Cum a ajuns Gibraltarul în posesia Marii Britanii? jpeg

Cum a ajuns Gibraltarul în posesia Marii Britanii?

├Äntre Marea Britanie ╚Öi Spania exist─â un conflict vechi de trei secole:problema Gibraltarului ╚Öi a jurisdic╚Ťiei asupra apelor din jurul acestei regiuni. Pu╚Ťini europeni cunosc ├«ns─â istoria Gibraltarului ╚Öi cum a ajuns ├«n posesia Marii Britanii.

Pentru a afla această istorie trebuie să ne întoarcem înapoi în timp cu trei secole, în anul 1713, când se semneaă Tratatul de la Utrecht prin care, între alte prevederi, Spania cedează Marii Britanii Gibraltarul.

De atunci, acest teritoriu a avut, ├«n politica britanic─â, o pozi╚Ťie ambigu─â. De ╚Öapte ori ├«n primii 15 ani de st─âp├ónire englez─â, guvernan╚Ťii de la Londra s-au g├óndit s─â renun╚Ťe la el. ├Äsns─â ├«n acea perioad─â, ├«n prima jum─âtate a secolului al XVIII-lea, rela╚Ťiile dintre Spania ╚Öi Anglia s-au deteriorat treptat, iar englezii sperau la o cucerire a marelui imperiu spaniol din Lumea Nou─â. Conflictul a escaladat ├«n izbucnirea unui r─âzboi, ├«n 1739, cunoscut drept R─âzboiul pentru Urechea lui Jenkins. ├Än acei ani ├«n care societatea engle─â era cuprins─â de febra r─âzboiului ╚Öi de sentimente antispaniole, Gibraltarul a devenit posesiunea favorit─â a englezilor c─âci, indiferent de valoarea sa militar─â, era considerat un ghimpe ├«n coasta inamicului.

├Än timpul domniei sale, regele George III s-a pl├óns constant de du╚Öm─ânia permanent─â existent─â ├«ntre Marea Britanie ╚Öi Spania, ╚Öi spera s─â scape de sursa acestui conflict. ╚śansa sa a venit ├«n 1783, ├«n urma R─âzboiului de Independen╚Ť─â American, c├ónd Marea Britanie a fost obligat─â s─â cedeze Spaniei Florida ╚Öi insula Menorca. Dou─â lucruri l-au oprit pe George III s─â renun╚Ťe la Gibraltar. Mai ├«nt├ói, faptul c─â acest teritoriu devenise simbolul rezisten╚Ťei na╚Ťionale, c─âci ├«ntre 1779 ╚Öi 1782 garnizoana sta╚Ťionat─â acolo a fost supus─â unui asediu ├«ndelungat, iar Marina Regal─â a depus eforturi monumentale pentru a rupe blocada spaniol─â. Astfel, opinia public─â nu ar fi tolerat tr─âdarea acestui eroism. Apoi, ├«n mod ironic, francezii au sus╚Ťinut vehement pozi╚Ťia britanic─â din peninsula Iberic─â, ╚Ötiind c─â vor avea de c├ó╚Ötigat de pe urma tensiunilor anglo-spaniole.

Dar care este adev─ârata valoare militar─â a Gibraltarului?

800px Plan de Gibraltar   Barbie du Bocage 0 jpg jpeg

├Än trecut, era un fapt recunoscut pe plan continental c─â Marea Britanie avea nevoie s─â fie prezent─â ├«n regiune pentru a putea fi considerat─â o mare putere naval─â. De aceea, navele de r─âzboi britanice erau active ├«n zona str├ómtorii Gibraltar ├«nc─â din secolul al XVII-lea, ├«nso╚Ťind navele comerciale care circulau ├«n Meditarana pentru a le ap─âra ├«mpotriva atacurilor corsarilor berberi. ├Äntre 1661 ╚Öi 1684, Marina Regala a folosit portul Tanger, atunci o posesiune englez─â, dar ulterior s-a reorientat c─âtre alte porturi mai utile din punct de vedere strategic, precum Cadiz, Magala, Messina sau ora╚Öele malteze. Dup─â tratatul de la Utrecht, Marea Britanie a primit insula Menorca, care avea un port important, stabilindu-╚Öi astfel domina╚Ťia asupra Mediteranei de vest. Apoi, st─âp├ónind Menorca ╚Öi Gibraltarul, Marina englez─â putea asigura bunul mers al comer╚Ťului mediteranean ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, putea controla flota francez─â de la Toulon ╚Öi s─â amenin╚Ťe permanent Spania.

