Chanoyu – ceremonia niponă pentru trup și suflet

Chanoyu - ceremonia ceaiului reprezintă una dintre componentele esențiale ale culturii nipone. Ridicată la nivelul de artă, ceremonia ceaiului are un puternic caracter spiritual. Aceasta reprezintă cultul frumosului, armonia, liniștea și căldura sufletească.

Denumirea de chanoyu a fost dată de preotul budist Murata Juko (1422-1503). Acesta a stabilit principiile care stau la baza ceremoniei, punând accentul pe aspectul spiritual. Treptat, chanoyu s-a desprins de ambientul exclusiv monahal, ajungând să facă parte chiar și din educația samurailor. Aceștia deprindeau arta ceremoniei ceaiului cu aceiași seriozitate cu care tratau și artele marțiale.

Ceremonia ceaiului, pictură de Mizuno Toshikata

Specificul japonez al ceremoniei ceaiului a fost dat de mare maestru Soueki (千利休 - Sen no Rikyu). De-a lungul timpului arta ceaiului se regăsește sub denumirile de: Chanoyu (metoda antică), Sencha-do (metoda modernă), Misonodoma (metoda pentru occidentali) și Ryakubon (metoda pentru exterior).

Ceremonia ceaiului - metoda japoneze pentru a ajunge la liniște și seninătate

Ceremonia ceaiului durează aproape patru ore. Gazda (ce poartă titlul oficial de teishu) are obligația de a face tot posibilul pentru a crea un confort estetic, intelectual și psihic. Pentru a oficia ceremonia ceaiul nu este nevoie numai de stăpânirea procedeului de preparare a ceaiului, ci și de un simț artistic deosebit, grație, sensibilitate și răbdare.

Participanții la ceremonie trebuie uite grijile și necazurile cotidiene înainte de a intra în camera de ceremonie. Aceștia trebuie să poarte haine simple și curate (adesea kimono), admirarea vestimentație fiind interzisă (ca o formă de renunțare la egoism). Principalele subiecte de discuție trebuie să se axeze pe artă, frumusețea naturii (susurul apei,  dogoarea focului de cărbuni) La discuții trebuie să participe toți membrii, nefiind agreate discuțiile în șoaptă.

Pregătire pentru ceremonia ceaiului

Camera în care se desfășoară ceremonia (chashitsu) trebuie să fie foarte curată și armonioasă. Ustensilele (de dōgu - 道具) necesare pentru prepararea ceaiului trebuie să fie vechi, excepție făcând vasul de bambus și șervețelul de șters (care trebuie să fie de un alb imaculat). Numărul  de dōgu folosite, chiar și la ceremoniile mai puțin pretențioase, este impresionant. Esențială pentru ceremonie este calitatea frunzelor de ceai. Evaluarea acestora se face în funcție de poziționarea acestora pe tulpină. Efectul tonic asupra organismului este dat de uleiurile eterice, cofeină, tanini și teofilină.

Genshitsu Sen, al 15-lea Mare Maestru al Școlii Urasenke de preparare și servire a ceaiului. Fotografie realizată pe 19 iunie 2007, la o ceremonie organizată în onoarea Mariei Kaczyńska, prima doamnă a Poloniei în perioada 2005-2010

Principiile pe care se bazează arta ceaiului sunt armonia (wa 和), respectul (kei 敬), puritatea (sei 精)  liniștea și seninătate (jaku 寂). Armonia trebuie să fie una deplină- între oameni, între obiecte, între oameni și obiecte. Respectul trebuie arătat față de ceilalți, de reguli, de ustensile. Puritatea trebuie să fie atât una fizică, cât și una spirituală. Doar dacă sunt respectate toate aceste principii se poate ajunge la starea de liniște și seninătate.