Cum a fost ╚Öantajat─â Rom├ónia de Rusia s─â trimit─â la Moscova tezaurul B─âncii Na╚Ťionale jpeg

Cum a fost ╚Öantajat─â Rom├ónia de Rusia s─â trimit─â la Moscova tezaurul B─âncii Na╚Ťionale

Rom├ónii suspin─â de un veac dup─â tezaurul lor, dat spre p─âstrare Rusiei ╚Öi depozitat la Moscova, ├«n tragicele clipe ale sf├ór╚Öitului de an 1916 ╚Öi niciodat─â retrocedat. 

Rom├ónia, intrat─â ├«n Primul R─âzboi Mondial, dup─â doi ani de neutralitate, de partea Antantei ÔÇô care promitea recuperarea teritoriilor rom├óne╚Öti aflate sub st─âp├ónire austro-ungar─â ÔÇô, se vede confruntat─â aproape imediat cu un r─âzboi pe dou─â fronturi, prin atacul din sud al Bulgariei. Brusc, totul se schimb─â, succesele de pe frontul din nord sunt contracarate de dezastrul de la Turtucaia, Muntenia este invadat─â, iar Bucure┼čtiul, pierdut. Factorii de decizie intr─â ├«n panic─â, autorit─â┼úile par dep─â┼čite de tragismul situa┼úiei. ÔÇ×Ce putem face ├«n fa┼úa inevitabilului, ├«n fa┼úa dezastrului? Am sperat ╚Öi am tot sperat, ├«n ciuda situa┼úiei am fost convins─â c─â nu se va ajunge aici, dar iat─â c─â s-a ajuns ╚Öi trebuie s─â-i ┼úinem piept, cum am ┼úinut piept tuturor ├«ncerc─ârilor, una dup─â altaÔÇŁ ÔÇô sunt cuvintele disperate ale Reginei Maria, p─âstrate ├«n jurnalul ei din timpul r─âzboiului. ├Änainte de venirea ocupan┼úilor, familia regal─â, parlamentul, guvernul ╚Öi armata se retrag ├«n Moldova, ultimul petic de ┼úar─â r─âmas neocupat, pentru a p─âstra fiin┼úa statal─â rom├óneasc─â ┼či a continua r─âzboiul al─âturi de alia┼úii no╚Ötri. Era logic ca ├«mpreun─â cu institu┼úiile cheie ale statului s─â fie prezervat─â ╚Öi avu┼úia na┼úional─â a Rom├óniei, cea care ├«i permitea s─â continue r─âzboiul p├ón─â la mult a┼čteptata izb├ónd─â. Dup─â spusele lui Mihail Gr. Roma┼čcanu, ÔÇ×al─âturi de armata ┼ú─ârii, Institutul nostru de Emisiune (Banca Na┼úional─â a Rom├óniei ÔÇô n.a.) devenise al doilea factor de care depindea victoria noastr─â final─âÔÇŁ.  

S-a pus problema refugiului general ├«n Rusia  

├Än aceste condi┼úii, Banca Na┼úional─â a Rom├óniei ├«mpreun─â cu tezaurul ei au fost str─âmutate pe data de 15 noiembrie 1916 de la Bucure┼čti la Ia┼či. Din nefericire, situa┼úia militar─â ├«nc─â nestabilizat─â impunea factorilor de decizie rom├óni s─â ia ├«n considerare punerea la ad─âpost a tezaurului BNR. Se ╚Öi preconiza mutarea familiei regale, a guvernului ╚Öi a parlamentului ├«ntro zon─â mai sigur─â, ├«n interiorul Rusiei, fiind vehiculate ca posibile locuri de refugiu Odessa, Cherson ╚Ö.a. Doar voin┼úa de o┼úel a Reginei Maria a f─âcut ca guvernan┼úii rom├óni, inclusiv Regele Ferdinand ╚Öi premierul Ionel Br─âtianu, s─â nu fie atra┼či de c├óntecele de siren─â ale vecinului de la r─âs─ârit. ÔÇ×S-a ajuns ├«n situa┼úia ├«n care, dac─â nu se ac┼úioneaz─â cu hot─âr├óre absolut─â, totul va fi pierdut, chiar ╚Öi pu┼úinul, vai!, care ne-a r─âmasÔÇŁ, se confesa Regina. ├Än ceea ce prive╚Öte tezaurul Rom├óniei, de fapt tezaurul BNR, el a fost transferat ├«nc─â din 15 noiembrie 1916 la Ia╚Öi, cea de-a doua capital─â a Rom├óniei, devenit loc de refugiu pentru familia regal─â, parlament, guvern ╚Öi Banca Na┼úional─â. P─ârea ├«ns─â c─â ╚Öi Ia┼čii nu aveau s─â fie dec├ót un punct de tranzit spre Rusia, dup─â cum nota Constantin Kiri┼úescu: ÔÇ×├Än genere, domnea ├«n public credin┼úa c─â frontul nu va putea rezista ╚Öi c─â, prin urmare, Moldova nu este dec├ót o prim─â etap─â a evacu─ârii definitive spre RusiaÔÇŁ. De fapt, cei mai ├«nver╚Öuna┼úi promotori ai ideii p─âr─âsirii peticului de p─âm├ónt rom├ónesc, r─âmas neocupat de c─âtre Puterile Centrale, erau chiar ÔÇ×alia┼úiiÔÇŁ no╚Ötri, ru╚Öii. Guvernan┼úii de la Sankt Petersburg doreau ca unit─â┼úile militare rom├óne s─â se reorganizeze dincolo de Nistru, ├«n districtul militar Odessa.  

