane.

image

├Änc─â din 2006 se aminteau c├óteva probleme legate de afectarea picturii de infiltrarea apei pluviale ├«naintea lucr─ârilor de restaurare a arhitecturii. Aceste lucruri se pot remarca ┼či azi precum ┼či degradarea ├«nvelitorii pe partea nordic─â din cauza prezen┼úei mu╚Öchilor. Prezint─â degrad─âri importante la ├«mprejmuirea din lemn. De asemenea, gardul care ├«mprejmuie┼čte l─âca┼čul este ├«ntr-o stare jalnic─â. Accesul p├ón─â la monument se face pe un drum de ┼úar─â, fiind dificil, dac─â nu chiar imposibil de ajuns cu autoturismul p├ón─â la ea. Nu exist─â parcare, toalete, sisteme de alarm─â ├«mpotriva incendiilor sau hidran┼úi. Problemele legate de instala┼úia electric─â persist─â ┼či aici, precum ┼či cele legate de paratr─âsnet. Nu exist─â vreo tax─â de vizitare, dar sunt binevenite dona┼úiile.

La monumentul de la Surde┼čti se impun lucr─âri urgente de drenaj

Cealalt─â biseric─â din lemn din comuna Sise┼čti se afl─â ├«n satul Surde┼čti ┼či are hramul tot ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli". Spre deosebire de cea din Plopi┼č aceasta apar┼úine cultului greco-catolic. Satul este atestat ├«ntr-un document din anul 1411, ca proprietate a familiei Dragomire┼čti. La mijlocul secolului al XVI-lea el apar┼úinea ora┼čelor miniere, Baia Mare ┼či Baia Sprie. ├Än 1766 me┼čterul constructor, Ion Macarie, construie┼čte pentru comunitatea greco-catolic─â din Surde┼čti, biserica pe care o putem admira azi. Vechea biseric─â de lemn, distrus─â foarte probabil din timpul invaziei t─âtare din 1717, a fost situat─â pu┼úin mai la nord-est de aceasta. Comunitatea greco-catolic─â din sat, care a construit-o, a folosit-o p├ón─â ├«n 1948, c├ónd regimul comunist a abolit acest cult. Dup─â 1990 construc┼úia revine cultului greco-catolic. Pictarea interiorului bisericii s-a f─âcut ├«n anul 1783 de c─âtre trei me┼čteri locali:altarul este opera pictorului de biserici ┼×tefan, naosul, a lui Stan, iar pronaosul, dup─â c├óte se pare, a ucenicului acestuia din urm─â.

Aproape toate problemele semnalate ├«n 2006 sunt prezente ┼či azi:umiditate excesiv─â la soclu pe partea de nord din cauza lipsei de drenare a apelor pluviale din jurul bisericii;prezen┼úa mu┼čchilor pe ├«nvelitoare ├«n partea de nord;degrad─âri ale picturii interioare ├«n mai multe zone. ├Än plus toate celelalte probleme semnalate la loca┼čul de la Plopi┼č se ├«nt├ólnesc ┼či aici:nu exist─â parcare, toalete (se folosesc cele ale gr─âdini┼úei din apropiere), sisteme de alarm─â ├«n caz de incendiu sau hidran┼úi. Instala┼úia electric─â este un pericol pentru monument ca ├«n mai toate cazurile amintite mai sus, iar paratr─âsnetul nu arat─â satisf─âc─âtor. Poate dac─â prim─âria se apuc─â de gardul de la Plopi┼č, ar putea s─â fac─â ┼či ceva repara┼úii ┼či aici. Nu exist─â o tax─â de intrare.

image

┼×i acest monument a fost inclus al─âturi de cele de la Ieud pe lista Ministerului Culturii ├«ntr-un proiect ce prevede o serie de lucr─âri care ar urma s─â remedieze din problemele semnalate.

Biserica din Poienile Izei, f─âr─â electricitate ┼či f─âr─â sting─âtoare

Biserica cu hramul ÔÇ×Cuvioasa Paraschiva" a fost construit─â ├«n 1604, fiind sfin┼úit─â ├«n 1637 ┼či este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Maramure┼č. Prima atestare documentar─â a satului Poienile Izei urc─â p├ón─â la 1430, la momentul acela el era proprietatea voievodului Ioan. Biserica a fost ridic─â de c─âtre Gheorghe din Dragomire┼čti. Unii autori accept─â pe Radu Munteanu ca autor al picturii. El a realizat ├«n 1785 pictura din absida altarului.

├Än biseric─â nu exist─â curent electric, iar lum├ón─ârile nu pot fi folosite, a┼ča c─â lumina pentru vizualizarea picturilor este destul de slab─â. Taxa de vizitare este de 4 lei de persoan─â. Lucrurile arat─â ceva mai bine aici ├«n afara unor probleme ap─ârute la ├«nvelitoare pe partea de sud. Paratr─âsnetul arat─â bine, ├«ns─â nu exist─â sting─âtoare, sisteme de alarm─â ├«n caz de incendiu sau hidrant. Drumul de acces de la biseric─â p├ón─â la asfalt este de vreo 200 de metri, iar toalete se g─âsesc la muzeul localit─â┼úii aflat ├«n apropiere. Totu┼či nu exist─â o parcare amenajat─â. Monumentul este inclus ┼či el pe lista Ministerului Culturii pentru a se aloca ni┼čte sume dedicate lucr─ârilor de conservare ┼či restaurare.