C├ónd, ├«n 1798, Nelson a trecut Str├ómtoarea Gibraltarului ╚Öi a intrat ├«n Mediterana, a revenit ├«n marea ├«n care englezii nu mai avuseser─â acces de un an. C├ónd mica flotil─â a lui Nelson l-a urm─ârit pe Napoleon ├«n vara lui 1798, Marina englez─â nu a avut nicio baz─â de sprijin la est de Gibraltar, dar ulterior, marea victorie de pe Nil a lui Nelson a restabilit domina╚Ťia britanic─â asupra Mediteranei. Revenirea ├«n for╚Ť─â a britanicilor nu ar fi fost ├«ns─â posibil─â f─âr─â Gibraltar. Amiralul St. Vincent a subliniat rolul esen╚Ťial al Gibraltarului atunci c├ónd a zis c─â singurul s─âu folos este ÔÇ×de a aproviziona Marina Marii Britanii, permi╚Ť├óndu-i prin urmare s─â men╚Ťin─â imperiul ├«n apele adiacenteÔÇŁ.

Astfel, Gibraltarul nu a fost util doar ca un loc de unde se putea ├«nchide Str├ómtoarea, ceea ce era practic imposibil, dar mai ales ca punct de lansare a unor opera╚Ťiuni navale. A╚Öadar, nu e o coinciden╚Ť─â faptul c─â multe din marile b─ât─âlii ale Marinei Regale, inclusiv St. Vincent ╚Öi Trafalgar, au avut loc ├«n apropiere.

Apoi, ├«n 1805, navele amiralului francez Villeneuve au fost observate ├«ncerc├ónd s─â treac─â Str├ómtoarea, ├«n ceea ce avea s─â fie prima ├«ncercare a lui Napoleon de a invada Marea Britanie. Informa╚Ťiile au ajuns imediat la Nelson, care a plecat ├«n urm─ârirea lui Villeneuve, marc├ónd astfel ├«nceputul campaniei de la Trafalgar.

├Än secolul al XIX-lea, Gibraltarul a devenit simbolul domina╚Ťiei maritime a Marii Britanii. ├Äns─â spre sf├ór╚Öitul veacului, viitorul acestui teritoriu era din nou incert. ├Än epoca tunurilor de raz─â lung─â ╚Öi a r─âzboiului sumbarin, Gibraltarul p─ârea s─â devin─â o posesiune imposibil de p─âtrat. Cu toate acestea, sistemul defensiv a fost modernizat, iar ├«n 1906 aici a fost instalat─â Flota Atlanticului.

De multe ori, importan╚Ťa Gibraltarului a fost apreciat─â pe m─âsur─â doar ├«n momentele de criz─â ale Marii Britanii. ├Än Al Doilea R─âzboi Mondial, Gibraltarul a devenit poarta de intrare a englezilor ├«ntr-o Mediteran─â ostil─â, ╚Öi le-a permis Alia╚Ťilor s─â r─âm├ón─â ├«n joc ├«n lupta pentru Mediteran─â ╚Öi s─â sus╚Ťin─â campaniile din Africa de Nord. Gibraltarul ╚Öi-a dovedit ├«ns─â importan╚Ťa crucial─â mai ales ├«n B─ât─âlia Atlanticului, c├ónd navele de r─âzboi britanice s-au putut ad─âposti aici.

Ast─âzi, valoarea strategic─â a Gibraltarului pentru englezi aproape c─â a disp─ârut, ├«ns─â guvernul de la Londra nici c─â e dispus s─â renun╚Ťe la acest teritoriu, chiar dac─â rela╚Ťiile cu Spania au de suferit. E de re╚Ťinut ├«ns─â c─â popula╚Ťia local─â a respins ├«n dou─â r├ónduri, mai ├«nt├ói ├«n 1967, apoi ├«n 2002 (cu 98% din voturi), ideea unei suveranit─â╚Ťi spaniole.

Ben Wilson, Gibraltar:A Rock and a Hard Place, ├«n ÔÇ×History TodayÔÇŁ, vol. 63, nr. 10, 2013