Evident, tot autorit─â┼úile ruse╚Öti urmau s─â de┼úin─â ╚Öi controlul asupra distribuirii materialelor de r─âzboi trimise de c─âtre alia┼úii occidentali (Anglia, Fran┼úa), Rom├óniei. Regele Ferdinand ╚Öi premierul Ionel Br─âtianu au respins ├«ns─â proiectul rus: ÔÇ×Ei ╚Öi-au dat seama c─â autorit─â┼úile de la Petrograd urm─âreau subordonarea armatei rom├óne, celei ruseÔÇŁ (Constantin I. Stan). ├Änsu╚Öi generalul Mossoloff, reprezentantul diplomatic al Rusiei ├«n Rom├ónia, va admite ulterior c─â punctul de vedere al autorit─â┼úilor rom├óne era cel corect: ÔÇ×Era c├ót se poate de limpede, ╚Öi de firesc, c─â nici Regina nici Br─âtianu nu voiau s─â admit─â ca Rom├ónia s─â devin─â stat f─âr─â teritoriu. Br─âtianu credea cu convingere ├«n victoria final─â a Alia┼úilor ╚Öi el considera, pe bun─â dreptate, c─â ├«n momentul ├«ncheierii p─âcii, Rom├ónia s-ar afla ├«ntr-o postur─â proast─â dac─â ar ├«nceta s─â existe pentru c├ótva timpÔÇŁ.

╚śantajul Moscovei  

Dac─â ├«n ceea ce prive┼čte eventualul refugiu al familiei regale ╚Öi al guvernului ├«n Rusia, lucrurile se tran┼časer─â ├«n sensul unui refuz categoric, nu acela┼či lucru s-a ├«nt├ómplat cu tezaurul B─âncii Na┼úionale. Era vorba de o r─âspundere mult prea mare pe care oficialii BNR ar fi trebuit s─â ╚Öi-o asume l─âs├ónd averea ┼ú─ârii la m├óna sor┼úilor schimb─âtori ai r─âzboiului. Av├ónd ├«n vedere c─â, potrivit normelor de atunci, ├«ntreaga emisiune monetar─â a Rom├óniei era garantat─â cu stocul metalic al B─âncii Na┼úionale, era imperios necesar ca acesta s─â fie pus la ad─âpost.

La 8 decembrie 1916, ministrul de Finan┼úe Emil Costinescu se adreseaz─â viceguvernatorului BNR I.G. Bibicescu, atr─âg├óndu-i aten┼úia c─â ÔÇ×stocul metalic al b─âncii, garant├ónd ├«ntreaga circula┼úie a biletelor de banc─â, ...trebuie s─â fie ap─ârat cu mare b─âgare de seam─â... ╚Öi nu se poate afirma cu toat─â lini╚Ötea c─â stocul metalic al b─âncii este ├«n orice caz asigurat la Ia╚Öi... S-ar impune poate trebuin┼úa de a se lua ╚Öi de la Banca noastr─â Na┼úional─â precau┼úiuni..., asigur├ónd stocul metalic ├«ntr-o ┼úar─â str─âin─âÔÇŁ. F─âr─â ├«ndoial─â, demersul lui Costinescu nu ar fi fost posibil f─âr─â aprobarea ┼čefului s─âu de guvern ╚Öi partid, premierul Ionel Br─âtianu. Doar c─â ╚Öi asupra acestuia se exercitau presiunile ru┼čilor, mai cu seam─â ale trimisului diplomatic al ┼úarului ├«n Rom├ónia, generalul A. Mossoloff, pe care Regina Maria ├«l descria ca fiind ÔÇ×un gentleman de curte inteligent cu un aer viclean ╚Öi care ╚Ötie ╚Öi a v─âzut multeÔÇŁ.

