Cine a fost femeia care a ajuns în America înainte de Columb cu 500 de ani jpeg

Cine a fost femeia care a ajuns în America înainte de Columb cu 500 de ani

­čôü Epoca vikingilor
Autor: Redac╚Ťia

Povestirile vechilor vikingi, faimoasele sagas, vorbesc despre expedi╚Ťiile spre vest ale marinarilor nordici, despre descoperirea ╚Öi colonizarea Islandei ╚Öi a Groenlandei, dar ╚Öi despre descoperirea unui ╚Ťinut nou ╚Öi mai la vest, denumit Vinland, ╚Üara Vinului, undeva pe coasta Canadei de ast─âzi. Sagas men╚Ťionez─â c─â ├«ntre primii europeni care au pus piciorul ├«n America de Nord s-a aflat ╚Öi o femeie, Gudrid care a tr─âit trei ani ├«n America, s-a ├«ntors apoi ├«n Islanda, dar a mai reu╚Öit dup─â aceea s─â treac─â Atlanticul de opt ori, relateaz─â site-ul Smithsonian Magazine. 

Sub conducerea lui Eric cel Ro╚Öu, spune saga, un grup de vikingi a p─âr─âsit Islanda, pu╚Ťin ├«naintea anului 1000, din cauza conflictelor cu alte familii. Eric cel Ro╚Öu, condamnat la exil ├«n urma unei crime, a reu╚Öit s─â debarce pe coastele Groenlandei ╚Öi dup─â ce a putut s─â revin─â ├«n Islanda a convins noi coloni╚Öti s─â navigheze cu el spre ╚Ťinuturile descoperite. ├Än jurul anului 1000, clima era mai bl├ónd─â ├«n sudul Groenlandei, regiunea era verde ╚Öi se putea practica agricultura, a╚Öa ├«nc├ót a╚Öez─ârile vikinge au prosperat. Fiul lui Eric cel Ro╚Öu, Leif Erikson, a organizat noi expedi╚Ťii spre vest, fiind considerat primul european care a ajuns ├«n America, cu aproape 500 de ani mai devreme dec├ót Columb. Dar c├ót de credibile sunt relat─ârile din sagas?

Prezen╚Ťa vikingilor ├«n Lumea Nou─â este dovedit─â de descoperirile f─âcute ├«n situl istoric L`Anse aux Meadows din cap─âtul nordic al Insulei Newfoundland, Canada, unde au fost scoase la lumin─â urmele unei a╚Öez─âri complete a celebrilor navigatori de origine scandinav─â. Dat├ónd din secolul XI, a╚Öezarea viking─â const─â ├«n opt construc╚Ťii din lemn ╚Öi piatr─â asem─ân─âtoare celor din Groenlanda ╚Öi din Islanda din acee╚Öi epoc─â. Dintre acestea, trei aveau destina╚Ťie de locuit, una era o forj─â, iar patru ad─âposteau ateliere pentru prelucrarea fierului ╚Öi a lemnului. Situl L`Anse aux Meadows este ├«nscris ├«n Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pentru excep╚Ťionala sa importan╚Ť─â ├«n istoria descoperirilor ╚Öi migra╚Ťiilor umane.


Harta insulei Newfoundland din secolul al XIX-lea

Newfoundland jpg jpeg

Numele Gudrid apare ├«n dou─â sagas, Saga Groenlandezilor ╚Öi Saga lui Erik cel Ro╚Öu, cunoscute ├«mpreun─â ca Vinland Sagas. De╚Öi cele dou─â relat─âri nu coincid ├«n privin╚Ťa desf─â╚Öur─ârii evenimentelor, ambele spun c─â Gudrid s-a n─âscut ├«n Islanda spre sf├ór╚Öitul Secolului X ╚Öi a navigat pe c├ónd avea 15 ani cu tat─âl ei Thorbjorn ├«n Groenlanda, acolo unde Erik cel Ro╚Öu tocmai ├«nfiin╚Ťa primle colonii ├«n insul─â. ├Än Islanda, ├«l ├«nt├ólne╚Öte pe fiul mai mic al lui Erik cel Ro╚Öu, Thorstein, fratele lui Leif Erikson, cu care se m─ârit─â.

├Än scurt timp, Gudrid ╚Öi so╚Ťul ei o iau pe urmele lui Leif Erikson spre Vinland. Dar nu vor reu╚Öi s─â ajung─â pe coasta Americii ╚Öi vor fi nevoi╚Ťi s─â se ├«ntoarc─â ├«n Groenlanda. Va urma o iarn─â foarte aspr─â ├«n care Thorstein moare, dar saga nu se opre╚Öte aici. Gudrid se m─ârit─â din nou, cu un islandez, Thorfinn Karlsefni, descris drept un om cu bun─â reputa╚Ťie, ╚Öi va porni din nou spre Vinland, de data asta reu╚Öind s─â ajung─â la destina╚Ťie. Dac─â saga are dreptate, atunci Gudrid a ajuns ╚Öi a tr─âit o vreme ├«n a╚Öezarea de la L`Anse aux Meadows. Aici a dat na╚Ötere unui fiu, Snnori Thorfinnson, primul european n─âscut ├«n Emisfera Vestic─â al c─ârui nume s-a p─âstrat. Snnori Thorfinnson va juca un rol important ├«n r─âsp├óndirea cre╚Ötinismului ├«n Islanda, el a construit o biseric─â ├«n Nordul Islandei, iar urma╚Öii lui au ajuns episcopi.   


Statuia lui Gudrid și a fiului ei, Snnori Thorfinnson, din Islanda

Gudrid jpg jpeg

Cercet─ârile din situl istoric efectuate ├«n interiorul zonelor de locuit au dovedit prezen╚Ťa femeilor vikinge la L`Anse aux Meadows. ├Äntre obiectele descoperite au fost identificate unelte de tors l├óna, o ocupa╚Ťie specific─â femeilor ├«n epoca viking─â. Este foarte probabil ca Gudrid s─â fi fost, cu mai bine de o mie de ani ├«n urm─â, ├«ntre vikingii sosi╚Ťi pe coasta canadian─â, ├«n Lumea Nou─â, dar nu afost ╚Öi singura femeie care a tr─âit ├«n a╚Öezarea de la L`Anse aux Meadows.

Despre Gudrid, Vinland Sagas precizeaz─â c─â ╚Ötia s─â sepoarte ├«ntre str─âini, relat├ónd o ├«nt├ólnire cu o femeie din r├óndurile popula╚Ťiei indigene.

De╚Öi con╚Ťin multe elemente fantastice, speciali╚Ötii consider─â c─â relat─ârile cuprinse ├«n sagas se refer─â la personaje reale, lideri, c─âpetenii, regi care au fost atesta╚Ťi ├«n istorie, la fel ca ╚Öi faptele lor. 

Ani de zile dup─â ce s-a ├«ntors ├«n Islanda, Gudrid pleac─â ├«ntr-o nou─â c─âl─âtorie, de data asta ├«ntr-un pelerinaj la Roma. Ajuns─â ├«n Europa, face drumul p├ón─â la Roma pe jos. Nu exist─â dovezi ale unei ├«nt├ólniri cu Papa. Dup─â ├«ntoarcere, se va c─âlug─âri ╚Öi va tr─âi ├«n Islanda toat─â via╚Ťa. 

Referin╚Ťe

Smithsonian Magazine, Did a Viking Woman Named Gudrid Really Travel to North America in 1000 A.D.?
UNESCO World Heritage List
Glaumbaer Skagafjordur Folk Museum