image

Biserica din Rogoz, singura care se apropie de standarde

Biserica cu hramul "Sf. Arhangheli" a fost ridicat─â ├«n 1663 pe locul uneia mai vechi ars─â de t─âtari ├«n 1661. Nici o alt─â biseric─â nu prezint─â o atare abunden┼ú─â de decora┼úii care face din aceast─â biseric─â din Rogoz o adev─ârat─â bijuterie arhitectural─â.. Coiful foarte evazat are ca element distinct dou─â pliuri ┼či este ├«nzestrat cu patru turnule┼úe (semn c─â satul avea Sfat al B─âtr├ónilor/Juzilor). U┼ča de la intrare se remarc─â prin forma ancadramentului ├«n acolad─â, dar ┼či prin extensia special─â a acoperi┼čului deasupra lespezii de la intrare.

image

├Än exteriorul bisericii, pe latura nordic─â acoperi┼čul este asimetric acoperind ÔÇ×Masa mo┼čilor". Masa este ├«mp─âr┼úit─â ├«n por┼úiuni pentru fiecare familie bogat─â din sat, iar numele acestora sunt trecute pe peretele bisericii. Aici b─âtr├ónii satului judecau diversele pricini, iar de Pa┼čti, familiile bogate d─âdeau pomeni s─âracilor. Pictura, realizat─â la 1785 de me┼čterii Radu Munteanu ┼či Nicolae Man, este bine conservat─â. Biserica mai de┼úine un frumos candelabru de lemn precum ┼či c├óteva icoane valoroase pe lemn ┼či sticla. Starea de conservare a monumentului este bun─â. Este singurul care are parcare, iar accesul se face f─âr─â nicio problem─â. Nu se percepe taxa de intrare, dar dona┼úiile sunt binevenite.

De asemenea aici se g─âsesc:un punct de informare, grup sanitar, hidrant ┼či sistem de semnalizare a incendiilor, ├«ns─â nu am v─âzut sting─âtoare de incendiu. Exist─â deopotriv─â un plus ┼či un minus cu privire la instala┼úia electric─â:biserica de la Rogoz este singura luminat─â pe dinafar─â, ├«ns─â ┼či aici sunt probleme cu sistemul electric ├«n interior. Multe lucruri s-au realizat aici, a┼ča cum aminte┼čte ┼či raportul din 2006, ├«n perioada ├«n care aceasta a fost inclus─â ├«n proiectul cu finan┼úare extern─â nerambursabil─â desf─â┼čurat de Consiliul Local din T├órgul Lapu┼č.

Semnalizare ┼či informare-realiz─âri ┼či neajunsuri

├Än raport se amintea c─â exist─â ghizi pl─âti┼úi, dar nu ┼či un program. ├Än prezent, exist─â un program ┼či un num─âr de telefon unde pot fi apela┼úi responsabilii. Ce-i drept, am g─âsit cam peste tot programul afi┼čat, dar ┼či pictograme sugestive care ne indica unde s─â sun─âm pentru cheie. ├Än privin┼úa punctelor de informare, afar─â de cel de la Rogoz se mai g─âsesc ceva materiale la biserica de lemn din Ieud, ├«n rest nimic.

Paradoxal, chiar aici la Ieud nu exist─â panou standardizat cu informa┼úii ├«n trei limbi (engleza, franceza ┼či rom├ón─â), a┼ča cum sunt la celelalte ┼čapte monumente. Se pare c─â au existat discu┼úii cu privire la informa┼úiile din text ├«ntre preo┼úi ┼či cei care l-au redactat. De asemenea, din punct de vedere rutier bisericile sunt bine semnalate, totu┼či unele dintre indicatoarele sunt prin copaci. Dac─â am fi avut nenorocul s─â mergem ├«ntr-o perioada ├«n care vegeta┼úia era abundent─â cu u┼čurin┼ú─â am fi putut rata unele obiective. Am amintit taxa de intrare, nu doar pentru simpla informare, ci ┼či pentru faptul c─â nu exist─â nic─âieri o statistic─â a turi┼čtilor. Din ce am remarcat nu exist─â paz─â la aceste obiective, iar multe dintre aceste monumente de┼úin pe l├óng─â valoarea lor dat─â de arhitectur─â ┼či de pictura interioar─â, ┼či o serie de obiecte ce apar┼úin patrimoniului mobil:icoane, cruci, c─âr┼úi ┼či obiecte mobilier extrem de valoroase.

├Äncep├ónd cu anul trecut, un num─âr de 16 biserici de lemn ├«ntre care ┼či majoritatea celor incluse ├«n patrimoniul UNESCO (mai pu┼úin cea de la Rogoz). Au intrat ├«ntr-un proiect al Consiliului Jude┼úean Maramure┼č-ÔÇ×Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord", finan┼úate prin Programul Opera┼úional Regional, chiar pe axa ce vizeaz─â dezvoltarea ┼či promovarea turismului, precum ┼či crearea ┼či modernizarea infrastructurii conexe. Proiectul sun─â ├«ndr─âzne┼ú, av├ónd printre obiective:dezvoltarea infrastructurii, realizarea de parc─âri, alimentarea cu ap─â, iluminatul ├«n zona monumentului, reabilitarea drumurilor de acces, sisteme antiefrac┼úie, procurarea pentru cele 16 obiective a echipamentelor de protec┼úie ├«mpotriva incendiilor, puncte de informare etc. Totu┼či la un an de c├ónd acest proiect a intrat ├«n func┼úiune lucrurile nu s-a mi┼čcat foarte repede.

Bibliografie

Raport de monitorizare a bisericilor din lemn din judeţul Maramures înscrise în lista patrimoniului mondial, www.maramures.djc.ro

www.discover-maramures.com/ro/biserici-patrimoniu-unesco/

www.cimec.ro