Nu este exclus ca presiunile p─âr┼úii ruse de a se evacua tezaurul rom├ónesc ├«n Rusia s─â fi fost un instrument de ╚Öantaj practicat ├«mpotriva Rom├óniei la un moment dat, dac─â ┼úara noastr─â ar fi decis s─â p─âr─âseasc─â alian┼úa din care f─âcea parte. Mossoloff o recunoa┼čte destul de clar ├«n memoriile sale: ÔÇ×M-am dus la Br─âtianu pentru a discuta cu el aceast─â problem─â (a evacu─ârii tezaurului ÔÇô n.a.). F─âr─â a se opune propunerii mele, el considera totu╚Öi transferarea aurului intempestiv─â, ╚Öi cerea s─â se mai a╚Ötepte, s─â nu se dea dovad─â de prea mult─â grab─â... I-am explicat atunci c─â solu┼úionarea acestei probleme nu mai poate suferi am├ónare c─âci la Cartierul Imperial ├«ncepea s─â se acrediteze ideea c─â se comisese o mare eroare atunci c├ónd se luase hot─âr├órea ca linia frontului nostru s─â se prelungeasc─â ╚Öi ├«n Rom├ónia. Aceia care depl├óngeau acum interven┼úia ghinionist─â ├«n r─âzboi a Rom├óniei se temeau de noi complica┼úii care ar putea s─â apar─â. Expedierea aurului rom├ónesc ├«n Rusia era menit─â s─â str├óng─â ╚Öi mai mult leg─âturile de alian┼ú─â dintre cele dou─â ┼ú─âri ale noastre ╚Öi sosirea ├«nt─âriturilor ruse╚Öti va fi astfel mult u╚Öurat─âÔÇŁ.

Cinicele afirma┼úii ale lui Mossoloff ne devoaleaz─â integral reaua-credin┼ú─â a vecinului ╚Öi aliatului de la r─âs─ârit. ├Än fond, Rusia privise de la ├«nceput cu destul─â ne├«ncredere implicarea Rom├óniei ├«n r─âzboi de partea Antantei. ├Än primul r├ónd, imperiul ┼úarilor nu voia s─â-╚Öi ia angajamente fa┼ú─â de ┼úara noastr─â, a c─ârei pozi┼úie geografic─â o ├«mpiedica ├«n drumul ei spre Constantinopol ╚Öi Str├ómtori. Mai era apoi ╚Öi chestiunea Bucovinei, pe care tratatul semnat de Rom├ónia cu Antanta o l─âsa Rom├óniei, ├«n timp ce Rusia o dorea pentru sine. Doar insisten┼úele Fran┼úei, dornic─â s─â sl─âbeasc─â presiunea de la Verdun, f─âcuse ca Rusia s─â fie de acord cu condi┼úiile Rom├óniei. Dar ├«n prima parte a campaniei din 1916, ru╚Öii se achitaser─â de obliga┼úiile asumate, t├órziu ╚Öi ineficient, contribuind la e╚Öecul militar al Rom├óniei din toamnaÔÇôiarna anului respectiv. Acum Rusia nu dorea dec├ót s─â se asigure, ├«n mod cinic ╚Öi neleal, c─â Rom├ónia va fi legat─â de ea printr-un ╚Öantaj ordinar, pun├ónd ca gaj al loialit─â┼úii sale fa┼ú─â de Moscova chiar tezaurul na┼úional.

Oficialii rom├óni, de bun─â credin┼ú─â, au ├«ncercat s─â evite ad─âpostirea tezaurului ├«n Rusia, dar pare c─â totul a jucat ├«mpotriva inten┼úiei lor. Trebuie spus c─â ├«n acea perioad─â, Banca Na┼úional─â era o institu┼úie privat─â, ├«n care statul nu avea vreo implicare direct─â. Sigur, fiind o crea┼úie liberal─â, Banca Na┼úional─â, urma ÔÇô mai mult informal ÔÇô politica partidului care o ├«ntemeiase, mul┼úi politicieni liberali ├«ncep├óndu-╚Öi cariera ca func┼úionari ai b─âncii sau sf├ór╚Öindu-┼či-o ca directori ai ei. ├Änsu┼či Emil Costinescu (1844ÔÇô1921), ministru de Finan┼úe ├«n cabinetul lui Ionel Br─âtianu, fusese unul dintre fondatorii ╚Öi directorii B─âncii Na┼úionale. ┼×i urma┼čul s─âu la c├órma finan┼úelor Rom├óniei, Victor Antonescu (1871ÔÇô1947), fusese director al B─âncii Na┼úionale, deci leg─âturile dintre guvern ╚Öi BNR erau puternice, profesioniste ╚Öi sincere. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Un tezaur prea ├«ndep─ârtatÔÇŁ, publicat ├«n revista Historia Special, nr.17, disponibil─â ├«n format digital pe Paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

727 s jpg jpeg